9,278 matches
-
bietul de mine, că tocmai făcusem cunoștință cu cea mai dulce, mai primejdioasă și mai mortală vrăjmașă a mea. Ambuscada În martie, noaptea se lasă devreme. Mai dăinuia o spuză de lumină sus pe cer; dar străzile strâmte, sub streșinile Întunecate ale acoperișurilor, erau negre ca gura lupului. Căpitanul Alatriste și colegul lui aleseseră un drumeag Îngust, Întunecos și pustiu, pe unde cei doi englezi urmau să treacă obligatoriu ca să ajungă la Casa cu Șapte Hornuri. Un mesager le transmisese ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Guadalmedina și, după ce mergea paralel cu gardul de piatră al grădinii Mănăstirii Carmeliților Desculți, se sfârșea În fața Casei cu Șapte Hornuri, la Întretăierea străzii Torres cu cea a Infantelor. Locul ales pentru capcană era prima porțiune, cu cotul cel mai Întunecat, mai strâmt și mai singuratic, unde doi călăreți atacați prin surprindere puteau fi trași jos de pe cai cu ușurință. Era destul de răcoare, și căpitanul se Înfofoli mai bine În capa lui nouă, cumpărată din avansul În monede de aur al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
rang Înalt. Iar treaba asta, Își zise pe când Își amintea rapid conversația cu mascații, dorința unuia de a nu curge mult sânge și insistența celuilalt, sprijinit de inchizitorul Bocanegra, de a-i asasina pe călători, Începea să dezvăluie unghere prea Întunecate ca s-o rezolvi cu două lovituri de spadă și să dormi după aceea liniștit. Așa că rahat. Rahat și iar rahat. Drăcia dracului. În ce m-am vârât. Cu spada Încă la o palmă de englez, Diego Alatriste șovăi, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
putere; Însă simpla menționare a Bisericii Îl făcu pe Diego Alatriste să simtă o fierbințeală neplăcută. Imaginea sinistră a lui fray Emilio Bocanegra Îi traversă din nou memoria ca un spectru. Își petrecuse noaptea văzând-o desenându-se pe tavanul Întunecat al camerei de serviciu, pe umbrele copacilor de dincolo de geam, pe clar-obscurul vestibulului; iar lumina zilei nu era suficientă ca s-o facă să dispară. Cuvintele lui Guadalmedina o materializau iar, ca pe o prevestire funestă. — Oricine ar fi ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
am mai zăbovit un timp ca s-o cercetez bine și pe a treia; și, În sfârșit, când un nor a descoperit semiluna Încastrată ca o piatră scumpă În noapte, am izbutit să văd, În contra luminii, o a treia momâie Întunecată plasată la colțul acela. Treaba era limpede și lua o Întorsătură urâtă; dar eu n-aveam cum să străbat În fugă, fără să fiu văzut, cei vreo treizeci de pași care mă despărțeau de casa de unde tot nu ieșea căpitanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
se dădea În vânt după haine sau podoabe țipătoare, nici măcar viu colorate, Încât singura notă oarecum stridentă a Îmbrăcăminții sale o constituia pana roșie ce-i Împodobea pălăria cu boruri largi. Dar chiar și așa, aspectul lui distona cu sobrietatea Întunecată a hainei negre a lui don Francisco de Quevedo, Îmblânzită numai de crucea de Santiago cusută pe piept, sub capa scurtă, tot neagră, care pe atunci se numea herreruelo. Îmi dăduseră voie să-i Însoțesc, pentru că tocmai le făcusem niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Urmă o tăcere. Favoritul se ridicase În picioare, mergând spre fereastra prin care se vedeau nori amenințând a ploaie. Se uita la mișcările gărzilor din patio, cu mâinile la spate. În contra luminii, silueta lui părea și mai masivă, și mai Întunecată. — Oricum, zise fără să se Întoarcă, ai putea să-I mulțumești lui Dumnezeu că ai scăpat cu viață. — E adevărat că nu-mi vine a crede - răspunse Alatriste. Mai ales după ce am auzit ce-am auzit. — Presupunând că Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cum se desenau contururile acelea Între pantofii mei. Cu asta mă ocupam când am auzit un cântecel, un refren care Îmi era familiar: un fel de tirurí-ta-ta, și printre reflexele acelea bătând În cenușiu și ocru a apărut o pată Întunecată, nemișcată. Ridicând ochii, am văzut Înaintea mea, cu capă și pălărie, silueta neagră inconfundabilă a lui Gualterio Malatesta. Prima mea reacție În fața vechiului cunoscut de la Portița Sufletelor a fost să dau bir cu fugiții; dar n-am făcut-o. Surpriza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
subiectul ei! Dacă opresc dictafonul și pe urmă îl pornesc din nou, se aude un pocnet. Acesta, desigur, nu trebuie să apară în forma scrisă. Vocea mea se modifică de la o zi la alta. Uneori e mai limpede, alteori mai întunecată; în unele zile vorbesc mai grăbit, în altele mai lent. Nici asta nu trebuie să se observe în text. Sper că niciodată nu am părut plângăcios, trist, jalnic sau amar. Eu sunt fericit. La fel se întâmpla cu vocea bunicului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
