5,591 matches
-
omenească zburând în aer și picături de sânge îi stropiră obrazul. Hayim! Hayim Jakob! Trebuie să rămân în viață... pentru el... se adunară în pripă vorbele ultimului ei gând, apoi urletele de groază se stinseră încet. O liniște cosmică o învălui, ca o îmbrățișare de praf stelar. ------------------------------------------------------------------------------ *Fragment din romanul Magdalenei Brătescu, Chipul, Editura Revista Familiei, Rishon Letzion, 2013 Magdalena BRĂTESCU ianuarie 2014 Rehovat, Israel Referință Bibliografică: Magdalena BRĂTESCU - CHIPUL - ANTENTATUL / Magdalena Brătescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1104, Anul
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
-l pe G.R., nu te simți copleșit de imensități infinite. Dimpotrivă. Condiția umană plutește calm și înțelept. Mi-aș permite, în acest context să observ la George Roca un - cum aș putea să-l denumesc? - sentiment mioritic. Un aer senin învăluie și ascunse, depărtate, arome de tristețe... (Da, „arome”, căci în poezie, între polul pozitiv si cel negativ, se află excepționalul suflet al artistului, care transfigurează după chipul și asemănarea sa...). Filosofia aceasta a existenței o întâlnim în poeme precum „Micul
UN CLOCOT DE CARTE: „CAUTÂND INSULA FERICIRII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363824_a_365153]
-
al gurii paharu-i gol de împăcarea mesei. Bucurați-vă de liniște cum coboară și-i tremură aripile ca la o pasăre de mi se urcă vântul prin oase! Scotocesc depărtarea peste umărul dealului; te apropii nesigură ca o umbră, te învălui cu ochii pe contur, mai apare câte o cută cât o margine de frunză ori fisură prin care intră dragostea, o rază printre zăbrele la subsol în beciul domnesc. Aici viețuiește vinul împărtașania lui Dumnezeu cât o lumină în suflet
ÎN BECIUL DOMNESC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363930_a_365259]
-
o considera de când l-a citit pe freud; spunea, acest nebun, că toate femeile cu nume de floare, în special de violete, visează în fiecare noapte să fie violate de un corsar sălbatic, ars de soare, bătut de mare și învăluit în acel mister al singurătății. acum, îl măcina un gând, oare asta să fie revelație? violetele derivă, cumva, de la viol? se îmbrăcă prelung, întârziind fiecare mișcare în oglindă. se va întâlni cu noua violetă, o femeie în fața căreia îngerii și-
TRĂIASCĂ, REGINA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363946_a_365275]
-
suferă, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată. (Sf. Scriptură) Ce aș putea să mai adug acestor minunate cuvinte eu, om păcătos care nu am decât mândrie și pătimi? Dragostea este cel mai frumos sentiment care ne învăluie și ne face să fim cu puțin mai mici decât îngerii așa cum e scris în Psalmul 8 a lui David: “4.Ce este omul că-ți amintești de el? Sau fiul omului, că-l cercetezi pe el?/ 5. Micșoratu-l
DRAGOSTEA CA LIBERTATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364051_a_365380]
-
ai găsit taman azi să pleci? - Ei, Andrei, puiule, azi e sărbătoare. Ai auzit? Sfinții Mihail și Gavriil.... Lumea dă de pomană... Puștiul țâșni lângă ea și îi apucă bastonul. - Hai, mamaie, te duc eu dacă vrei. Un zâmbet suav învălui sufletul Soficăi, mascându-l însă cu grijă în adâncul ființei sale. - Lasă, că pot și singură să merg. Nu-ți mai face tu griji pentru mine..., îl dojeni ea cu blândețe. Andrei nu avea mai mult de zece ani, avea
UN DRUM FĂRĂ ÎNTOARCERE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364044_a_365373]
-
