3,030 matches
-
și Poetă: „Luptătorul acela/ răstignit și înlănțuit/ încă nu a murit./ S-a frânt puțin numai inima-i mare - / ospăț princiar pentru cerșetorii de zdrențe din stele/ ne-căzătoare” („Notă informativă” ), sau „Așteaptă, călătorule!/ Voi coborî, / nu peste mult în țărâna/ cu mireasmă păgână / de grâuri prea coapte,/ ca noaptea nebună a trecerii / peste moarte//. Nu bea toată otrava din cupa aceea,/ lasă-mi și mie un strop,/ să nu fiu aidoma surdului,/ la Potop!” („Cădere liberă”). În acest volum, metafora
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > DIN BUCUREȘTIUL TRECUT Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 1936 din 19 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Mă simt ca o casă bătrână din Bucureștiul trecut, ce-i gata să cadă-n țărâna, iar timpul în ea s-a pierdut. Pierdut i-e oblonul de lemn ce cârii l-au ros într-ascuns, pierdut, nimicit, dar solemn tronează de doruri pătruns. Pătruns de răceală pustiei stă zidul, o simplă amintire, tânjind libertatea câmpiei
DIN BUCUREȘTIUL TRECUT de DORA PASCU în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342919_a_344248]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > BINECUVÂNTARE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Fie-ți țărâna caldă și ușoară copilăria mea, tărâm de vis, tu care-ntreaga viață mi-ai decis fiindcă am fost în tine primăvară. Te odihnește-n pace-adolescență, timp al rodirii mele, când intens am ars în împlinire și în sens a sufletului
BINECUVÂNTARE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342958_a_344287]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CU TĂLPILE GĂURI Autor: Liuba Botezatu Publicat în: Ediția nr. 1807 din 12 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cu tălpile găuri treci prin țărână Încercând să le-acoperi cu lut, Între tot ce a fost și va să vină Mai persistă prezentul durut. Plăgile-întinse ajunse-s la glezne, Trecutul e trist și-îndatorat, Zile de mâine nu pot veni lesne Peste un azi cu
CU TĂLPILE GĂURI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343010_a_344339]
-
din 10 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului ,,- Ce e școala, copilă dragă? Bunicul meu, ades, mă-ntreabă... - Ce să fie? ’ntreb și eu. E chiar viața mea întreagă! De e bine, de e greu...’’ *************************************** Demult trecut-au anii, bunicu-i în țărână, dar simpla-i întrebare în minte îmi revine, oare ce i-aș răspunde de, iar, m-ar întreba ce-i școala și ce-i viața în viziunea mea? I-aș spune, cred, că viața întreagă e o școală năprasnică ca
CE E VIAŢA? de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343018_a_344347]
-
străbune ucigașii uciși, avarii flămânzi intelectualii munciți cu sapa la câmp singuraticii de oameni, din mijlocul lor luptători pentru pace, adevăr și lumină și-a celor luptând doar pentru sine... iubesc viața, dar o deplâng simt bucurie pentru întorșii-n țărână jelesc nou-născuții... ,,cine sunt eu decât un fir de lumină să car în spate durerile lumii?’’, mă-ntreb... se strecoară în sufletul meu mă strâng de gât și-mi taie respirația mi se-așează pe umeri, mă dor până-n măduva
SUB STEAUA DRAGOSTEI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343011_a_344340]
-
Acasa > Poezie > Amprente > LA POESIA DELLA PIETRA Autor: Liuba Botezatu Publicat în: Ediția nr. 1708 din 04 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Din țărână venim, în țărână ne-ntoarcem... Piatră din piatră bucăți ne desfacem, Piatră și os, piatră și vânt, Lumină și apă, ne facem pământ. Ne facem nisip, ne facem și lut, Împrejmuind pământul c-un scut; Scut plin de viață și
LA POESIA DELLA PIETRA de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343014_a_344343]
-
Acasa > Poezie > Amprente > LA POESIA DELLA PIETRA Autor: Liuba Botezatu Publicat în: Ediția nr. 1708 din 04 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Din țărână venim, în țărână ne-ntoarcem... Piatră din piatră bucăți ne desfacem, Piatră și os, piatră și vânt, Lumină și apă, ne facem pământ. Ne facem nisip, ne facem și lut, Împrejmuind pământul c-un scut; Scut plin de viață și de iubire Înălțat
LA POESIA DELLA PIETRA de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343014_a_344343]
-
multe. Piatră și os naște o apă Unde urmașii de om se adapă. Piatră și soare se face culoare, Când lumea renaște o sărbătoare. Piatră și piatră, piatră și om Se face o floare, se face pom. Pomul și omul țărână se fac, Pietre-n țărână scut se prefac... Pietre-n țărână scut se prefac... Pomul și omul țărână se fac. Se face o floare, se face pom, Piatră și piatră, piatră și om. Când lumea renaște o sărbătoare, Piatră și
