198,887 matches
-
meloman lugojean. Manifestările dedicate marelui compozitor au culminat cu un concert cameral omagial, în care au putut fi audiate opusuri enesciene reprezentative din diferite etape creatoare, susținut de elevi ai Colegiului Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara, profesori ai Școlii de Arte Frumoase „Filaret Barbu” din Lugoj și tinere cadre universitare de la Facultatea de Muzică din Timișoara: Cantabile și Presto, pentru flaut și pian (Dumitru Palagniuc și Raluca Miclăuș), Legendă pentru trompetă și pian (Alin Ispas și Raluca Miclăuș), Baladă
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
în 1864 viețuiau aici 209 maici și 58 de surori, care locuiau în 132 de clădiri<footnote Ibidem, p. 86. footnote>. Astăzi sunt aproximativ 100 de maici în 50 de clădiri. În anul 1864 a luat ființă în mănăstire o școală primară pentru copiii din sat. A existat și o școală monahală, în care surorile învățau mai ales tipicul și muzica bisericească și chiar limbi străine. Școala monahală era o cerință pentru admiterea la Seminarul de la Hurezi, însă ambele și-au
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
care locuiau în 132 de clădiri<footnote Ibidem, p. 86. footnote>. Astăzi sunt aproximativ 100 de maici în 50 de clădiri. În anul 1864 a luat ființă în mănăstire o școală primară pentru copiii din sat. A existat și o școală monahală, în care surorile învățau mai ales tipicul și muzica bisericească și chiar limbi străine. Școala monahală era o cerință pentru admiterea la Seminarul de la Hurezi, însă ambele și-au încetat activitatea în 1959, odată cu decretul 410, care a desființat
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
maici în 50 de clădiri. În anul 1864 a luat ființă în mănăstire o școală primară pentru copiii din sat. A existat și o școală monahală, în care surorile învățau mai ales tipicul și muzica bisericească și chiar limbi străine. Școala monahală era o cerință pentru admiterea la Seminarul de la Hurezi, însă ambele și-au încetat activitatea în 1959, odată cu decretul 410, care a desființat peste 90 de mănăstiri și a scos din monahism aproximativ 4750 de monahi și monahii. Mănăstirea
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
istoric: armata hothysta trebuie să se retragă triumfal fiindcă vine armata română. Și ungurii din familia lui Tokes iar se simpt ocupați, cu toate că nu o duc rău, nu șunt înjosiți, maltratați sau deznaționalizați, isi vorbesc incontinuare limba maternă, învață în școli ungurești iar tata lui cap pătrat din fost secretar al episcopului horthyist ajunge profesor universitar la Institutul Teologic Reformat din Cluj-Napoca. Alți unguri ocupați de români, dar eliberați de armată roșie, din revanșarzi hothysti devin cei mai înfocați comuniști și
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
învățămînt în limba maternă. Minte, fiindcă așa a fost el învățat la teologia reformata să mintă în plain hungarian language, să dezinformeze, să denigreze și să acuze statul român peste tot in lume. El personal a făcut tot învățămîntul: de la școală primară pînă la institut în limba ungară (în textul englezesc scrie hungarian language) dar a trebuit să învețe și limba oficială a țarii!! (În care țara din lume, nu se învață și limba oficială ?!?) În continuarea plîngerilor către americani, cap
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
Leclerq, Jour d’Ivresse, în Vie Spirituelle, 76, 1947, p. 574-591. footnote>. Anterior Sfântului Grigorie, Filon Alexandrinul (n. 25 î. Hr. d. 40 d. Hr.)<footnote Filon din Alexandria a fost un filosof mistic evreu de limba greacă din Egipt, șeful școlii iudeo alexandrine. footnote> utilizează termenul „beție” pentru a descrie o stare de extaz, din perspectiva profeției și a uniunii mistice<footnote Philon, Opera, Londra, ed. Mangey, 1742, I.103.32; I.60.31; I.16.22; Jean Daniélou, Platonisme et
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
de fertil al culturii autohtone, într-un cuvânt, crearea unei arte profund originale. Afluxul de modernitate ce caracterizează o creație, dinamică prin varietatea temelor propuse și a mijloacelor sale de expresie, conduce la apariția unui proces de configurare a unei școli distincte, care să consolideze, să accentueze constantele și variabilele unei deveniri ascendente în muzica cvartetului românesc. Momentul, stadiul temporal la care ne referim a fost stimulat și impulsionat de aportul unor muzicieni, exponenți de seamă ai culturii muzicale și culturii
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
