1,435 matches
-
fi văzuți în zare spre apus, mai ales de pe culmea dealurilor care fac parte din Șaua Ruginoasei. Climă este temperata. Ea este influențată de circulația curenților de aer reci și umezi din nord și de la munte favorizați de culoarul văii Șiretului. Culturile agricole tipice sunt: cartoful, sfecla furajera și de zahăr, porumbul, grâul și floarea soarelui. O bună parte din terenurile comunei sunt pășuni folosite pentru creșterea vacilor și a oilor. Pe dealul Șcheii există o pădure de foioase alcătuită de
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
de zahăr, porumbul, grâul și floarea soarelui. O bună parte din terenurile comunei sunt pășuni folosite pentru creșterea vacilor și a oilor. Pe dealul Șcheii există o pădure de foioase alcătuită de fagi, ulmi, frasini, stejari și carpeni.În lunca Șiretului predomina rachița, plopul și sângerul. Arbuștii sunt adesea representați de tufe de mure sălbatice și șoc. Solul este acoperit de cucuta și feriga. Meandrele nefolosite ale cursului Șiretului formează smârcuri și bălti pline de păpuriș și de trestie. La începutul
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
de foioase alcătuită de fagi, ulmi, frasini, stejari și carpeni.În lunca Șiretului predomina rachița, plopul și sângerul. Arbuștii sunt adesea representați de tufe de mure sălbatice și șoc. Solul este acoperit de cucuta și feriga. Meandrele nefolosite ale cursului Șiretului formează smârcuri și bălti pline de păpuriș și de trestie. La începutul primăverii, pe câmp, pot fi văzuți ghiocei și viorele. Pe câmpurile comunei pot fi văzuți mistreți, mai ales în zonele joase din lunca, si turme de căprioare. Rozătoarele
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
nume al satului era "Șcheuleț". Nouă vatra a satului este sistematizata, străzile formează unghiuri drepte și sunt paralele. În apropierea satului există două situri arheologice: unul în locul numit la Movila, la 2 km V de sat, pe malul stâng al Șiretului și un al doilea situat în "Țarina de Jos", la cca. 300 m SE de sat, la confluenta pârâului Țiganca (în stânga) cu Șiretul prezentând, urme de locuire succesiva din perioadele: sec. XVII - XVIII, sec. XV epoca medievală, sec. IV epoca
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
situri arheologice: unul în locul numit la Movila, la 2 km V de sat, pe malul stâng al Șiretului și un al doilea situat în "Țarina de Jos", la cca. 300 m SE de sat, la confluenta pârâului Țiganca (în stânga) cu Șiretul prezentând, urme de locuire succesiva din perioadele: sec. XVII - XVIII, sec. XV epoca medievală, sec. IV epoca daco-romană și sec. ÎI - I î.Hr. Latène, cultura geto-dacică. Satele Volintirești și Kogălniceni prezintă aceași organizare sistematizata cu străzi care formează unghiuri drepte
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
Ștefan cel Mare și oastea ungară condusă de Hroiot. Descrierea bătăliei de pe Dealul Șcheii poate fi găsită în poemul ""Aprodul Purice"" de Costache Negruzzi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Cuza Vodă", făcea parte din plasa Șiretul de Sus a județului Român și era formată din satele Cuza Vodă și Cogălniceanu, având în total 790 de locuitori ce trăiau în 210 case. În comuna funcționa o școală primară mixtă cu 18 elevi. La acea vreme, pe teritoriul
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
-lea și secolelor al XVI-lea-al XVII-lea; situl de la Volintirești unde se află ruinele unui turn medieval și așa-numita „movila a lui Ștefan cel Mare”; și situl de la Șcheia, aflat la marginea sudică a satului, pe terasa Șiretului, ce conține vestigii din secolele al XV-lea-al XVI-lea. Alte patru obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură și se alfa în satul Șcheia: (1810); un (secolul al XIX-lea); de la sfârșitul secolului al XIX-lea; și (secolul
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
Lespezi este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Buda, Bursuc-Deal, Bursuc-Vale, Dumbrava, Heci și Lespezi (reședința). Comună se află în marginea nord-vestică a județului, la limita cu județul Suceava, pe malurile Șiretului, acolo unde acesta primește apele afluentului sau Șirețelul. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ208, care o leagă spre sud de , Pașcani (unde se intersectează cu DN28A), Mogoșești-Siret, Stolniceni-Prăjescu, Hălăucești, Mircești și în județul Neamț de Săbăoani (unde se termină în
