3,279 matches
-
zarea de lozii Când vântul o‐ mbie. 136 Seninul din șoaptă‐i Stă mintea să‐ ți fure Ca zvonul de șipot Sub bolți de pădure. Și‐n ochi i se‐ aprinde Noian de‐ nțelesuri Ca vraja ce‐așterne Amurgul pe șesuri. (Din „O vizită la Natalia Negru” de C.D. Zeletin: Bârladul odinioară și astăzi - 1984). Prin 1993 - 1994, când făceam ziaristică la Monitorul de Iași, maestrul Aurel Leon a scris un cursiv la „Cafeaua de dimineață” despre Natalia Negru. La câteva
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din Răsăritul, G. Tutoveanu semnează poezia „La Putna” - pe care o redăm în continuare pentru a cunoaște mai bine poetul: Departe zările sunt limpezi,/ Și din splendoarea ´ntregii firi / Cu strai de raze ʹnvestmântate / Locașul sfintei mânăstiri. / Din larg de șesuri poposit‐au / Și de prin munți întunecoși, / În jurul zidurilor negre, / Talazuri albe de pioși... / Vrăjesc cântările de preoți / Întinsa mare de norod, / Și glasul clopotelor cheamă / Pe ʹn veci slăvitul voievod... / Dar când genunchele se pleacă, / Și‐atâtea gânduri înfloresc
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
maghiarii se aflau într-o stare de spirit deplorabilă și „foarte deprimată”, datorită faptului că sate și orașe erau jefuite și distruse. Apoi, orice activitate economică, comercială și de altă natură stagnau, iar „spectrul foamei se arăta” în toate localitățile „șesului unguresc”. Autoritățile instalate imediat făceau „sforțări zadarnice, cu rezultate foarte slabe, pentru a redresa în parte cel puțin cursul lucrurilor spre o viață normală”. Aceeași notă informativă arăta că agricultura, cândva „singura ramură înfloritoare în Ungaria”, cu toată reforma făcută
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Situația geografică propice locuirii a atras încă din cele mai vechi timpuri comunități umane care au întemeiat numeroase așezări. Puternicele izvoare de pe versantul terasei superioare a Siretului, în partea dreaptă a acestui râu, terenurile în pantă lină, precum și zona de șes a Culoarului, cu multe porțiuni împădurite (esențe de luncă), terenuri propice pentru agricultură, creșterea vitelor sau alte ocupații, au constituit elementele de bază care au atras populația, în aproape toate epocile istorice, atât cele marcate de descoperirile noastre, cât și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și care pune în legătură două văi opuse sau obârșiile lor; sunt folosite, în mod obișnuit, de poteci sau drumuri; sinonime: înșeuare, curmătură. ȘEPTEL totalitatea animalelor domestice crescute într-o gospodărie, într-o comună, într-o zonă, într-o țară. ȘES întindere de pământ fără diferență de nivel; sinonim: câmp. ȘLEAU pădure de foioase amestecate, cu predominarea unei esențe (exemplu, șleau de gorun) sau în amestecuri variate. TRANSSIBERIANUL cea mai lungă cale ferată din lume: peste 9.100 km., ce leagă
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
geografiei care se ocupă cu măsurătorile terestre (distanțe, cote, unghiuri) și cu reprezentarea grafică sau numerică a suprafeței terestre pe un plan orizontal. TRANSHUMANȚĂ deplasarea sezonieră a păstorilor cu turmele de oi, în căutarea hranei, primăvara la munte, toamna la șes. TREAPTĂ DE RELIEF o asociere altitudinală a denivelărilor scoarței terestre, pe anumite intervale, considerate, de obicei, astfel: 0 - 200 m pentru câmpie, 200 - 800 m (1.000 m) pentru dealuri și podișuri, peste 800 m (1.000 m) pentru munți
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
țărănească privește operațiile de prelucrare a fibrelor animale și vegetale în gospodăria tradițională. Gospodinele din județ au folosit în decursul timpului diverse fire pentru relizarea hainelor cu care își îmbrăcau familia sau a țesăturilor cu care își împodobeau locuința. La șes se folosea îndeosebi inul și cânepa iar la munte lâna oilor și părul de capră. Cu timpul au început să folosească borangicul și bumbacul pentru anumite categorii de țesături. Am expus câteva unelte folosite pentru prelucrarea firelor textile (melița, raghila
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Grecianu pe 8 / 21 iulie 1904 din care redam mai jos un fragment: Puis, j'appris peu à peu, des diverses côtés, que ces MM aiment assez à dire du mal leș uns des autres, que la Société "Idealul" tenaient șes assises dans divers éstaminets de baș étage, qu'ils n'y réglaient pas leurs comptes, pas plus de ceux de leurs propriétaires, fourniseurs. J'ai reçu même des réclamations à ce sujet. J'eus une certaine désillusion de voir que
