1,933 matches
-
frică! adeveri Clara, printre hohote de râs. Ce mai tura-vura! Nu pot să te refuz, Ionela! Ești un adevărat păpușar, faci ce vrei din oameni! Ionela se îmbujoră toată de plăcere. Dintr odată, chipul ei nu i se mai păru șters Clarei, ci aproape odios. Nu avea nici un dubiu că Ionela îl mâna de la spate pe Codrin Neacșu, că ea îi făurise imaginea de mare cuceritor. — Și ca să vedeți că-mi plac provocările, vă provoc și eu, rosti Clara răspicat. Vă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
urgent îngrijiri medicale. Unul dintre ei este în stare foarte gravă și poate muri în orice clipă. Așa cum vedeți și dumneavoastră nu încurcăm circulația, putem fi lăsați să mergem mai departe. Doriți să aveți viața lui pe conștiință? Ochii albaștri șterși, încât par decolorați, ai jandarmului, privesc indiferent la ofițerul din fața lui. Din păcate nu am nici o putere. Mă supun unor ordine, la fel ca dumneavoastră. Ca un vuiet continuu, se aude zgomot înfundat de motoare. Printre norii de praf se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
toți, - către unde? și mai ales de ce? SÎnt Întrebările banale, de toată ziua ale omului de rînd, ale oricui: prima spaimă În fața filozofiei. Și totul se adînci În somnul acela, atît de mult că vocea Începu să i se audă șters, tot mai șters, o depărtare ca-ntr-o sonorizare defectă, pe marea cîmpie din sud. 6. Ana! Ana! Ana! e tot ce mai puteau șopti repetînd buzele mele, În timp ce de la fereastra compartimentului priveam Întinderea de zăpadă cu abia bănuita așezare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
și mai ales de ce? SÎnt Întrebările banale, de toată ziua ale omului de rînd, ale oricui: prima spaimă În fața filozofiei. Și totul se adînci În somnul acela, atît de mult că vocea Începu să i se audă șters, tot mai șters, o depărtare ca-ntr-o sonorizare defectă, pe marea cîmpie din sud. 6. Ana! Ana! Ana! e tot ce mai puteau șopti repetînd buzele mele, În timp ce de la fereastra compartimentului priveam Întinderea de zăpadă cu abia bănuita așezare omenească din fundal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
care au participat la scrierea Poveștilor de dragoste...? Scaunele parcă au fost împrăștiate de furtună în toate colțurile. Cel pe care a stat sirena e răsturnat. De mai sus, de mai departe, din cosmos, terasa apare ca o pată albă, ștearsă, iar siluetele oamenilor nu se văd. Așa că nu le poți număra, ca să știi câte sunt, și dacă cineva dintre cei care s-au aflat acolo la începutul piesei lipsește cu adevărat, nici dacă s-a ascuns în spatele unui perete pe
Cinci cititori în cinci feluri de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8373_a_9698]
-
de e-mailuri la vedere (și nu-s decît vreo 200...), răpindu-ți pînă și iluzia importanței. Pentru ei, și ele, un mărțișor din versuri de Moliére (în traducerea Ninei Cassian): "Cel mai ales din oameni se va simți om șters/ Văzînd că îl amesteci cu-ntregul univers./ Această prețuire vreau s-o resimt și eu./ Amicu-ntregii specii nu e amicul meu!". A bon entendeur...
Cîteva instantanee by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8715_a_10040]
-
că restricțiunea adusă prin art. 7 s-a introdus din cauze politice și sociale, pune neapărat pe fracționiști într-o dilemă îndată ce ei propun revizuirea; căci sau acele cauze politice și sociale nu mai există, ș-atunci art. 7 trebuie șters, sans phrases, iar motivele toate sânt de prisos, sau acele cauze există încă și atunci art. 7 trebuie manținut tocmai în puterea acestui considerant. În fine, al patrulea considerant nu mai e un motiv, ci o soluțiune. El stabilește că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
două cărți... Vrea să se ducă la București după ele..." Și spunîndu-mi asta își arătă deodată chipul, pe care până atunci nu-l văzusem bine și rămăsei împietrit pe canapea. Ceea ce luasem eu drept frumusețe la Căprioara era ceva palid, șters, inexpresiv, față de bogăția strălucitoare a chipului acestei femei. Există chipuri într-adevăr frumoase care nu exprimă decât atât, adică ceea ce a făcut natura fizic, dar un chip frumos prin care să izbucnească dinlăuntru o lumină a unei vieți a gândirii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
