3,158 matches
-
mare. Povestea republicii noastre, Editura Tineretului, București, 1967. Idem, Drum de luptă și glorie, Pagini închinate independenței, Editura Politică, București, 1978. Idem, 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, Editura Ion Creangă, Colecția ABC, București, 1978. Idem, Povestiri istorice: pentru copii și școlari, șoimi ai patriei și pionieri, ilustrații Valentin Tănase, vol. I-III, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982-1984. Idem, 1933. Eroicele lupte ale clasei muncitoare, ilustrații de Valentin Tănase, Editura Ion Creangă, București, 1983. Aylett, J. F., The twentieth century world
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
războiului pentru întregirea României, 1916-1919, ediția a III-a, vol. II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Leuștean, Lucian, România, Ungaria și tratatul de la Trianon, 1918-1920, Editura Polirom, Iași, 2002. Majuru, Adrian, Copilăria la români. Schițe și tablouri cu prunci, școlari și adolescenți, Editura Compania, București, 2006. Milea, Vasile, Pascu, Ștefan, Ceaușescu, Ilie (coord.), România în anii primului război mondial. Caracterul drept, eliberator al participării României la război, vol. I-II, Editura Militară, București, 1987. Moga, Valer, Astra și societatea. 1918-1930
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vizează, dezvoltând strategii și mijloace de prezervare și de persuasiune dintre cele mai diverse (vezi, de exemplu, Charlotte Linde, Working the Past. Narrative and Institutional Memory, Oxford University Press, Oxford/New York, 2009, pp. 7-13). 44 Maurice Halbwachs sesiza corect situația școlarului, care învață istoria mai întâi prin memorarea unor date, fapte, nomenclaturi, evenimente marcante, personaje importante, sărbători care trebuie celebrate. În acest stadiu, istoria este percepută ca exterioară și moartă. Sentimentul de exterioritate este întărit de încadrarea calendaristică a evenimentelor predate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de Belle-Arte din București, instituție intens solicitată de Spiru Haret, în calitatea sa de Ministru al Instrucțiunii Publice, pentru realizarea multor imagini de uz didactic, istoric și civic. 47 Ibidem, p. 52. 48 Dumitru Almaș, Povestiri istorice pentru copii și școlari, șoimi ai patriei și pionieri, ilustrații de Valentin Tănase, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982, partea I, p. 64. 49 Ibidem, p. 56. 50 Liviu Burlec, Liviu Lazăr, Bogdan Teodorescu, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a IV-a, Editura ALL
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Pagini închinate independenței (Editura Politică, București, 1978); 1933: Eroicele lupte ale clasei muncitoare (ilustrații de Valentin Tănase, București, Editura Ion Creangă, 1983). Lucrarea care reunește toate subiectele de interes ideologic ale epocii este seria de Povestiri istorice: pentru copii și școlari, șoimi ai patriei și pionieri, cu ilustrații de Valentin Tănase. Primele două părți au apărut în 1982, iar cea de-a treia, dedicată istoriei contemporane, în 1984. Toate cele trei volume au fost retipărite în 1987. Și lista manualelor sale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
acestui act, ceremoniile dedicate zilei de 10 mai nu au devenit imediat și de la sine înțeles obligația anuală a fiecărei școli. 141 Vezi "Circulara ministerială nr. 3253 din 22 aprilie 1897 către licee, gimnazii, universități, etc. pentru educația patriotică a școlarilor și serbarea de 10 mai", în Operele lui Spiru C. Haret, publicate de comitetul pentru ridicarea monumentului său, vol. I, Editura "Cartea Românească", București, f.a., pp. 235-237. 142 Vezi "Convorbiri didactice", an IV, nr. 5-6, 15 iunie-15 iulie 1898, pp.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de exemplu, "Tribuna Învățământului"). Relatările se puteau întâlni, în formule deja stereotipe, peste tot: în oficioasele "Albina", "Convorbiri didactice" sau "Revista Generală a Învățământului", dar și în aparițiile locale cum ar fi "Propășirea" (din județul Neamț), "Școala poporană a Olteniei", "Școlarul" (Alexandria), ș.a.m.d.; vezi Alina Ștefania Bruja, Sărbătorirea zilei de 10 Mai în școala românească haretistă, în Gh. Cliveti, Adrian-Bogdan Ceobanu, Ionuț Nistor (coord.), Cultură, politică și societate în timpul domniei lui Carol I. 130 de ani de la proclamarea Regatului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Organizația Pionierilor din R.S.R., Consiliul național, București, 1985, p. 78). 377 Cu această sentință debutează un text-model pe acestă temă, Am fost și eu la Alba Iulia și am văzut Unirea cea mare (Dumitru Almaș, Povestiri istorice pentru copii și școlari, șoimi ai patriei și pionieri, partea a II-a, 1982, p. 102). 378 Ibidem. 379 Idem, 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, Editura Ion Creangă, Colecția ABC, București, 1978, p.16. 