4,649 matches
-
de octombrie,să-mi ierți tristă toamnă, blestemul de-acum...Ana Maria Moraru... VIII. REGASIRE, de Ana Maria Moraru , publicat în Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016. Pe-același cer te caut pe care te-am pierdut, în noaptea-ntunecată de umbre și himere. În alte lumi te caut în care te-am avut, prin alte universuri, în alte emisfere. Dar te găsesc statornic pe-acest pământ străin, cu pașii rătăcirii mergând stângaci prin viață. Și nu-ți aduci aminte
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
aduce aminte. Te-am regăsit. Și-n timp ce blând sufletul meu te cheamă, Tu rătăcești în lumea ta de lipsă de cuvinte.... Ana-Maria Moraru ... Citește mai mult Pe-același cer te caut pe care te-am pierdut,în noaptea-ntunecată de umbre și himere.În alte lumi te caut în care te-am avut,prin alte universuri, în alte emisfere. Dar te găsesc statornic pe-acest pământ străin,cu pașii rătăcirii mergând stângaci prin viață.Si nu-ți aduci aminte
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
se uită la mine curioasă că o astfel de știre banală n-a ajuns până la mine. Aaaa, adică nu știi, că ăștia- și arătă spre casa lor-nu vor să spună! Tăcui. N-o mai întrebai nimic. O văzui că se întunecă la față. Citii pe fața ei și-n glasul ei o umbră de nefericire și nu vrusei s-o mai întreb nimic. De ce să-i mai umblu prin micul ei trecut care poate era tragic? Plecai acasă și nu dormii
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
femei I-ai desfăcut toate sertărașele șI-ai văzut ce are în ele, nu te mai interesează... Eu m-am bucurat mult în sufletul meu: Frida era deci liberă pentru mine... Am stat cam o oră printre mărăciniș să se întunece bine, timp în care el mi-a povestit cu de-amănuntul toate scenele groaznice prin care trecuse în acea misiune. Îmi derulase întregul film, scenă cu scenă, filă cu filă... Apoi am plecat tiptil spre grădina cu pepeni. Am sărit
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
să visez la ce aș putea face cu tot ceea eu am și alții... NU? De ce să nu văd, cu ochii sufletului și ai minții, chipul atât de frumos al Maicii mele Preasfinte: România? De ce toate aceste gânduri rele îmi întunecă mintea, îmi ucid setea de cunoaștere, îmi distrug valoarea? Și apoi, de ce Român, din sublimul substantiv comun, transformat de înaintașii noștri în temutul apărător al creștinătății, ROMÂN printre neamurile pământului, a devenit acum - în ochii noștri și ai lumii întregi
LA MULŢI ANI, MĂICUŢĂ ROMÂNIE! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355164_a_356493]
-
știut când a trecut ziua. În sfârșit, m-am hotărât să plec spre casă. Drumul era lung și eram conștient de greutățile lui. Nu conta. Fusesem la mânăstire și asta mi-era de ajuns. Am trecut de Târgu Jiu. Se întunecase bine. Am trecut de Ciuperceni, de Vârtop și am început să urc Dealul Bujorăscului. Era asfalt. La un moment dat, m-au simțit niște câini. În apropierea șoselei era una sau mai multe stâni staționate. Mi s-a făcut inima
CHEMAREA MÂNĂSTRII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355221_a_356550]
-
Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 602 din 24 august 2012 Toate Articolele Autorului A mai trecut o vară... Căldura de peste zi s-a atârnat pe zidurile gri ale orașului. Liniște, calm, obsesia clipelor ce trec prea repede reapare, întunecând nopțile albe. Nu am energie să-mi flutur mâna ca să o înlătur... Oricum, gândurile rămân, consumate într-un cotidian plictisitor și fără scenariu... Poate ar trebui să mă abțin de la gânduri. Să creez un vid în care să stau o
4 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355263_a_356592]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > CALEA TATĂLUI Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 281 din 08 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului delicatețea spațiului dintre puncte sprijin aleargă ascultătoare pământiul nopților drum întunecat de sfâșietoare povară tâmpla rotund de gleznă sângera neliniște lumea ascunsă-n plete uimește vântul cu nerăbdarea trăitului de margini în tălpi ai ascuns viitorul tânăr ca o rădăcină de suferință oglinzile tale nu-mi recunosc glasul la încheietura dreaptă
CALEA TATĂLUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355564_a_356893]
-
în cameră mi-am gonit colegii la cursuri, să meditez în liniște ... am coborât la cantină și-am luat o porție de ceai. Fetele care strângeau mesele mi-au adus două porții complete, cu solnița la discreție. Culoarele uriașe erau întunecate și pustii. Am urcat încet scările până în cameră și am ațipit în patul meu dublu, suprapus, fără cearceafuri, de blatist*. Luna își pierduse contururile într-un cer de purpură, soarele topea bruma de pe acoperișurile caselor. *blatist - nu plătește nimic, nici
