1,367 matches
-
și recitită cu multă atenție înainte de a merge mai departe cu lectura. Până aici, deși nu împărtășesc multe din accentele polemice ale autorului, îmi înregistrez un singur mare dezacord cu el: Bloom, pe fondul unei juste șarje împotriva științelor sociale (șarjă care trebuie înțeleasă în spiritul, nu în litera ei), formulează primul dintr-o lungă serie de atacuri la adresa istorismului, pe care îl înțelege pur și simplu greșit. Astfel, fapt întristător la un om de inteligența și acuitatea sa analitică, Bloom
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
lucruri în lume care 135 nu îngăduie mediocritate: versurile și iubirea. ” Duelul epigramistic în vremea aceea avea loc nu numai în ziare. Propaganda conservatoare din 22 februarie 1909 spune: „La geamul librăriei P. Frumuzache sunt expuse de câteva zile trei șarje foarte izbutite. Una a prietenului nostru, domnul C. Ștefănescu, reprezentând pe dl D. Hârlescu, G. Tutoveanu și V. Ghețiu și două ale domnului D. Hârlescu și D. V asiliu - Bacău.” Era și pe atunci, neîndoios, legea cu calomnia, dar în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
C. Ștefănescu, reprezentând pe dl D. Hârlescu, G. Tutoveanu și V. Ghețiu și două ale domnului D. Hârlescu și D. V asiliu - Bacău.” Era și pe atunci, neîndoios, legea cu calomnia, dar în lumea intelectuală se știa și ce e șarja, gluma, umorul, împunsătura provocatoare producerii altor momen te de veselie. Populată era „Tribuna literară” înființată de ziar din primele zile ale existenței sale. Aici a publicat G. Tutoveanu foarte multe poezii: „Iubire”, „Decemvre”, „Spune‐mi”, „Dor”, „Iisus”, „Fii gata”, „Sutașul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru „a contrabalansa concurența" făcută de Cațafany cu librăria și tipografia sa. „Apare la zile mari, ori de câte ori Costache Rahmil își ia nasul la purtare.” (55x35 cm.), la tipografia G.V. Munteanu Bârlad, sunt de părere Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu. * Șarja Șarja, redactor al ziarului A.Z. Volbură, strada Regală, apare în 1932, perioadă când la Bârlad se edita ziarul „Ogorul”, „Veacul nostru” și revista „Documente răzășești ”. Evocând ce se scria la ziarul „Păreri” Gheorghe Clapa, în Păreri tutovene din 29
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ziarul „Ogorul”, „Veacul nostru” și revista „Documente răzășești ”. Evocând ce se scria la ziarul „Păreri” Gheorghe Clapa, în Păreri tutovene din 29 septembrie 2003 scrie: „În acee ași gazetă (Păreri n.n.) cititorii sunt înștiințați că în orașul lor va apare „Șarja” și „Veacul nostru”, fapt care, de altfe l, s‐a și întâmplat” „Confirmându‐i spusele, un alt membru al „Academiei Bârlădene” - Romulus Boteanu, sub redacția căruia au apărut volumele „Bârladul odinioară și astăzi”, în articolul „Profesorul Gheorghe Ioniță” spune: „Mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
25 ani de la făurirea.......................149 Rulmentul ............................................... ..........150 Răsăritul ............................................... ............151 România Mare ............................................... ....157 Secerea........................................ ......................159 Semănătorul.................................... ..................160 466 Semănătorul.................................... ..................165 Sentinela ............................................... ............169 Spiritismul ............................................... .........169 Steaua......................................... ......................172 Statutele societăților... .......................................173 Steaua Tutovei........................................ ...........174 Steagul Roșu ............................................... ......175 Straja neamului....................................... ..........194 Suveica Tecuciului..................................... ........194 Șarja ............................................... ..................194 Școala Bârlădeană .............................................19 5 Școlarii tutoveni....................................... .........195 Tinerețea ............................................... ............198 Tribuna Avântului (1907)...................................198 Tribuna Tutovei ............................................... ..198 Tutova ............................................... ................200 Țărănimea ............................................... ..........201 Uniunea ............................................... .............202 Uniunea Națională .............................................20 4 Vasluiul....................................... ......................206 Veacul nostru ............................................... .....207 Vechea Tutovă ............................................... ....211 Vestea ............................................... ................213 Veteranul ............................................... ...........214 Viitorul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ridiculizat prin echivalare cu personaje grotești, colorate cu umor acid sau negru, precum Popeye sau „piticul sulfamidă”, probabil fără pereche în literatura românească din epocă: „Spanacul de tip nou îi seamănă leit/ lui Popeye - numai frunză, nici o floare - / și prima șarjă din acest spanac/ suge un deget-pai din autodotare. De-abia-și mai mișcă Popeye ochiul vânăt/ de-atâta întuneric proclamat drept văz/ el, impostorul muribund, încă șoptește:/ «Mănânci, tu, neam al meu, mănânci (o)văz!?»” sau „Cum aș putea să-i iert
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
prin topire pierd o parte din caracteristicile inițiale de aceea se amestecă cu metal nou. +La obținerea unor oțeluri din fier vechi se utilizează o cantitate mai mare de energie, fiind necesară unele analize pentru a vedea ce are nevoie șarja de oțel, timp în care se consumă cantitate mare de energie. +Metalele depuse pe exterior prin galvanizare de obicei nu se pot recupera decît tot prin introducerea în unele băi galvanice și inversarea procesului chimic respectiv. +La materialele electronice se
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
care și-l dorește atât. Pentru că producătorii celor două sub-produse culturale (după normele, elitiste, europene) după o perfidă și costisitoare campanie de marketing și-au luat deja meritatele compensații financiare pentru investițiile făcute. Vi se pare ușor exagerată această nevinovată șarjă în alb și negru? Asta e adevărata istorie a cinematografiei și, ca să nu uitați totuși de ce este ea numită a șaptea artă, ați putea urmări, de exemplu, cel mai bun film, în opinia mea, din selecția de anul acesta la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
văzute de Goya, sinuciderea lui Saul În viziunea lui Brueghel cel Bătrân, jafurile și incendiile istorisite de Brueghel cel Tânăr ori Falcone, bătăliile lui Juan de Borgoña, Tetuanul lui Mariano Fortuny, grenadierii și călăreții napoleonieni ai lui Meissonier și Detaille, șarjele de cavalerie ale lui Lin, Meulen ori Roda, asaltul mănăstirii de Pandolfo Reschi, o luptă de noapte de Matteo Stom, ciocnirile medievale ale lui Paolo Uccello și atâtea alte opere, studiate ore și luni la rând În căutarea unei chei
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu gura căscată, privindu-l atent. Apoi a mai aruncat o privire lungă În jur, parcurgând pictura și schițele trasate pe peretele văruit: ambarcațiunile care ridicau ancora sub ploaie, fugarii, soldații și orașul În flăcări, vulcanul În erupție din depărtare, șarja de cavalerie, călăreții medievali așteptând să intre În luptă, bărbații cu haine anacronice și arme de peste treizeci de veacuri, Înjunghindu-se În prim-plan. - Familia ostașului era În sigranță, a continuat, pe când el lupta pentru patria sa; deși de familia patriei