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,85%), cu o minoritate de ortodocși de riț vechi (2,4%). Pentru 2,86% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Șiretul de Sus a județului Suceava și era formată din satele Târgu Lespezi, Heciu, Hârtoapele, Bâdilița, Stolniceni, Slobozia, Sirețelu, Berezlogii-Cornu și Brăteni, având în total 6015 locuitori. În comuna existau o școală de băieți, una de fete și cinci mixte având
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
În 1968, comuna a trecut la județul Iași. Singurul obiectiv din comuna Lespezi inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași că monument de interes local este situl arheologic de la marginea de sud a satului Dumbrava, la confluenta Șirețelul cu Șiretul, pe malul drept al Șirețelului, sit ce cuprinde așezări din perioada Halstatt, secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca română), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VII-lea-al X-lea, secolele al XI-lea
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
Mircești (în maghiară "Merszefalva"/"Nyersesty ") este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Iugani și Mircești (reședința). Comună se află în marginea vestică a județului, la limita cu județul Neamț, pe malul drept al Șiretului. Este străbătuta de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Român. Lângă podul peste Siret, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ208R, care deservește exclusiv comună, terminându-se în satul Mircești în șoseaua județeană DJ208; aceasta leagă comună spre
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
care au fugit din calea apelor în urma inundațiilor din satul alăturat Răchiteni la sfârșitul secolului XIX, sătul apare prima dată menționat documentar în anul 1890. Că și în Răchiteni, o dovadă a prezentei coloniilor de transilvăneni, venite în zona văii Șiretului în secolele XVIII-XIX, reiese din religia (satul în întregime romano-catolic) și numele locuitorilor (Matasel, Gherca, Doboș, Antal, Țiba, Mart, Iacob, Matees, Mihaes, Blaj predominând). De-a lungul timpului, sătul a mai avut și denumirile: Satu Nou (la început), Sturza (din cauza
Izvoarele, Iași () [Corola-website/Science/301287_a_302616]
-
mai avut și denumirile: Satu Nou (la început), Sturza (din cauza așezării pe moșiile boierului Sturza), I.C. Frimu. În ultimii ani singurul eveniment important a fost numirea în funcția de decan a prof. Isidor Chinez, și stabilirea centrului Decanatului de Valea Șiretului la Izvoarele.
Izvoarele, Iași () [Corola-website/Science/301287_a_302616]
-
iar pe ultimul loc e satul Tudor Vladimirescu - sat nou ce a fost înființat la 1892 datorită împroprietăririi unor cetățeni, care pun bazele acestui sat. Vecinii: Relieful comunei e unul colinar, ca formă și înfățișare având variații de la lunca (Lunca Șiretului) până la podiș, partea cea mai înaltă se află în centrul satului Muncelul de Sus (320 m.). În partea de vest a comunei apare o terasă, cea a Moldovei, lucru ce face mai evident promontoriul dintre cele două ape (cea a
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
cea mai înaltă se află în centrul satului Muncelul de Sus (320 m.). În partea de vest a comunei apare o terasă, cea a Moldovei, lucru ce face mai evident promontoriul dintre cele două ape (cea a Moldovei și a Șiretului), ce nu e altceva decât capătul dealului ce vine de la Suceava și care se termină aici, fiind delimitat de cele două ape; iar pe acest loc e așezat satul Muncelul de Sus. De aici reiese că relieful satului e unul
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
Mogoșești-Siret (în trecut, Mogoșești, în maghiară "Magosfalva") este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Mogoșești-Siret (reședința), Muncelu de Sus și Tudor Vladimirescu. Comună se află în partea de vest a județului, pe malul drept al Șiretului. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ208, care o leagă spre sud de Hălăucești, Mircești și în județul Neamț de Săbăoani (unde se termină în DN2), și spre nord de Stolniceni-Prăjescu, Pașcani (unde se intersectează cu DN28A), , Lespezi, si mai departe
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
în trei sectoare: Vale, Deal și Vie. Relieful comunei este colinar că forma și înfățișare, având variații de la luncă-Lunca Siretului-până la podiș partea cea mai înaltă în centrul satului Muncelu de Sus (320 m) - precum și cu cele două terase ale Șiretului, aproape de același nivel cu lunca și care este inundabila, iar a doua este mai înaltă pe unde trece șoseaua județeană și calea ferata București-Suceava. Solul este brun-roșcat spre cernoziom degradat, iar în partea de către râul Siret și pește rău este
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