380 Vezi, de exemplu, Ioan Scurtu, Alba Iulia: 1 Decembrie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și recomandabil temei se poate imediat deduce din tonul laudativ rezervat acelor lucrări care aminteau ceea ce "era și firesc" să apară într-o astfel de proză: organizațiile de masă, uniformele, practica agricolă, spectacolele omagiale. Astfel de "realități ale vieții de școlar" aveau, în plus, calitatea de a trimite direct la aspectele sumbre "de viață cotidiană" (frig, cozi și, în general, "lipsuri materiale"), iar de aici la "natura criminală a regimului comunist" (Ibidem). 132 Ne referim la un decupaj ce s-ar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Editura Curtea Veche, București, 2008, p. 19. 137 De fapt, în anii '50 încă că se mai plăteau taxe pentru frecventarea liceului de către cei care nu aveau "origine socială sănătoasă" (Adrian Majuru, Copilăria la români. Schițe și tablouri cu prunci, școlari și adolescenți, Editura Compania, București, 2006, p. 261). Este interesant că D.M. nu a reținut decât varianta financiară pozitivă, căreia i se făcea atunci o propagandă susținută. 138 Acest episod confuz se referă la o primă fază a remodelării sistemului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
elevă de clasa a VII-a avea la ea 300 de lei (o sumă mare pe atunci, dată de părinți, ca să-și cumpere cizme), ceea ce i se părea de necrezut. Într-un târziu, s-a obișnuit cumva cu ideea, de vreme ce școlarii de azi vin de multe ori la școală cu bani mulți, cu telefoane mobile scumpe (încă din clasele primare) etc. (Adrian Majuru, op. cit., pp. 367-368). 159 Vezi și Mărturii orale. Anii '80 și bucureștenii, pp. 261-264, 365. 160 Tocmai această
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
străin", dar își îndreaptă concluziile într-o direcție nouă: fenomenul întemeierii limbilor moderne are rădăcini parodice, mulți creatori de texte și, implicit, de limbaj urmărind separarea de, chiar anihilarea latinei ca discurs unic oficializat. În sprijinul noilor teorii vin creațiile școlarilor (studenților) din mănăstirile medievale, care aveau permisiunea ca, în momentele de recreere, să "ridiculizeze" ceea ce până atunci deprinseseră cu seriozitate, de la subiectele biblice la cele gramaticale. În secolul al XVII-lea se descoperă Vergilius Maro grammaticus, o grammatica pileata cum
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
părea că dezvoltarea unei activități în fața școlii este în interesul copiilor, întrucât astfel, ei și-ar consolida cunoștințele și deprinderile și ar învăța să lucreze în mod conștiincios. Făcând această observație, se atrage atenția asupra faptului că particularitățile psiho-fizice ale școlarului la 6 ani impun să se țină seama de puterea de rezistență a copiilor. Familia trebuie educată să respecte timpul liber al copilului. Introducerea unor activități școlare suplimentare la vârsta de 6 ani poate avea un efect contrar celui scontat
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
privită cu multă rezervă. Acesta a fost și motivul pentru care în activitatea experimentală s-a recomandat să nu se dea teme pentru acasă. În funcție de particularitățile de vârstă trebuie să se varieze conținutul temelor (în raport cu posibilitățile de muncă ale micuțului școlar). De aceea, în cele mai multe școli în care învățământul începe de la 6 ani (Anglia, Franța, Elveția, Belgia) nu se dau teme pentru acasă, întreaga activitate de instruire desfășurându-se în clasă, sub îndrumarea învățătorului. Desigur, sunt și situații obiective când copilul
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
o formă sau alta, activitatea începută în clasă. Analiza problemei temelor date elevilor clasei I, în contextul muncii școlii cu familia, duce la câteva concluzii recomandări, atât pentru cadrele didactice cât și pentru părinți: 1) Să se evite oboseala micilor școlari, formarea motivațiilor adversive față de școală, față de orice activități școlare sau inițiate de școală. 2) Să se dezvolte într-un mod armonios educația prin joc, activități recreative și învățământ. 3) Să se formeze deprinderi de a trăi un regim zilnic corespunzător
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
sociologic) cu elevii, pentru a surprinde aspecte ale modului de integrare în viața școlii și în colectivul clasei. De asemenea, prin observație directă și prin experiment am urmărit să cunosc laturi ale colaborării școlii cu familia. Condițiile educaționale oferite acasă școlarului se grupează în condiții materiale (de sănătate, de igienă, inventar casnic, mobilier) de regim zilnic, de ajutor la învățătură în sensul formării unor deprinderi de muncă intelectuală și fizică, de climat afectiv familial., de rol si de statut social al
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