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Seamănă cu cele pictate pe pereți În unele cartiere. In Italian, spune jos. De cine este? - De Jean-Michel Basquiat, un negru hispano-haitian. L-a pictat În anii ’80. - Nu pare să aibă vreo legătură cu războiul. - Dar are. Nu cu șarjele de cavalerie, nici cu soldații beți, firește. Vorbește despre alt război, diferit de cel la care ne gândim dumneata și cu mine auzind acest cuvânt. Deși poate că nu-i chiar atât de diferit, În realitate. Vezi inscripțiile și cerul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Își poartă și cum Își acceptă celelalte caracteristici fizice. Moartea, vidul, neființa Îi dau târcoale, mereu prezente, mereu la pândă - trinitate amenințătoare și zeități necontrolabile. Între gândire și act Dorința de a dispărea, irepresibilă, impetuoasă, incandescentă și incontrolabilă ca o șarjă, nu funcționează, Însă, În gol. Ea este mereu contrabalansată de Încercarea inconștientă de a pune ceva În loc: un text, un semn, o urmă. La scriitorul sinucigaș, jurnalul e substitutul trăirii, al existenței, al timpului scurs În mici experiențe banale și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de ziarist se simte puternic aici, ca de altfel în toate scrierile lui L. Stereotipiile și procedeele gazetarului zădărnicesc de multe ori tentativele romancierului de a ajunge la psihologia personajelor. Pamfletul copleșește narațiunea, instalând un echilibru șubred între artă și șarja grotescă, iar pe alt plan ducând la distorsionarea adevărului despre oameni și evenimente. Autorul transcrie în multe dintre cărțile sale fragmente din articole apărute în ziare, discursuri ale oamenilor politici, decrete și declarații oficiale. Pe sute de pagini convenția ficțiunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
pipărate, chiar licențioase, strecurând ironii subțiri sau pline de echivocuri. De la zeflemea la caricatură și până la sarcasme, saltul, sub masca jovială și puțin cabotină, se produce pe nesimțite. C. pare că se amuză, făcându-i și pe cititori părtași, însă șarjele lui - se observă asta și în parodii, și în pamflete - sunt nu doar agresive, ci și necruțătoare. Venerabilul Cezar Bolliac, junele Al. Macedonski ori poligraful N.D. Popescu vor fi, cu un prilej sau altul, luați în pleasnă. Sunt, fără îndoială
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
termic. Funcționarea reactorului discontinuu cuprinde mai multe etape: încărcarea amestecului de reacție, încălzirea acestuia, menținerea sub agitare o anumită perioadă de timp și la o anumită temperatură pentru desfășurarea procesului, răcirea masei de reacție, descărcarea și pregătirea pentru o nouă șarjă. Proiectarea reactorului discontinuu cu amestecare urmărește: x determinarea dimensiunilor geometrice; x consumul de energie în procesul de amestecare; x verificarea suprafeței de transfer de căldură. Factorul de expansiune reprezintă raportul dintre variația volumului masei de reacție în timpul reacției chimice și
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
reacție funcție de concentrație sau conversie și se planimetrează suprafața cuprinsă sub curbă și limitată de cele două valori extreme ale concentrației sau conversiei, figura 3.2. Cunoscând timpul de reacție se admite timpul de operare și se determină durata unei șarje, cu ecuația (3.3), numărul de șarje, cu ecuația (3.2) și producția pe șarjă, cu ecuația (3.1). Reactoare în industria chimică organică 65 3.1.1.2. Determinarea diametrului reactorului Cunoscând producția pe șarjă, reacțiile chimice care stau
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
planimetrează suprafața cuprinsă sub curbă și limitată de cele două valori extreme ale concentrației sau conversiei, figura 3.2. Cunoscând timpul de reacție se admite timpul de operare și se determină durata unei șarje, cu ecuația (3.3), numărul de șarje, cu ecuația (3.2) și producția pe șarjă, cu ecuația (3.1). Reactoare în industria chimică organică 65 3.1.1.2. Determinarea diametrului reactorului Cunoscând producția pe șarjă, reacțiile chimice care stau la baza obținerii produsului și randamentele transformărilor
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