A doua condiție vizează latura calitativă și privește automatizarea gândirii, particularizarea limbajului și obținerea unor forme concordante cu conținutul propus, fapt care implică obținerea unui ethos nou, a unui suflu artistic înnoitor, toate acestea contribuind la apariția și consolidarea unei școli bine întemeiate. Atingerea acestui scop final a presupus eliminarea treptată a influențelor pe plan estetic și pe acela al mijloacelor specifice. A presupus, de asemenea, și originalitatea faptică a produsului artistic închegat drept un tot unitar. Contribuția lui George Enescu
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
ordinul poliritmiilor marcate. Cei care cântă cvartetul o fac cu plăcere, iar amintirea interpretului poartă mereu un prinos de recunoștință muzicianului Jora. Sintetizând însușirile înnoitoare proprii Cvartetului op.9, se poate considera că această creație a făcut la rândul ei școală în muzica românească. În anul 1931 se anunță un Cvartet bizantin al compozitorului Zeno Vancea. Se remarcă cu prisosință siguranța tratării melodicii bizantine, înțelegerea unor trăsături specifice legate de modalismul bizantin. Din păcate, pentru Cvartetul bizantin, cât și Cvartetul de
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
pe pământ armă mai tare”. Dacă vom încerca să ne rugăm cu rugăciunea minții sau altă rugăciune măcar în timpul „mort” pe care-l avem zilnic, tot am dobândi un câștig din aceasta. De pildă, în drumul spre serviciu sau spre școală, ori când așteptăm autobuzul, decât să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
toate investițiile sunt făcute în numele lui Dan Puric. Faptul că nu mi s-a dat nici macar posibilitatea de a manifesta un reflex de coabitare eminamente creștină intrându-se abuziv pe deasupra mea, desconsiderând muncă de 25 ani pentru a crea o școală și un concept de teatru de dimensiuni europene, mi se pare un act de abuz politic, necinste sufletească și proastă calitate umană a celor care l-au conceput. Brâncuși spunea: 'artă nu are nevoie de asasini; îi găsește în sânul
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
uneori adusă de spate, cocoșată, cum spunea bunica, Într-o disperată Încercare de a-mi ascunde nurii. Degeaba. Deveneam femeie și acest fapt nu trecea neobservat de colegi, prieteni și bărbații care mă fluierau admirativ, din ce În ce mai des, pe drumul spre școală. După ce am intrat la liceu, mi s-a spus din ce În ce mai des că sunt frumoasă dar eu nu mă vedeam deloc așa. Eram doar o fată timidă, crescută sever de doi părinți prea protectori și o bunică cu veleități de general
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
de parfum bărbătesc. Ne mai descoperea câteodată jocul acesta și ne zâmbea ușor, ne ciufulea bretonul și pleca spre noile lui cuceriri. După ce Doru a Împlinit șaptesprezece ani, nu l-am mai văzut la fel de des prin fața blocului. Era ocupat cu școala și sportul. Avea rezultate bune la Învățătură, În special la matematică și fizică. Imaginea asta de elev silitor nu prea se potrivea cu aceea de idol al liceului sau de băiat rău, care rupea inimile tuturor fetelor; nu se potrivea
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
coarde duble. În Africa de Nord este încă folosit așa numitul luth andaluz, cu numai patru coarde duble, taste pe limbă și un acordaj diferit. De altfel, chestiunea acordajului a suscitat nenumărate controverse, fiind mai mult sau mai puțin o problemă asociată școlilor muzicale naționale. Din Spania musulmană, luth-ul oriental a ajuns ușor în Europa în sec. XIV, evoluând ulterior conform cerințelor muzicale europene de tip polifonic și armonic. Se ajunge în acest fel la luth-ul de tip renascentist, apogeul fiind
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de a fi dansate, compozitori ca Bach, Haendel și mulți alții, au găsit oportun să-și exercite asupra lor întreaga fantezie creatoare și într-un spirit arhitectural adecvat evoluat, ei și antagoniștii lor: Filip Emanuel Bach, Rust și cei din școala dela Hanheim, au determinat transformarea suitei în sonată însă, cu toată neîngrădita complexitate ritmică - psihologică, în cadrul sistemului de măsuri, consacrat. Și acum vine rîndul părții celei mai interesante a acestei expuneri, în aparență divagante. Dela Beethoven, el și toți continuatorii
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Surinder o numește tot Agnes. Perioada de tihnă a Încercării de a se Împotrivi legilor lumii din care provin e scurtă și relația lor se sfârșește odată cu descoperirea ei de către ceilalți și cu hotârârea lui Danny de a renunța la școală. Casa a fost vândută și urmează să fie dărâmată, transformată În „Tărâmul plăcerilor”, un enorm parc de distracții care e pe punctul de a se ridica la periferia orașului. Gestul din final al lui Danny (transpunerea În act a poveștii
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