atunci era certă orientarea contrarevoluționară a acestui domn, care reușise să se strecoare până în învățămîntul superior. Numai unul din acești trei era arhitect. Cel dintîii, al cărui glas tremurase de încredere pronunțând numele instituției care aresta oameni, era un funcționar șters și servil, de la contabilitate, abia de-o cunoștea pe Matilda, sau așa credea ea. În realitate, cum avea să i se spună după aceea, era un ins de care toată lumea se ferea, fiindcă îi pândea pe toți și fusese dovedit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vie în întîmpinare, și atunci I.C. bătu cu palma în masă: bine, reluăm ședința! Și îl ignoră pe D.D.-Dolj ca și când nici nu l-ar mai fi auzit când acesta se ridică în plenul adunării și își făcu apoi o ștearsă autocritică formală. Luă cuvântul în încheiere I.C, care vorbi un ceas, după notele pe care și le făcuse în carnet. Foarte prudent, deși foarte aplicat, își exprimă nemulțumirea că scriitorii n-au vorbit despre problemele lor de creație, poate
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
s-ar fi așezat pe nas. Cineva strigă la noi, un alt vecin al bunicului, a cărui casă însă era cam prăpădită, în orice caz, asemeni unor oameni, avea în ea ceva care te făcea să n-o observi, ceva șters, învăluită parcă într-un aer de umilință: "Ce faceți acolo?". Parcă ne lua la rost, nu semăna cu casa, părea neprietenos și agresiv. "Vino, Toadere, să bem un pahar de vin", zise însă bunicul protector. "Nu vin, că mă înțeapă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care, prin insinuări că putea să-ți confiște totul, îți oferea generos un preț... derizoriu... Înainte să-și desvăluie prețiosul garaj, tata, sfătuit de mine, îl primea pe cumpărător nu acolo, ci acasă, în modestul nostru apartament, unde eu, figură ștearsă, asistam la discuție, răsfoind absentă un album... Când eram foarte atentă, tata înțelegea că individul trebuia expediat. Astfel am primit un mare compozitor care timp de doi ani a fost cumpărătorul foarte tăcut, nu prea bogat, dar perseverent al acestor
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mai ales mi-am pierdut și eu capul, mă gândeam la mine, la ceea ce mă aștepta a doua zi, aceeași execuție publică..." Se dădu jos din pat și intră în mica toaletă de lângă fereastră. Se întoarse senină și cu lacrimile șterse. "N-am plâns atunci, când am auzit cum a murit, am plâns acum, zise. Pe mine m-a impresionat unicul protest care i-a scăpat, adică pe care au lăsat-o să-l rostească: "Părinții mei, a zis, nu sânt
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și atât de implicați în viața părinților?"' Da, părinții sânt cele două zeități protectoare, și le pot determina destinul mai mult decât conjurația astrelor când se nasc." "Da, dar uneori vinovăția părinților potențează puternice personalități, care altfel ar fi rămas șterse. Fetița ta nu pare un copil slab..." Nu pare! Dar cine poate să știe? Compensația unei personalități de mică anvergură e fericirea la care are dreptul pe acest pământ. Ceilalți se pot lipsi de ea. Părinți vinovați aduc pe lume
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Nu știu dacă modificarea se datora faptului că Brutus îl privise (la propriu) cu alți ochi decât Mihnea sau fiindcă Mihnea chiar apucase să-și pună algoritmii la lucru, obținând rezultatul pe calculator. Sub fiecare contur se deslușea altul, tremurător, șters, gălbui ca picăturile de ploaie pe rama unui geam. Europa intrase la apă, ziceai că a slăbit brusc cu mii de kilograme de teritoriu, desprinse în sute de kilometri pătrați, de negăsit unde trebuie: Sardinia își pierduse coada, de la Capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
important?“ Ne-am apropiat toți trei scaunele de masă, aproape în același timp. Ospătarii ne dădeau târcoale, cu meniurile ca niște dosare de Procuratură. I-am trimis elegant la plimbare. Apoi am luat o gură din berea mea fără alcool: ștearsă, fără gust, neacidulată. Și, bineînțeles, prea rece. „Să mergem la ediția originală a romanului.“, am zis. „Cea din 1933, scoasă de «Naționala Ciornei». Prin anticariate, volumul e de negăsit. Tânărul nostru domn avocat poate confirma.“ „Confirm!“, a spus Lupu. „Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tu bretele, nu tu savarine, nu tu minge de 35 de lei. Nu-ți mai rămâne nici un suport, nici măcar nu recunoști că ai fost vreodată copil. Amintirile nu se regenerează, nu cresc ca merele-n pom; sunt pur și simplu șterse și-nlocuite cu-altele noi. Deplasarea lor, oricât de infimă, alterează cursul memoriei, deteriorând realitatea, pentru că realitatea-i ce ne-amintim noi despre ea. Dacă cineva ar putea să controleze fluxul ăsta, alcătuindu-i harta, stabilindu-i deplasarea pe baza previziunilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și-n ce momente, ci de unde le priveai. Mă uitam la ele de sus, amestecând adolescența cu maturitatea și copilăria cu pubertatea, până când experiențele nu mai puteau fi identificate, cu-atât mai puțin reconstituite: dosarul sexualității mele avea pagini lipsă, șterse, completate, bruiate, nimeni n-ar mai fi putut pune mâna pe el, pentru a-l face public. Uram bârfele, comentariile insinuante despre aventurile unuia sau preferințele altuia, dar trebuia să mă supun interesului general, altfel aș fi părut suspect. Drept urmare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