adolescentă. Câte femei din lumea asta își realizează visul din adolescență? Majoritatea se aleg cu soți-murături. Așa gândea Silvica, având privirile pierdute-n în lenjeria lui Gigi. După ce a terminat de călcat a intrat în sufragerie. Soarele sângera perdelele roșii, învăluind încăperea cu o lumină plină de mister. Aici, Silvica s-a apucat de alte treburi (Doamne, femeia asta nu mai obosește?). Tocmai când gândeam așa a intrat în sufragerie “mumia” de Gigi înfășurată-n cearșaf, căscând de i se rupea
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
necunoscut. Ceilalți scoaseră diverse sunete admirând dibăcia piticului. Treptat, simțeam cum trupul mi se înfiora într-un mod deosebit, cum nu mai simțisem vreodată. Chipurile celorlalți se estompau. Eram mai puțin conștient de existența trupului meu. Simțurile mi se învolburau, învăluindu-mi gândurile. O beatitudine ciudată îmi cuprinse întreaga făptură. Sângele îmi pulsa în vene tot mai puternic. Tâmplele îmi zvâcneau, iar mușchii îmi vibrau sub piele fără de voie. Nu mă mai puteam stăpâni. - Crește, crește!, ziseră cei din jurul meu. Nu
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
hi, hi!, chicoti piticul, ridicând la lumina becurilor, rând pe rând, instrumentele nichelate și ascuțite. - Hai, începe, începe odată!, îl îndemnau ceilalți. - Așaaa, așaaa! Pare suficient de bine!, zise piticul apropiindu-se de mine. Imediat am simțit cum răcoarea îmi învălui sexul, pentru ca în câteva clipe să se transforme într-o căldură plăcută. Mi-am îndreptat privirile într-acolo și-am rămas încremenit. Îmi așezase un fel de plasture albicios, extrem de fin, ce avea imprimat secera și ciocanul. - Secera ca secera
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
fără voia mea, o înghițisem. Însă, experimentul prin care trecusem, mă făcu să fiu prudent. N-am zis nici da, nici nu. - Așa deci, a dispărut dorința? Păcat!, mai spuse ea, ieșind din încăpere. O somnolență ciudată începu să mă învăluie. Și, cu cât beam mai mult, cu atât moleșeala devenea mai puternică. - Vreau să dorm!, am bolborosit eu așezându-mă pe o canapea. Am adormit. *** Când m-am trezit, ploaia încetase demult. Cerul se luminase, iar lumina pătrundea prin ferestrele
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
vestmântul vaporos c-o singură mișcare, ce putea să însemne și abandon și provocare. M-am ridicat, de parcă-aș fi vrut să-i opresc căderea vestmântului. Brațele mi s-au oprit, din avânt, pe umerii ei. Un parfum ciudat mă învălui. Pielea îi era catifelată și fierbinte. Parcă aveam jeratic în podul palmelor. M-am gândit pentru o clipă la tatuaj. „Dacă o să mă doară...”. Dar gândul a trecut ca un fulger. Simțurile îmi erau răscolite și-o beție, pe care
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
mă doară...”. Dar gândul a trecut ca un fulger. Simțurile îmi erau răscolite și-o beție, pe care n-o mai cunoscusem, mă cuprindea din ce în ce mai tare. I-am simțit privirile dogorându-mi creștetul. Era mai scundă decât mine. Gura îi era învăluită într-un zâmbet senzual, provocator. Nările îi fremătau imperceptibil, le simțeam vibrația. Mi-a luat mâna de pe umăr în mâna ei. Cealaltă mi s-a încolăcit în jurul taliei. Când trupurile ni s-au apropiat, n-am mai simțit nimic. Îi
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