neavând suficient curaj, angajează un asasin plătit să „rezolve”, printr-o crimă ce ar trebui să rămână nerezolvată, propria moarte. Pentru a evita orice suspiciuni și pentru a muri cu „demnitate” Îi spune intermediarului, un prieten de-al său din școală, că dorește să-l ucidă pe amantul soției. O mică eroare Îi amână Însă execuția și În urma unor evenimente de altfel banale, Tolia se reîmpacă cu viața. Întâmplător, face rost de o sumă mare de bani și, cum niciodată un
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
Velicicovschi, creionate cu altă ocazie<footnote Vasile, Vasile Dezvoltarea muzicii religioase în timpul stăreției Sfântului Paisie Velicicovschi; în: Teologie și viață, Iași, s. nouă, An IV (LXX), nr. 11 - 12, noiembrie - decembrie 1994, pp. 84 - 102; footnote>. Poate nu întâmplător în școala monahală sinaită au crescut opt ierarhi români și în strana mănăstirii au răsunat glasurile unor psalți de valoarea lui Naum Râmniceanu, Varlaam Barancescu, Gheorghe Ucenescu, Neofit Ivanovici etc. Deși a beneficiat de mai multe monografii, începând din anul 1881 până la
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
intrat și se păstrează în patrimoniul mănăstirii șase manuscrise și cinci tipărituri, dintre care patru caligrafiate de el însuși. Tipăriturile ne interesează nu numai pentru că reprezintă donații ale psaltului brașovean, dar ele reflectă o parte din materialele didactice folosite de școala lui Anton Pann, transferate, prin ucenicii săi, în viața de cult. Ordonate în funcție de anul apariției și cu ambele numere de inventar, cel al mănăstirii și cel al lui Gheorghe Ucenescu, acestea sunt: Noul Doxastar, tom I, 1841 nr. inv. 1136
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
identificat pe baza restului păstrat din însemnarea răzuită și mai ales a scrierii cu cerdac a calității de duhovnic al lui Visarion de la Mănăstirea Neamț. Se impun două observații importante determinate de acest valoros document: el găzduiește creații reprezentative ale școlii muzicale ieșene: Gheorghe Paraschiade, arhidiaconul Antiohiei, Nichifor, trăitor într-o vreme, la Iași, la Golia, Nectarie Frimu etc; prezența creațiilor psalților Iosif și Visarion confirmă legăturile lui Anton Pann și a școlii sale cu vatra muzicală nemțeană, psaltul bucureștean fiind
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
acest valoros document: el găzduiește creații reprezentative ale școlii muzicale ieșene: Gheorghe Paraschiade, arhidiaconul Antiohiei, Nichifor, trăitor într-o vreme, la Iași, la Golia, Nectarie Frimu etc; prezența creațiilor psalților Iosif și Visarion confirmă legăturile lui Anton Pann și a școlii sale cu vatra muzicală nemțeană, psaltul bucureștean fiind cel care a pus în circulație creații ale primului eminent psalt descendent din școala lui Paisie Velicicovschi, așa cum am mai arătat<footnote Vasile, Vasile Iosif Protopsaltul; în: Muzica, București, An XII, nr.
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
la Golia, Nectarie Frimu etc; prezența creațiilor psalților Iosif și Visarion confirmă legăturile lui Anton Pann și a școlii sale cu vatra muzicală nemțeană, psaltul bucureștean fiind cel care a pus în circulație creații ale primului eminent psalt descendent din școala lui Paisie Velicicovschi, așa cum am mai arătat<footnote Vasile, Vasile Iosif Protopsaltul; în: Muzica, București, An XII, nr. 3 (47), iulie - septembrie 2001, pp. 100 - 134; footnote>. Așa cum a ajuns la Mănăstirea Ciolanu prețiosul manuscris al lui Visarion Protopsaltul de la
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și Ilie Cântărețul. Manuscrisul bilingv - greco - român - 49 este scris de Ioniță Stoicescu - Logofețelul, în Ploiești, în anul 1832 și cuprinde cântări ale Liturghiei: heruvice, răspunsuri, axioane și chinonice duminicale și ale mai multor sărbători împărătești ș. a. Atestat de Eforia Școlilor, la 20 mai 1824, de însuși Ieromonahul Macarie ca ,,fiind îndestul a paradosi orice mathimi a(le) acestei sistimi, ca un desăvârșit dascăl”, după ce absolvise școala de grămătici de la biserica Domnița Bălașa din București (1808-1811) și fusese ucenic întru ale
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
axioane și chinonice duminicale și ale mai multor sărbători împărătești ș. a. Atestat de Eforia Școlilor, la 20 mai 1824, de însuși Ieromonahul Macarie ca ,,fiind îndestul a paradosi orice mathimi a(le) acestei sistimi, ca un desăvârșit dascăl”, după ce absolvise școala de grămătici de la biserica Domnița Bălașa din București (1808-1811) și fusese ucenic întru ale psaltichiei la școala dascălului Costache Chiosea, de la Podul lui Șerban Vodă, Ioniță Stoicescu a devenit logofețel la Ministerul Justiției - de unde și adaosul numelui și a fost
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]