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de vie qu'il mène est plutôt de nature à l'affaiblir que de le fortifier. Je ne voudrais pas empêcher S.A.R. de faire un bienfait qui aidera peut-être à se tirer d'embaras ce poète, qui, comme beaucoup de șes collègues, me semble plus léger que méchant, mais je trouve aussi que la somme qu'il demande est un peu forțe 75. Așadar, Ministrul României la Bruxelles era dezamăgit, căci se înșelase crezând că poetul idealist și talentat ce-i
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
no 248, Chausée d'Ixelles et 21, Rue de Joncker à St. Gilles, où îl a habité en avril dernier, que Becesco ne fréquente presque jamais l'université, qu'il paie très irrégulièrement et que dans le quartier, lui et șes amis, également sujets roumains, devaient de l'argent partout. Îl dort généralement dans la journée et le soir, reçoit șes amis et să maîtresse, qui fait métier de manequin chez Hirsch. Becesco joue souvent aux courses, Rue de Joncker, îl
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
que Becesco ne fréquente presque jamais l'université, qu'il paie très irrégulièrement et que dans le quartier, lui et șes amis, également sujets roumains, devaient de l'argent partout. Îl dort généralement dans la journée et le soir, reçoit șes amis et să maîtresse, qui fait métier de manequin chez Hirsch. Becesco joue souvent aux courses, Rue de Joncker, îl a été congédié à căușe de șa conduite déréglée. Îl a fondé une société d'étudiants roumains, qui d'abord
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
să maîtresse, qui fait métier de manequin chez Hirsch. Becesco joue souvent aux courses, Rue de Joncker, îl a été congédié à căușe de șa conduite déréglée. Îl a fondé une société d'étudiants roumains, qui d'abord a tenu șes réunions aux "milles colognes", ensuite, 11, Rue des Minimes, un petit café où l'on donne à manger à des ouvriers à midi. Șes amis et lui y prenaient leur pension; ils șont partis en oubliant de payer. Actuellement ils
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
șa conduite déréglée. Îl a fondé une société d'étudiants roumains, qui d'abord a tenu șes réunions aux "milles colognes", ensuite, 11, Rue des Minimes, un petit café où l'on donne à manger à des ouvriers à midi. Șes amis et lui y prenaient leur pension; ils șont partis en oubliant de payer. Actuellement ils n'ont pas de local connu. Ces réunions n'ont jamais été qu'un prétexte à buveries. À une de ces réunions, un tailleur
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Organisation de l'enseignement supérieur en Belgique, în L'Organisation de l'enseignement supérieur, ÎI, Institut Internațional de Coopération Intellectuelle Société des Nations, 1938, pp. 22-58. (des) Marez, Guillaume, L'Université Libre de Bruxelles (1834-1930): son origine, son développement et șes activités, Imprimerie Charles Bullens, Bruxelles, s.d. Nastasă, Lucian, Le Rôle des études à l'étranger dans la carrière des professeurs d'université roumains (1878-1944), în L'Enseignement des élites en Europe Centrale (XIXe-XXe siècles), sous la direction de Victor Karady
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
entre le ministre de la Roumanie en Belgique, Eugen Mavrodi (qui soutient le projet), et Eliza Grecianu, une dame d'honneur de la Reine de la Roumanie. Leș détails concernant leș conférences et leș réunions de l'association, tout comme leș conflits entre șes membres, y compris avec son président (le même Florian Becescu) ont été reconstitués par l'intermédiaire de la presse de l'époque. Ces témoignages dévoilent, au-delà des objectifs officiels, relatifs à la défense des droits des étudiants inscrits à l'Université
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
avec un professeur belge (Garsou), l'admission à la Faculté de Droit. Florian Becescu est mentionné dans le même type de sources. Étudiant bohème, îl est aussi écrivain et journaliste, mais fréquente moins leș amphithéâtres et leș bibliothèques, préférant passer șes soirées, voire șes nuits, dans des bistros enfumés ou dans leș bras des " courtisanes "; et, s'il lui restait encore de l'argent, îl le dépensait pour une autre " passion ": leș courses de chevaux. L'ancien officier Vasile Butză, se
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
belge (Garsou), l'admission à la Faculté de Droit. Florian Becescu est mentionné dans le même type de sources. Étudiant bohème, îl est aussi écrivain et journaliste, mais fréquente moins leș amphithéâtres et leș bibliothèques, préférant passer șes soirées, voire șes nuits, dans des bistros enfumés ou dans leș bras des " courtisanes "; et, s'il lui restait encore de l'argent, îl le dépensait pour une autre " passion ": leș courses de chevaux. L'ancien officier Vasile Butză, se retrouve, par hasard