volumul „Pastel de borangic” va aduce autoarei satisfacția lucrului împlinit, iar copiilor șansa de a se hrăni frumos sufletește! Din toată inima, FELICITĂRI!” prof. ANGELA BURTEA, Brăila „Sufletul meu friguros se încălzește și vibrează puternic la vederea acestor mirifice pasteluri, învăluite în borangicul (nu mătasea) de lumină și iubire. Atâta alb mângâietor de catifea, atâta puritate de crin, atâta frăgezime de floare, atâta gingășie de flutur și suavitatea pânzei de păianjen, atâta căldură de pâine coaptă! Toate, reverberând din irizația versurilor
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
Abomey din Beniu. Tot acolo se află și Romuald Hazoume. Descoperirea unor opere negre de mare valoare artistică, este un lucru deosebit. Sculpturile acestora ajung în Europa pline de insecte, adesea îmbâcsite de ciuperci. Din cauza umidității, pânzele cu care sunt învăluite se usucă și sculpturile sunt lovite. Hazardul, dar și bucuria a fost să se găsească prin colecțiile europene de artă occidentală. Adesea am auzit spunându-se: aceasta e tipică, e agreabilă; alteori:, e artă de aeroport". Nu puțini, neinformați" făceau
ARTA AFRICANĂ (2) de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362902_a_364231]
-
celelalte corăbii vor ajunge prizoniere în mare. Atunci , am rămâne doar noi, iar eu aș sparge ușa temniței tale și aș pătrunde prin ceață ce-mi îmi scofâlcește trupul că un fior de gheață și aș lasă lumină să ne învăluie. Te-aș strânge în brațe și aș elibera praful de tristețe de pe umerii tăi plecați. Dar nu pot. Tu rămâi un vis ce ma bântuie noapte de noapte...un copil ce aleargă trist pe străzile goale după ce s-a pierdut
NO ORDINARY LOVE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362913_a_364242]
-
mai ales, că prea multe date nu vă pot da. Mihai a salutat pe director, apoi a plecat la birou. Nu înțelegea, ce secrete sunt legate de nașterea lui Gilă. Acum, după discuția ultimă cu directorul înțelesese, că totul este învăluit în mister, că îi va fi greu să pătrundă tainele acestea, dar era hotărât, să facă lumină în acest caz. În drum spre birou s-a oprit la școala lui Gilă. Diriginta băiatului tocmai avea o ”fereastră”, a găsit-o
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362891_a_364220]
-
rândul lor. Din acest moment pentru tine timpul nu mai are limite! Buzele lor se sărută din nou. Bărbatul simte o amețeală, iar pădurea și cerul se învârt în jurul său. PALOȘ: (în șoaptă) Tu nu ești ființă umană... M-ai învăluit cu vraja ta... PRINȚESA: Să nu-ți pară rău. Sunt urmașa celor mai viteji principi... Iar tu ești om doar pe jumătate! PALOȘ: (tresare) Poftim? O împinge și fecioara se rostogolește în iarbă. PALOȘ: Am să te ucid, nălucă a
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
pot să jur, vino odată, să nu intre frigul în casă! - A adormit sărăcuța, șopti tânăra dând cu ochii de mogâldeața din pat. - Bunico, a venit Mihăiță al tău! Ia scoală să vezi pe cine ți-am adus! Liniștea îi învălui nefirească. Tânărul se aplecă ușor asupra patului și depuse o sărutare șmecherească pe obrazul palid, destins într-un zâmbet straniu. Afară începură să răsune clopoței și strigătele colindătorilor, care acopereau schelălăitul amar al câinelui. Luminița roșcată a candelei mai pâlpâi
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
sau albă, infingeau degetele în pulpa moale și gălbuie și apoi, după ce înghițea conținutul, plescăiau de plăcere! Mă așez și eu la rând, vroind să gust bunătatea aceea de arici vegetal... Un miros ciudat, de canal, ciorapi murdari, ceapă stricată... învăluia atmosfera înconjurătoare. Am vrut să fug, dar nu am rezistat tentației de a fi în ton cu ceilalți! Eram curios să știu de ce oare, acești „mâncăcioși” împânzeau locul. Majoritatea bine îmbrăcați, însoțiți de familii numeroase, cu copii... Trebuie să fie