LA POESIA DELLA PIETRA de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343014_a_344343]
-
o apă Unde urmașii de om se adapă. Piatră și soare se face culoare, Când lumea renaște o sărbătoare. Piatră și piatră, piatră și om Se face o floare, se face pom. Pomul și omul țărână se fac, Pietre-n țărână scut se prefac... Pietre-n țărână scut se prefac... Pomul și omul țărână se fac. Se face o floare, se face pom, Piatră și piatră, piatră și om. Când lumea renaște o sărbătoare, Piatră și soare se face culoare. Unde
LA POESIA DELLA PIETRA de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343014_a_344343]
-
se adapă. Piatră și soare se face culoare, Când lumea renaște o sărbătoare. Piatră și piatră, piatră și om Se face o floare, se face pom. Pomul și omul țărână se fac, Pietre-n țărână scut se prefac... Pietre-n țărână scut se prefac... Pomul și omul țărână se fac. Se face o floare, se face pom, Piatră și piatră, piatră și om. Când lumea renaște o sărbătoare, Piatră și soare se face culoare. Unde urmașii de om se adapă Piatră
LA POESIA DELLA PIETRA de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343014_a_344343]
-
culoare, Când lumea renaște o sărbătoare. Piatră și piatră, piatră și om Se face o floare, se face pom. Pomul și omul țărână se fac, Pietre-n țărână scut se prefac... Pietre-n țărână scut se prefac... Pomul și omul țărână se fac. Se face o floare, se face pom, Piatră și piatră, piatră și om. Când lumea renaște o sărbătoare, Piatră și soare se face culoare. Unde urmașii de om se adapă Piatră și os naște o apă. Doinind peste
LA POESIA DELLA PIETRA de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343014_a_344343]
-
înspre Dumnezeire; Scut plin de viață și de iubire. Împrejmuind pământul c-un scut Ne facem nisip, ne facem și lut. Lumină și apă, ne facem pământ, Piatră și os, piatră și vânt. Piatră din piatră bucăți ne desfacem, Din țărână venim, în țărână ne-ntoarcem... Liubastra 09.04.2015 Referință Bibliografică: La poesia della pietra / Liuba Botezatu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1708, Anul V, 04 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Liuba Botezatu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LA POESIA DELLA PIETRA de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343014_a_344343]
-
plin de viață și de iubire. Împrejmuind pământul c-un scut Ne facem nisip, ne facem și lut. Lumină și apă, ne facem pământ, Piatră și os, piatră și vânt. Piatră din piatră bucăți ne desfacem, Din țărână venim, în țărână ne-ntoarcem... Liubastra 09.04.2015 Referință Bibliografică: La poesia della pietra / Liuba Botezatu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1708, Anul V, 04 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Liuba Botezatu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
LA POESIA DELLA PIETRA de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343014_a_344343]
-
albi/ ca miezul de nucă proaspăt,/ ca niște steaguri de pace,/ mama răcorindu-și palmele,/ alipindu-le de fața lor. Iarba înaltă, uitându-se pe geam în casă. Eu, jos, în ogradă, sub umbra zarzărului, care nu mai este, păzind țărâna, pasărea, izvorul... Și lumina dimineții, în care îmi simt mai liber sufletul. Nimic nu i se mai poate adăuga... Îmi văd umbra pe ierbi,/ Mă pot pe dânsa culca,/ Convins pe deplin/ Că-i umbra mea proprie./ Iarba îmi linge
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
mamă, de glie, nu se va fi demodat, o va putea face sprijinindu-se pe armonia evanescentă a versului vierean.” Lucia Olaru Nenati Interviu imaginar - 14 februarie 2015, ziua nașterii poetului, îndrăgostit până la lacrimi de patria de cuvinte și de țărână, de mamă, de femeie, de copii și de Limba Română LILI BOBU - ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D`ART” ----------------------------------------------------------------- Notă: Interviul va fi cuprins în volumul ,,Inscripție pe stâlpul porții” (poeme, cântece, aforisme, confesiuni, interviuri, secvențe publicistice, evocări - pagini alese cu CD
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
s-a pus pe genunchi ca două faruri luminându-mi calea, să pot străpunge noaptea precum trestia întinsele ape. Florile, păsările și stelele mă-ndeamnă să mă disipez în univers, dar din prea multă dragoste îmi voi găsi locul în țărâna părinților mei. Am fost într-o feicire nebună, cât a durat visul din somn. Acum sunt nespus de trist, că sunt și eu ca voi toți - un om. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: VISUL / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN
VISUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343045_a_344374]
-
albi/ ca miezul de nucă proaspăt,/ ca niște steaguri de pace,/ mama răcorindu-și palmele,/ alipindu-le de fața lor. Iarba înaltă, uitându-se pe geam în casă. Eu, jos, în ogradă, sub umbra zarzărului, care nu mai este, păzind țărâna, pasărea, izvorul... Și lumina dimineții, în care îmi simt mai liber sufletul. Nimic nu i se mai poate adăuga... Îmi văd umbra pe ierbi,/ Mă pot pe dânsa culca,/ Convins pe deplin/ Că-i umbra mea proprie./ Iarba îmi linge
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
mamă, de glie, nu se va fi demodat, o va putea face sprijinindu-se pe armonia evanescentă a versului vierean.” Lucia Olaru Nenati Interviu imaginar - 14 februarie 2015, ziua nașterii poetului, îndrăgostit până la lacrimi de patria de cuvinte și de țărână, de mamă, de femeie, de copii și de Limba Română LILI BOBU - ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D`ART” ----------------------------------------------------------------- Notă: Interviul va fi cuprins în volumul ,,Inscripție pe stâlpul porții” (poeme, cântece, aforisme, confesiuni, interviuri, secvențe publicistice, evocări - pagini alese cu CD
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
și intrară cu mic și mare, om sau animal de casă, în adâncurile pământului. Jos, lângă cetatea, lupta era în toi. Mulți romani au pierit de săbiile și săgețile dacilor lui Comanus, dar și mulți dintre ei au căzut în țărâna pe care o apărau. Și căzu în luptă însuși Comanus cel Bun. Când lupta se termină, romanii, care erau câtă frunză și iarbă, ridicând sulițele și scuturile strigară de răsunară munții: - Ave, Caesar ! Ave, Caesar! Tarnita, care putea auzi cele
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
știe cine am fost, să mă caute în scrierile mele, în revista Gândirea, al cărei mentor am fost, în cursurile de la Facultatea de Teologie, la Academia Română printre membrii căreia am fost. Acolo sunt eu. Sub cruce este un pumn de țărână”. Denigrat și ignorat, Nichifor Crainic, cu luminile și umbrele personalității sale reactive și controversate, nu a beneficiat încă de o discuție senină și o receptare lucidă a multiplelor sale contribuții la cultura românească interbelică. Poetul și ziaristul, animatorul și teoreticianul
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Pământul acesta este sfânt, pentru că el a fost bătut centimetru cu centimetri de miile de daci care au trăit pe aceste locuri, și care s-au luptat eroic cu romanii ca să-și apere cetățile. M-am aplecat și am sărutat țărâna drumului. La Sarmisegetuza am urcat cu mașina, drumul fiind lung, și am făcut aceiași experiență, m-am descălțat și cu pantofii în mână am pășit sărutând cu tălpile goale iarba și pământul pe care au călcat tălpile regilor, ale preoților
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1700 din 27 august 2015 Toate Articolele Autorului Ne facem cruci adânci pe piept cu mâna, Venind spre Domnul smeriți să ne rugăm, Căci pe stăpâni fără rost îi implorăm Îngenunchind și sărutând țărâna. Noi, umiliți adânc, glas nu ridicăm, Căci suntem blânzi și limpede-i fântâna, Muncim ogor, ne apărăm și stâna, Iar sărăcie, eroic suportăm. Când dăm iertare la cei ce ne-au greșit, Adevărat, atingem sigur cerul, Iertați, noi fi-vom
LA LIMITA RĂBDĂRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343434_a_344763]
-
palid iar mâncarea îndestulătoare. De câte ori uită să disloce bolovanul din fața casei, scaunele rămâneau nefolositoare și grele din cauza umezelii bolnăviciose. ISTORIE Să ne aducem aminte de seară în care tavanul s-a prăbușit pe podea. Atunci bucățile de ipsos au redevenit țărâna, uitate de vreme și de oameni. Istoria se reconstruiește săpând printre ruinele propriei noastre instruiri. A RECUNOAȘTE Printre cei care învață gândul sunt aceia ce recunosc mișcarea. Printre noi recunoaștem greutatea ochelarilor de scris povești. Odată cu vremea, odată cu depărtarea, mai
PROLEGOMENE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344082_a_345411]
-
ură-ncătușate... Nu vreau să plângă iar Izvoare de tristețe Ci-am să-l hrănesc de-acum Cu zbor și frumusețe! Și dacă eu nu pot...El știu că poate! Dacă-aș putea m-aș dezbrăca de fire De trupul de țărână muritor Și contopit cu dragostea divină M-aș transforma în aripi pentru zbor... Aș șterge orice urmă de durere Ce sufletul mi-a întristat vreodată Și aș sorbi pocalul de iubire Din mâna Celui ce e veșnic Tată! Dacă-aș
OMAGIU DIVIN 14 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344089_a_345418]