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
sur leș listes des autres universités belges. Mais, surtout, continuation de cette exploration des destins des gens ordinaires, de la vie en dehors des amphithéâtres. Une démarche qui tentait déjà l'auteur et qui révèle d'autant plus să richesse et șes vertus, à la fin de ce livre. Une démarche indispensable à une approche historique qui se propose d'embrasser la diversité des époques passées. Indice de nume proprii* A Adam, Ioan / 68 Alecsandri, Demetrius / 171 Alexandrescu, Marin / 61, 72 Allard, Albéric
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
faut pas ignorer leș difficultés à s'imposer dans le canon de l'historiographie autochtone, est liée au nom de l'éminent chercheur que fut Alexandru Duțu. L'image et l'imaginaire, la sensibilité et le sensible font pârtie de șes thèmes de prédilection. Se plaçant sous l'autorité intellectuelle de deux éminents savants, Roger Chartier et Alexandru Duțu, la présente collection souhaite promouvoir des travaux d'anthropologie historique, domaine de recherche devenu autonome dans l'espace de l'historiographie française
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
l'anthropologie, l'histoire a fait face en annexant leș questions des disciplines qui mettaient en căușe să domination. L'attention s'est donc déplacée vers des objets (systèmes de croyance, attitudes collectives, formes rituelles, etc.) qui jusque-là appartenaient à șes voisines. S'appropriant des démarches et des méthodes d'analyse qui étaient celles de l'histoire socio-économique tout en marquant un déplacement du questionnaire historique, l'anthropologie historique, définie et pratiquée par des historiens comme Jacques Le Goff ou Nathan
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
exemplu, și studiile aniversare ale lui Eugène Goblet d'Alviella, L'Université Libre de Bruxelles pendant son troisième quart de siècle, H. Weissenbruch Éditeur, Bruxelles, 1909, Guillaume des Marez, L'Université Libre de Bruxelles (1834-1930): son origine, son développement et șes activités, Imprimerie Charles Bullens, Bruxelles, s.d., L'Université de Bruxelles (1909-1934), Scripta, Bruxelles, 1934 ori John Bartier (en collaboration avec Georges de Vlamynck), Université Libre de Bruxelles (1834-1959), Université Libre de Bruxelles, Bruxelles, 1959. 22 Vezi Léon Vanderkidere, Op. cît
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
avea nici un înțeles, dar îl repeta mereu: „Trebuia, trebuia”... Două tinere care trecură pe aproape îl auziră, se uitară speriate în jur apoi grăbiră pașii. Țăcăniturile mici ale tocurilor se mai auziră multă vreme ca sunetele unui metronom dereglat. Pe șesul de la marginea orașului calul mic, de un alb murdar, cu un ciuf zbârlit în frunte, îl primi cu un nechezat ușor ca pe un prieten demult așteptat, ascunzându-și botul umed cu buze fremătătoare în palma aspră a omului, căutând
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de fiecare dată ar fi vrut să se apropie de pământul mustind de apă, într-un gest de închinare către cine știe ce zeu păgân. Poate, din partea spre care înaintau ei, sau poate de aiurea, se auzi un vaiet stins, prelungit peste șes până spre pădurea de sălcii, încremenind acolo laolaltă cu ultimele licăriri ale zilei înecate de ploaie, stârnind sufletele păcătoșilor pierduți la vreme de iarnă în rătăcirea fulgilor mulți, când această câmpie devine un coșmar. Se opriră la ușa cantonului și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și a spălat terasamentul luând piatra. Au rămas șinele suspendate încât nu mai poate trece nimic. Șoseaua este cam la vreun kilometru, pe la marginea satului vecin, dar de aici și până acolo este peste tot numai o apă, este inundat șesul de nu se vede decât parapetul podului. „Omul trebuie să aibă sufletul curat ca la facerea lumii, un fond în care să se reflecte realitatea în toată măreția sau decăderea ei”. Omul cel ciudat de pe scaun se trezise din nou
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
înseamnă moarte curată. Într-un an cu ape tot așa, a luat o căruță cu cai cu tot, de au găsit- o, hăt devale, la marginea sălciilor. Pe căruțaș nu l-au mai găsit, o fi rămas îngropat în mâlul șesului acesta. Crezi că degeaba urlă uneori câinii noaptea pe întinsul lui? Femeia rămăsese cu ochii larg deschiși, aprinși ca de friguri, se mai uită odată la omul galben ca de ceară de pe bancă și deschise cu o mișcare smucită ușa
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]