era goală. Instinctiv, am căutat macheta de spațiu și gesturi în care apărusem. Operatorul tocmai împacheta liniile ei de forță: mutra mea luminoasă, compusă din cascade de pixeli și pori deschiși, încă sclipea. Restul bibliotecii cădea în unghiuri de umbră, ștearsă, presată și-apoi încărcată pe câteva zeci de mini-ecrane mentale, unde urma să ruleze. De Mihnea, nici urmă. Ieșise cuminte din scenă sau fusese deja livrat, deplasat în altă parte, altui proprietar sau într-o nouă poveste. Nu mai pulsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
plăti după legi către stat. Mai putem adăogi abuzurile cari s-au făcut și se fac necontenit cu scăderea monezilor. Până mai dăunăzi cu moneda rusească, astăzi chiar galbenii austriaci, mai ales în Moldova, unde nu sunt decât găuriți și șterși, francii franceji, italieni; asemenea paguba ce sufere țăranul în toate afacerile lui din cauza lipsei. monezii de aramă, de un ban și doi. Toate aceste formează pentru el o dare cel puțin de 10 - 15 lei pe an. Țăranul nu cunoaște
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
profesează în privirea grecilor și aprobarea ce dădea ziarul său, nu demult, proiectelor de sporire ale regatului elin. Se cunoștea pe de altă parte întinderea teritoriilor pe cari puterile propuseseră de-a le lua Turciei, de când d. Waddington, "această medalie ștearsă care se credea bătută pentru a regula destinele Europei" - împrumutăm {EminescuOpXII 335} difiniția de la un diplomat oriental - a consimțit a fi înaintea Congresului din Berlin advocatul preferențelor prezidentului, Camerei deputaților. Toată lumea presupunea că, încercînd a împinge acțiunea esterioară a Franței
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în prelungirea mai vechilor înclinații manieriste, scriind, de pildă, despre „frumoșii cercei uitați pe masa verde a oceanului”, „fulgerele sunând ca lingurițe de-argint”, „vocea ca o barcă cu pânzele pe buze”, „un pumnal pârâul în buzunarul văii”, „florile - litere șterse”, „pasărea e plicul și zborul e scrisoarea”, „pe lacul-gând, obrazul tău lebădă”, „stelele cercei, în noaptea - o casetă” și atâtea altele. Toate se rotesc însă în jurul aceluiași soare, fiecare vers fiind un fel de mic și strălucitor satelit al unicei
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
singură specie. Montandon citează în mod eronat și pe P. rotundatus aceasta din urmă fiind o specie vest-mediteraneană. Peltodytes caesus Duftschmidt Galben-deschis, cu vertexul negricios. Elitrele prezintă o pată mare, comună, situată în dreptul suturii și mai multe puncte mici negre, ± șterse. Baza pronotului prezintă o punctuație accentuată, marginea sa anterioară are o punctuație fină, iar discul pronotului este neted, nepunctat. Marginile laterale ale elitrelor ușor rotunjite. Prosternul nu este rotunjit anterior (fig.6b, pag.7). Coxele posterioare cu un dinte mic
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sunt lipsite de pete și prezintă 2 dungi negre alungite interioare, continue..................8 immaculatus Gerh. -.Corpul mai mic (2,2-2,7 mm), mai rar 2,9 mm. Porțiunea antemediană a dungilor negre de pe elitre se prezintă sub forma unor puncte șterse, iar partea mediană treimea posterioară a elitrelor cu pete ± evidente........................................................4 4.L=2,2-2,7 mm. Dungile negre de pe elitre lățite. Impresiunea de la baza interstriilor 3-5 adâncită, puternic imprimată......................................11 heydeni Wehnke -.L=2,7-2,9 mm. Pronotul relativ
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
jumătatea bazală epipleurele sunt lățite (fig.25a, pag.22). Concavitatea triunghiulară ce se delimitează în partea anterioară a elitrelor lățită (fig.24b, pag.22 ). Partea dorsală a corpului prezintă o punctuație grosieră.......................................................................2 -.Carena ce delimitează epipleurele elitrelor ceva mai ștearsă, ea este scurtă și puternic arcuită. Epipleurele sunt prezente numai în partea anterioară a elitrelor (fig.25b, pag.22). Concavitatea triunghiulară de la baza elitrelor mai alungită, delimitată de o carenă posterioară (fig.24c, pag.22). Dorsal cu o punctuație fină
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]