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > AȘTEPT PLOI DE LUMINĂ Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 275 din 02 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului cerul s-a întunecat de gândul existenței orașul tace tainic așteptând ploi de lumină un înger trezit subit din vis de rugăciune îmi desenează-n inimă un crin ce miroase a credință credința că lacrima din zori se va însenina la sărutul tău. iubitul
AŞTEPT PLOI DE LUMINĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355717_a_357046]
-
CONSTANȚA Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mi-aduce Iași-ul cărțile la mare, Le-așterne pe nisipul argintiu Să se mai coacă înc-un pic la soare, Cât încă nu se-ntunecă-a pustiu. Și pașii mei uitați pe la Copou, Doar urme se mai văd pe lângă tei. Din când în când eu voi veni din nou Să mai privească cerul ochii mei. Un colț de cer pe unde Sadoveanu Visa cu Eminescu
PREZENTARE ŞI LANSARE DE CARTE LA CONSTANŢA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355769_a_357098]
-
Acasa > Stihuri > Momente > VARĂ DE NISIP Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 907 din 25 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Podiș pe fruntea mea lată, urme de văi. Se-ntunecă clipele înghesuite în buzunare, mâinile-mi scapă din vedere oamenii. Se ridică oasele din rădăcini și se mișcă. Poveștile se deșiră prin cuvinte amestecate, apele nu mai contenesc, trec pârleazul, vine durerea dusă-n spinare ca o zdreanță de moarte
VARĂ DE NISIP de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346165_a_347494]
-
Dacă n-ai de schimb, ți-am pregătit câteva...pe măsură!” Surâd...”pe măsură!” Cred că brațul meu e mai grosuț decât glezna lui. Trăiască mărimile universale! Revigorata de stopii călduți, într-o ținută Nike, mă înfățișez. Afară, deja se întuneca. “Hai, pe bloc!” “Pe bloc?” mă întreb nedumerită. Sună la o vecină, ia cheia și urcăm, cu două pături sub braț. „Sus”, erau: o masă de plastic, cu față de masă albă, două scaune, un videoproiector, ecran, laptop. Pe masă, tanti
ETAJUL IX, ORADEA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356140_a_357469]
-
atent al reporterului, participant cald, redând culoarea locală și aprecieri asupra valorii artistice a acestor manifestări. Consemnez reportajul cu ocazia reuniunii timișorenilor din 2011, cu reîntâlniri emoționante. În capitolul II, „Impresii de cititor", Ivan Lungu schimbă registrul consemnărilor. Apar impresiile întunecate de la tragediile Holocaustului precum: „Farmacistul de la Auschwitz", „Soluția finală", "Auschwitz - Țara morții" (sguduitoare mărturii ale distinsului scriitor Harry Ross), „Memoria salvată" (lucrarea prof. dr. Smaranda Vultur) și recenzia cărții „Rapsodie în alb și negru" a talentatei scriitoare Gina Sebastian Alcalay
CONSEMNĂRI LA UN „CARNET DE NOTE” – RECENTA CARTE A LUI IVAN LUNGU de ERNEST HUŞANU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368959_a_370288]
-
ai! Zgomotoasă sau tăcută, după cum îți este vrerea. Ioan: - La mine-i după Voia Donului și lumânările-s din ceară de coșniță.... Povestea ne-o ia înainte și noi rătăcim pe-o scară de seară în așteptare. Anna: - De ce se întunecă porțile, de câte ori ascult inima pământului în care mă aflu? Văd scara, ating prima treaptă, totul fuge de sub tălpile pline de mișcare și alunec în golul acela imens dintre trup și spirit. Sufletul îmi zvâcnește dureros. Până în tâmple ajunge zvâcnetul. Nu știu cine
CUIB DE PĂSĂRI SPIN (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368976_a_370305]
-
Negulescu deplânge starea omenirii din perioada interbelică în felul următor: „Lumea noastră contemporană este astfel bântuită de o epidemie violentă de hedonism acut; de unde atmosfera înăbușitoare de materialism cras, pe care o respirăm din greu cu toții și în care se întunecă și se înjosesc toate valorile ideale ale vieții”. Câteva rânduri mai departe, el își susține afirmația cu vorbele lui Charles Upson Clark, un american care taman atunci avusese o serie de conferințe în România: „În țara noastră predomină atât de
„CRED DOAMNE! AJUTĂ NECREDINŢEI MELE!” – CORDONUL OMBILICAL AL CONDIŢIEI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369066_a_370395]
-