50 de persoane și este sat component al comunei Bahna-Neamț, ce cuprinde următoarele localități: Izvoare, Bahnisoara, Broșteni, Tuscanii din Vale, Tuscanii din Deal, Liliac și Bahna. Din punct de vedere fizico-geografic, sătul Arămești se suprapune zonei de contact a culoarului Șiretului, în dreptul Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile piemontane pericarpatice din Sud-Estul Depresiunii Caracu-Bistrita. Partea Nordică a satului, este străbătuta de pârâul Turbata, ce izvorăște din Dealul Runcului. Climă din această microregiune, în care se situează vatra satului Arămești, este temperat continentală
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
sătul a ajuns în posesia familiei Sturza, iar înainte de anul 1772 moșia satului a ajuns în proprietatea mănăstirii Bărboi din Iași, până la secularizarea averilor mânăstirești. Satul Buruienești face parte din actuala comună Doljești, județul Neamț, așezat pe malul stâng al Șiretului, la circa 10 km depărtare spre nord-est de orașul Român. Satul este foarte vechi, fiind atestat documentar la 8 mai 1587, cănd domnitorul Petru Șchiopul l-a numit pe Pârvu, pârcălab de Soroca. Documentele ulterioare ne arata fărâmițarea proprietății satului
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]
-
În anul 1708, posesiunea satului a ajuns la familia Sturza, iar înainte de anul 1772-1744 moșia satului a ajuns la Mănăstirea Bărboi din Iași, până la secularizarea averilor mânăstirești. Catolicii din Buruienești s-au așezat aici, formând localitatea catolică aparte, pe stânga Șiretului, în fostul județ Român, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu băjenarii din Adjudeni și Tămășeni. Au fost semnalați, pentru prima dată, în statisticile catolice de relația prefectului misiunii, pr. Ioan Hrizostomul Dejeannis, la 9 martie 1762: "... de la
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]
-
județ Român, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu băjenarii din Adjudeni și Tămășeni. Au fost semnalați, pentru prima dată, în statisticile catolice de relația prefectului misiunii, pr. Ioan Hrizostomul Dejeannis, la 9 martie 1762: "... de la Tămășeni, trecând Șiretul, am găsit un sătișor zis Burianești de 21 de case catolice și 84 de credincioși, toți catolici, fără biserică; aparține de Parohia Răchiteni...". Raportul anonim despre situația bisericilor catolice din Moldova, scris probabil în anul 1776, notează la Parohia "Giudeno
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]
-
OFMC, originar din Belgia. S-a dat în folosință cultului în anul 1937. Tot el a adus din Belgia și clopotele actuale. Patronul Bisericii este "Sfanțul Iosif Muncitorul". Silueta bisericii, cu o lungime de 43 m., domină coasta dealurilor din stanga Șiretului cu turnul înalt de 40 m., flancat de cele două turnulețe. Centrul parohial din Buruienești s-a deschis la începutul perioadei interbelice, după ce a fost alternativ administrat fie de Săbăoani, fie de Adjudeni. La 1 martie 1970 a fost numit
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]
-
locuitori și se află în mijlocul podgoriei Odobești. Orașul este situat pe malul stâng al râului Milcov, la 10 km nord-vest de Focșani, la limita de est a Subcarpaților de Curbura, între ei și partea de est a Câmpiei Române (culoarul Șiretului). La nord-vest se înalță Măgura Odobești, care ajunge la înălțimea de 996m, iar la sud trece cursul de mijloc al Milcovului. Altitudinea medie la care se află orașul este de 150 m. La nord Odobeștiul se învecinează cu comună Bolotești
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
Buhoci (în ) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bijghir, Buhocel, Buhoci (reședința), Coteni și Dospinești. Comună se află în estul județului, pe malul stâng al Șiretului. Este traversata de șoseaua națională DN2F, care leagă Bacăul de Vaslui. Din acest drum, lângă satul Dospinești se ramifică șoseaua județeană DJ252, care duce spre sud la Ungureni, Parincea, Pâncești, Găiceana, Huruiești și mai departe în județul Vrancea la Homocea
Comuna Buhoci, Bacău () [Corola-website/Science/300661_a_301990]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (52,63%), cu o minoritate de romano-catolici (40,64%). Pentru 6,12% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Șiretul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Buhociu Mare, Buhociu Mic, Satu Nou și Costești, având în total 2089 de locuitori ce trăiau în 542 de case. În comuna existau două școli mixte, una la Buhociu Mare
Comuna Buhoci, Bacău () [Corola-website/Science/300661_a_301990]