sau a învățătoarei, persoana, viața particulară, activitatea acestora nu de puține ori fiind binecunoscute. Cu toate acestea, copilul de 6-7 ani, care trece pragul școlii pentru a-și duce aici anii întregi a ceea ce numim în mod curent viața de școlar, ajunge să constate că mediul școlar este destul de deosebit față de cel familial, unde continuă să stea totuși mai mult (de aici plecând și aici întorcându-se de la școală) și să-i suporte influențele. Psihologic, vorbesc cu convingere că în contact
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
o dramă ce se naște din constatarea că în timp ce în mediul familial continuă să se bucure de o atenție deosebită, în jurul lor gravitând totul, la școală pierd într-o anumită măsură acest privilegiu, copiii devenind o parte a colectivității de școlari, colectivitate în care fiecare este un membru oarecare, o parte a unui tot, situație ce, desigur, trebuie avută în vedere de către învățător sau învățătoare pentru ușurarea procesului de integrare în viața de școlar. Școala trebuie să rămână pentru copil instituția
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
copiii devenind o parte a colectivității de școlari, colectivitate în care fiecare este un membru oarecare, o parte a unui tot, situație ce, desigur, trebuie avută în vedere de către învățător sau învățătoare pentru ușurarea procesului de integrare în viața de școlar. Școala trebuie să rămână pentru copil instituția în care păstrează o activitate obligatorie și sistematică specifică, în care copilul duce o muncă planificată, disciplinată.. În școală el capătă un statut nou, statutul de școlar, și este investit cu roluri noi
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
procesului de integrare în viața de școlar. Școala trebuie să rămână pentru copil instituția în care păstrează o activitate obligatorie și sistematică specifică, în care copilul duce o muncă planificată, disciplinată.. În școală el capătă un statut nou, statutul de școlar, și este investit cu roluri noi, roluri de școlar, școala însăși având un statut al ei, de instituție specializată în instruirea și educarea copiilor și a tineretului, statut pe care i l-a conferit societatea, și a cărei rol îi
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
să rămână pentru copil instituția în care păstrează o activitate obligatorie și sistematică specifică, în care copilul duce o muncă planificată, disciplinată.. În școală el capătă un statut nou, statutul de școlar, și este investit cu roluri noi, roluri de școlar, școala însăși având un statut al ei, de instituție specializată în instruirea și educarea copiilor și a tineretului, statut pe care i l-a conferit societatea, și a cărei rol îi este conferit de societate în folosul și în interesul
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
l-a conferit societatea, și a cărei rol îi este conferit de societate în folosul și în interesul ei. În clasă, un loc important îl ocupă persoana învățătorului, care, pentru a ușura procesul de adaptare a copiilor la viața de școlar și pentru a dirija cu eficiență acest proces, trebuie să nu rămână în fața lor numai omul de la catedră, posesor de cunoștințe și exponent al exigențelor disciplinei muncii intelectuale, ci trebuie să fie conștient de nobila sarcină ce îi revine, de
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
timp să fie și deținătorul autorității, al disciplinei. Prin dubla sa calitate, de deținător de cunoștințe și prin sarcina de educator, învățătorul sau profesorul, poate și trebuie să urmeze delicatul proces de adaptare sau integrare a elevului la viața de școlar, adaptare ce se realizează pe două direcții: formarea și disciplinarea activității intelectuale și descocentrizarea vieții afective, tradusă în ultimă instanță în ceea ce am denumi socializarea atitudinilor. Un alt factor pe care copilul-elev îl întâlnește în clasă este colegul său, copil
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
atitudinilor. Un alt factor pe care copilul-elev îl întâlnește în clasă este colegul său, copil ca și el. Prin forța lucrurilor, colegii vor intra într un sistem de relații de diverse forme, relații pe care le presupun și obligațiile de școlar, dar și atributele copilăriei. Relațiile dintre colegi sunt, pe temeiul vârstei, cele care contribuie cel mai mult și în mod spontan la integrarea copilului în mediul și obligațiile școlare, deoarece viața în comunitatea școlară are un efect contaminant și nu
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
va ocoli tocmai acest factor atât de important pentru succesul activității sale, rețeaua afectivă a interrelațiilor școlare trebuind să cuprindă cum este firesc, și persoana sa. 2. Integrarea copilului în regimul școlar În obișnuirea copilului cu statutul și rolul de școlar, nu trebuie să se facă greșeala de a neglija statutul și rolul familial cu care este obișnuit copilul. De aici necesitatea psihopedagogică de a transfera asupra statutului și rolului de școlar ceea ce se poate transfera din statutul și rolul familial
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]