chiar în momentul morții: „îndurările, răspunse acesta, îndurările sunt acelea pe care le-a vădit acum cu mine Dumnezeu, pe care, după cum am spus, nu-l opresc păcatele mele“, citi ea. „Mintea mi-e acum deschisă și limpede, fără umbrele întunecate ale eresurilor pe care le așternuse deasupră-i vătămătoarea și îndelungata citire a blestematelor cărți de povestiri cavalerești!“ Desigur, am spus eu. Recunosc fiecare propoziție. Bunicul mi-a povestit-o cuvânt cu cuvânt! îndrăznesc să spun că le știu pe dinafară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Fără îndoială, poți să scrii. La vreo două săptămâni după călătoria noastră în Germania parlamentara mea a venit acasă și mi-a comunicat că totul s-a sfârșit. Avusese o ședință lungă. Chiar în după-amiaza aceea eu începusem partea foarte întunecată, din marginea de jos, a Judecății de Apoi și nu observasem cum trecuse timpul și că în spatele ferestrelor se făcuse întuneric. Și ce vei face acum? a întrebat ea. Eu mă descurc întotdeauna, i-am răspuns. Am din ce trăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
răsucit într-un rulou, își aduce mâncare cu ea în rucsac, pantofii solizi și-i lasă întotdeauna la ușa de la intrare, iar pe obrazul drept are un semn din naștere care arată ca o creastă de cocoș. Are o voce întunecată și plăcută, care pare să nu îmbătrânească. Și citește exact așa cum trebuie citit, cu inteligență, uimire și îndoială, iar ideile apar pe măsură ce le pronunță. Pauzele sunt pline de mirare. în spatele limbii ei suedeze se aude tot timpul dialectul din Norsjö
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
să pretindă nici un fel de răsplată din partea lui. O, Doamne. Atunci de ce o lăsase cu atâta ușurință pe această femeie să plece, de ce nu încercase să o rețină? De ce? Grele și tulburătoare întrebări. Când ajunse acasă, cerul arăta și mai întunecat și ploaia parcă nu avea de gând să se mai oprească decât la judecata de apoi. Se simțea obosit și, înainte de toate, voia să se odihnească puțin. Intrând în holul apartamentului își aruncă de pe el pardesiul ud, apoi se așeză
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
care așteaptă. Capotul e întredeschis și zărești un picior prelung, de dansatoare suedeză. Sybille, dacă nu e coborâtă din soare, atunci precis s-a născut în Scandinavia! E blondă, blondă, și are ochii albaștri; Femeia cu părul roșu are ochii întunecați: noaptea nu zărești decât albul lor; Femeia solară poate fi privită în ochi chiar și atunci când în odaie este cea mai adâncă beznă: o să-ți pierzi mințile! În vremea asta, Femeia cu părul roșu se freacă de tine, îți atinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
pendulări între ironie și devotament se rezumă formula complexă a publicisticii lui N. Steinhardt. Surprind, la tot pasul, circumscrierile ferme ale unor fenomene - literare, legislative sau politice - întotdeauna repetabile. Studiile privitoare la colaboratorii guvernului de la Vichy sunt încă utile cercetătorilor întunecatului proletcultism românesc. Tratarea, în altă parte, cu fină psihologie a câtorva personalități controversate amintește de pururi tânăra metodă a lui Plutarh. Definirea în termeni de lașitate istorică a momentelor de recrudescență a poeziei e, iarăși, un nucleu fertil. Complexele de
Metrologia lecturii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8067_a_9392]
-
Garaz, înțelege a dezvolta o explicație multicoloră ca o coadă de păun: „Ziua este de plastic, pe cînd noaptea este de catifea neagră, fosforescentă, stropită cu pete de «sînge» liliachiu diseminate aleatoriu pe tot întinsul cîmpului unduitor, ca de apă întunecată, al unui întuneric insondabil de adînc“. Și după ce aproximează mediul sonor al nopții, umplut de „o simultaneitate de «posturi» de radio eterale“, prin referințe la Xenakis, la Tri stan ș i I solda al lui Wagner, la Bulgakov, la Faust
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
a fost realizată de Hubble în decembrie 2010. Descoperirile telescopului au transformat felul în care cercetătorii se uită la univers. El a dezvăluit că universul are între 13-14 miliarde de ani și a jucat un rol important în descoperirea "energiei întunecate", o forță misterioasă care cauzează accelerarea expansiunii universului. Hubble le-a arătat oamenilor de știință galaxiile în toate stadiile lor, inclusiv cele care s-au format imediat după apariția universului, printre multe altele.