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
să-l uit,dar n-am putut. Privesc la cer,văd ochii tăi senini Și albastrul lor mă fascinează, Iar dacă astăzi noi suntem străini, Iubirea din suflet mai veghează. În liniștea nopți glasul ți-aud, Iar blândețea lui mă-nvăluiește. La tine zboară gândul meu zălud, Și amintirea ce-l însoțește. Simt și calda ta îmbrățișare, Care în pas de dans mă amețea, Iar în raza lunii îmi apare Diascret, imaginea ce mă vrăjea. Acum știu că iubirea-mi matură
LA 70 DE ANI.... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363387_a_364716]
-
Mă ninge dor cu amintire, Când viscolește-n destin pământesc. Regretu-mi duc în mânăstire, Că n-ai fost vrednic, să mă iubești. Prin poarta inimii deschisă Viscolește iarna tristeții, De jalea sorții necuprinsă, Pe aripa eternității. Aș vrea să-ți învălui sufletul, Cu roua verde a privirii. Dar ostatic îl ține regretul, Să-l scrie-n jerbe, trandafirii. Cu amintirea noastră ninge Uitarea-n veșnicia morții, Când dorul în poem se frânge Pe râul înghețat al sorții. Autor Maria Filipoiu Antologia
ANTOLOGIE DE POEZIE „COLINDELE ZĂPEZILOR TÂRZII -COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363373_a_364702]
-
că merită toate lucrurile ce i s-au întâmplat. Simțea că faptul că a ajuns in acest moment e destinul care îi răspunde faptelor sale. Încerca să șteargă toate aceste amintiri, însă ele continuau să îl bântuie. Gândurile l-au învăluit. Ultimii ani din viața lui l-au distrus. Iar acum se afla aici, începând o nouă viață, în Alaska, având o nouă identitate. El nu mai era Jesse Pinkman. Timisoara, 10.03.2016 Alexandra Trifa Referință Bibliografică: O strălucire in
O STRĂLUCIRE IN ALASKA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363407_a_364736]
-
genunchi Pe drumuri de rugă pornesc Și bat cu putere la poarta iubirii Pe Tatăl divin să-ntâlnesc... Și mâinile-n rugă se-nalță spre ceruri Când inima-Ți cântă mărire... Mă-mbraci cu putere...prin Duhul Tău Sfânt Mă-nvălui cu sfânta-Ți iubire... În slaba-mi ființă altaru-i fierbinte Și ard prin credință cărbunii Iar sufletu-mi zboară pe calea celestă Desprins de poverile humii... O, Tată din ceruri mi-ai dat încă-o zi Să pot să Te
RUGĂCIUNE DE DIMINEAŢĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363433_a_364762]
-
cu gândul la copilărie și la anticiparea febrila a darurilor ce Moș Crăciun ni le aducea în fiecare an, minunea nașterii Domnului contopindu-se în mintea noastră de copil cu fericiriea ce o simțeam în fața bradului, înconjurați de cei dragi, învăluiți în aroma cozonacilor și în murmurul colindelor. Crăciunul era pentru noi, copiii, o minune! Această minune ce o experimentăm în fiecare an, o căutăm și astăzi, adulți fiind. Firește, darurile simple ce ne fascinau odată sunt înlocuite de altele mult
ICOANA LUI ISUS de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363497_a_364826]
-
Lumina se estompează și întunericul crește. Viciul pictează pe creier, nuanțele non-abstinenței Opacizând spiritul ce nu mai funcționează, crescând limita frecvenței. Complexul de întrebări iraționale, adresate intelectului intoxicat de alcool sau țigări, de către viciul atras de abstinență, sfredelește carapacea minții învăluind-o în cețoase stări. Viciul în care intră pe lângă alcool, fumat, droguri și cafea Îți crează un entuziasm aferent perceput O sublimă încântare(ce-ți ademenește sufletul și mintea). Te transportă din teluricul cu complexul de-ntrebări întunecând crezul, În
OAMENI ȘI VICII de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362264_a_363593]