cele două valori extreme ale concentrației sau conversiei, figura 3.2. Cunoscând timpul de reacție se admite timpul de operare și se determină durata unei șarje, cu ecuația (3.3), numărul de șarje, cu ecuația (3.2) și producția pe șarjă, cu ecuația (3.1). Reactoare în industria chimică organică 65 3.1.1.2. Determinarea diametrului reactorului Cunoscând producția pe șarjă, reacțiile chimice care stau la baza obținerii produsului și randamentele transformărilor chimice, din bilanțul de materiale se calculează volumul
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
se determină durata unei șarje, cu ecuația (3.3), numărul de șarje, cu ecuația (3.2) și producția pe șarjă, cu ecuația (3.1). Reactoare în industria chimică organică 65 3.1.1.2. Determinarea diametrului reactorului Cunoscând producția pe șarjă, reacțiile chimice care stau la baza obținerii produsului și randamentele transformărilor chimice, din bilanțul de materiale se calculează volumul de reactanți care se introduc în reactor, respectiv volumul util al reactorului. Volumul reactorului se calculează din volumul util folosind relația
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
acidul monocloracetic și hidroxidul de sodiu se introduc în reactor sub formă de soluție de concentrație 25%;randamentul reacției de condensare, raportat la fenol este 90%; - reacțiile secundare se neglijează; 5.1.1. BILANȚUL DE MATERIALE Pentru determinarea mărimii unei șarje se pleacă de la fondul anual de timp, FAT, producția anuală, Pa și durata unei șarje, tș. Instalația funcționează 50 de zile, 24 de ore pe zi. Ținând seama de modul de desfășurare a reacției și de timpul de operare (încărcare
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
concentrație 25%;randamentul reacției de condensare, raportat la fenol este 90%; - reacțiile secundare se neglijează; 5.1.1. BILANȚUL DE MATERIALE Pentru determinarea mărimii unei șarje se pleacă de la fondul anual de timp, FAT, producția anuală, Pa și durata unei șarje, tș. Instalația funcționează 50 de zile, 24 de ore pe zi. Ținând seama de modul de desfășurare a reacției și de timpul de operare (încărcare, golire, spălare reactor ), timpul unei șarje se apreciază la 6 ore. Calcule de rezistență mecanică
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
de timp, FAT, producția anuală, Pa și durata unei șarje, tș. Instalația funcționează 50 de zile, 24 de ore pe zi. Ținând seama de modul de desfășurare a reacției și de timpul de operare (încărcare, golire, spălare reactor ), timpul unei șarje se apreciază la 6 ore. Calcule de rezistență mecanică In vederea determinării grosimii peretelui reactorului se procedează la verificarea la presiunea interioară și exterioară. Reactorul funcționează la presiune atmosferică, iar în manta presiunea este de 3 ata. In acest caz
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
ca la Daniil Harms („Ce rost mai are să povestim ceva?”), Scara tematizează delirul fugii dintr-o scenă în alta, Dispariția lui Flory este o rescriere punctuală (și punctual-distorsionată) a lui E.A. Poe din Balerca de Amontillado. Finalizarea corupe sursa prin șarja pastișei: infamul ins pe care se răzbună vindicativul narator nu mai este zidit, ci închis (pentru totdeauna) în closet. Tot așa, în Augusta se prelucrează H.P. Lovecraft ș.a. Poetul continuă să fie prezent în text nu doar prin stil sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
crochiurilor pline de umor (replici, gesturi, îmbrăcăminte) care, în pofida unor inserții de senzațional în manieră comercială, foiletonistică, însuflețesc când și când personajele. Scriitura precisă, amănunțit realistă, proprie gazetarului, nu obturează perspectiva psihologică, nu foarte adâncă, dar trasată cu mână sigură. Șarja, pamfletul sunt prezente și în Domnul Negoiță sau Individul împotriva statului (1932), iar arta dialogului, bine stăpânită de T.-B., a făcut ca acest roman să fie dramatizat în epocă (de scriitorul bucovinean A. Mitric). De astă dată, mediul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]