Poarta cerului, Unde merele s-or coace. ÎNTÂLNIREA COPILULUI CU VIAȚA Dă-mi Doamne putere să mă ridic, Mai presus de nori și acea durere, Prin viață, Să mă porți cu aripi celeste, Aruncat fără griji și acea cădere, Care întunecă cerul, al clipei reci. Precum în privirea copilului abia născut, Revezi bucuria primei întâlniri cu viața, O tainică rațiune, izvorâtă din iubire, O iubire!...care pe veci o petreci, Până la întâlnirea de veci. Cu ochii mari între lumini, Cercetând ființa
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
fi reușit, deoarece nu mai circula niciun mijloc de transport în comun în nicio direcție. Doar taxiurile se mai avântau curajoase printre sutele de manifestanți. Am încercat să găsesc un mijloc de transport de ocazie spre Mangalia, dar cum se întunecase, nimeni nu mai oprea să te ajute. Din nou zburau trasoarele peste blocurile din șoseaua Mangaliei, deci, nu se trăgea cu intenție în cineva, ci se mergea pe intimidare, iar dacă se căuta un anume inamic, se trăgea în el
REVOLUTIA, VAZUTA ALTFEL DECAT POLITICIENII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370917_a_372246]
-
provizii.O întreb pe Ilinca: -Nu mergi și tu acasă mâine Ilinca? Am putea merge împreună la autogară. -Nu Ingrid! Mi-a răspuns oftând și privind-o, i-am văzut ochii negrii care de obicei erau mereu surâzători și luminoși întunecându-se deodată, de o tristețe apăsătoare. -Dar de ce te-ai întristat așa Ilinca! Ce ți se întâmplă? - Eeh Ingrid! Tu nu ai de unde să știi! Suferința mea nu-mi e permis să o spun la nimeni. Tina dacă află că
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
de ea și o ajută să se ridice de pe pat. -Doare? -Nu, dar zvâcnește. -Bine, atunci, sprijină-te de mine și încearcă să calci pe picior. Să mergem până ce părinții tăi n-o să înceapă să-și caute ambele fiice. * Se întunecase de-a binelea când Mona a bătut la ușă. Ana îi deschide și o poftește în casă. -Ce-i cu tine? Ești înghețată. Intră și așează-te lângă teracotă. -Îți mulțumesc, Ana. Ești drăguță ca întotdeauna. -Lasă asta acum. Așează-te
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
picuri Uimire coborâtă în vers Gonești prin spații ample Ca undele șuvoi Te descompui în gânduri E drept că totu-i trist Îți este viața zbucium Iubirea îți e străină Norul cel negru își face loc Pătrunde în clepsidra minții Întunecă gândirea Stârpire de voință Izvor secat de lacrimi Ce simți Iubirea-i suferință O teamă de iubire Preferi să zaci Sub masca de tendință Și totuși Lumina blândă coboară în poezie Pe versul de iubire, Din vinul cel poetic Pe
IUBIREA ÎŢI E STRĂINĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369856_a_371185]
-
pe ei.” Cristina, care asistase tăcută la toată discuția, deși era și ea însăși un copil, era revoltată de atitudinea celor doi „părinți”, dar nu putea să nu remarce schimbarea ce se produsese în starea Emanuelei. Nu mai era încruntată, întunecată la chip, ci se luminase dintr-o dată, vorbea cu finuța ei încontinuu, zâmbind și gângurind, alintându-se împreună cu Daniela într-o limbă înțeleasă doar de ele două. S-au jucat preț de câteva clipe împreună, apoi Emanuela a rugat-o
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XVIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369789_a_371118]
-
Nu sunt tot eu... de ce mă tulburi? Te uită, vom muri ca mâine, Sunt la răscrucea dintre drumuri Un armistițiu vreau cu tine! Eu să îți fiu precum un cântec, Tu - spectatorul surdo-mut Și îți promit: n-am să te-ntunec Cu simțăminte de-mprumut. Ce zici? Cădem la învoială? Știu că nu vrei, călău ce-mi ești! Te-ncearcă umbre de-ndoială Și recunoști: prea mult iubești! Că stau în tine adunate Trăiri ajunse-n apogeu Și mai zvâcnești spre
INIMĂ CAPTIVĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369884_a_371213]
-
plămadă când nu mă mai percep ca pe-o monadă? Pot să nu stau vibrând pe-orice răscruce când către țel, cântând, soarta mă duce? De ce să nu-ndrăznesc mai mult întruna, când viața o iubesc ca-ntotdeauna? Durerile se-ntunecă Nu mă-nspăimânt când repede trec zilele în zbor grăbite să mă lepede în risipirea lor. Nu poate să mă spulbere niciun amar sau chin. Eu până și din pulbere pot face alt destin. Iar moartea rea, tiranică, ce lângă ea
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369883_a_371212]
-
nu-mi stă-n suflet grea. Sunt lângă mine îngerii când încercat, ca Iov, mângâi în lumea plângerii dureri fără istov. E lângă mine-aproapele și stau la pieptu-i strâns, când îmi sărută pleoapele sub care râde-un plâns. Durerile se-ntunecă, iar viața-mi, zi de zi, în împlinire lunecă fără s-o pot opri. Dar... Mai e puțin, și trist și instabil, dar sufletu-mi e plin doar de febril. În mine plâng durerile din greu, dar lupt să le
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369883_a_371212]