Telescopul Hubble, aniversat la 21 de ani cu o imagine uimitoare: TRANDAFIRUL GALACTIC () [Corola-journal/Journalistic/70257_a_71582]
-
Heliana Ianculescu Nu există nici o îndoială: alături de papa Ioan Paul al II-lea, Soljenițîn, Vladimir Bukovski, Lech Walesa și alți câțiva, Vaclav Havel este unul dintre oamenii care au mișcat de pe făgașurile ei istoria întunecatului secol XX din această parte a lumii, cum se vede, tot atât de generoasă în modele pe cât de tragică. Ce are Havel absolut special, totuși? El este cel care demonstrează cu strălucire că intelectualul fragil și nesigur pe el nu este neapărat
Václav Havel - Pe scurt, vă rog.Cartea de după putere by Heliana Ianculescu () [Corola-journal/Journalistic/7372_a_8697]
-
transparenți, de departe, veni cu bobârnace spre ea. Și-o însoți până la garsonieră" (p. 115). "Un nor dolofan de departe trăsese zăvorul, intrase. Avea să iasă spre unsprezece, când Eman descuiase ușa ușor." (p. 137). "Vreme de trei zile, nori întunecați se buluciră în cameră. Sabina nu reuși să-i alunge, așa cum nu putu să vorbească. Dezolarea erupsese ca un vulcan." (p. 214). Senzațiile ambigue și marile emoții ale tinerei protagoniste îi alterează exprimarea, ceea ce i se poate întâmpla oricui. Dar
O telenovelă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7383_a_8708]
-
actuale, sclipește. Condensând imaginile până la a-și construi o formulă cu cifru, poezia lui Valeriu Mircea Popa impune, pentru decodare, o lectură și o relectură. Fiindcă, pentru a putea gusta acest tip de poezie, trebuie să parcurgem niște cotloane foarte întunecate, adesea înfricoșătoare, să le iluminăm, apoi să întoarcem acest întreg interior pe față, ca pe o haină. Și atunci vom avea în fața ochilor o bijuterie încântătoare. Și, mai ales, vie. Trebuie precizat de la bun început că nu este vorba, aici
Bijuterii întoarse pe dos by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7385_a_8710]
-
spună că lui nu i-a plăcut niciodată și că s-a întrebat ades ce o fi fost cu „bottomania" care cuprinsese lumea literară în ultima vreme. Dar criteriile nu trebuie amestecate. In ce mă privește, cred în continuare că Întunecatul April e o carte de cotitură în poezia românească, pe care marele actor și poet a eliberat-o de cadențele învechite și de rigiditate, introducînd în ea acea doză de oralitate necesară pentru a crea iluzia comunicării nu doar cu
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
avea curiozitatea să vadă ce e la mijloc, autorul ar fi dat peste strofa următoare, pe care n-o mai citează, și care la Maiorescu este astfel: „Că nu mai vrei să te arați, / Lumină de 'ndeparte,/ Cu ochii tăi întunecați, / Renăscători din moarte" - iar la ceilalți editori are punctuație foarte diferită de la unul la altul. In „Convorbiri literare" și, deci, în intenția autorului, a lui Eminescu, strofa nu are nici o virgulă. A SE (RE) CITI ASTFEL - și se va înțelege
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
de navigare de la distanță, prin ofițerii lui, Starbuck, Stubb și Flask. Are comportament de deus otiosus, făcîndu-se simțit într-un mod invizibil, prin transcendență. Cînd, într-un final, i se revelă lui Ishamel, arată terifiant, păstrînd toate trăsăturile unei sacralități întunecate (fără jumătate dintr-un picior -înghițită, după o confruntare directă, de balena albă - și cu o cicatrice care-i brăzdează adînc obrazul, Ahab, conform percepțiilor înfiorate ale naratorului, se instaurează în ierarhia vaporului său aidoma un rege în vechile autocrații
Balena albă - o experiență mesmerică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6791_a_8116]
-
instrument, evocate nostalgic în Psevdo-kinigheticos : "din minutele pe care în singurătatea de atunci le socoteam deopotrivă cu secolii, numai acelea îmi erau mîngîioase, cînd vocea cornului îmi legăna auzul în sunetele cadențate ale semnalului de vînătoare. Pe tonurile duioase și întunecate ale trîmbiței metalice, se juca cu o veselie săltăreață melodia cînticului francez și atunci, în mine, auzul șoptea inimii mîhnite neașteptate cuvinte de speranță și de bucurie." E notată aici o asociere mai puțin comună, între timbrul melancolic al instrumentului
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]
-
în care pe scena globală este nevoie, mai mult decât oricând, de ”solidaritate și nervi tari”, a mai spus fostul șef al NATO. El a anticipat că de o rupere a Marii Britanii se vor bucura inamicii Vestului și ”alte forțe întunecate”. Guvernul Scoției a respins comentariile fostului șef al NATO, spunând că acestea au menirea de a-l forța pe președintele american Barack Obama să se opună public independenței Scoției.
Șef NATO: Independența Scoției înseamnă cataclism by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79300_a_80625]