6,446 matches
-
sfirșitul secolului al XlX-lea. Dar acest poporanism se află confruntat cu mizeria și cu subdezvoltarea sau, mai curînd, cu îmbogățirea egoistă de pe urma pămîntului, în mod constant, în ciuda pasivității țărănimii sensibile la tot felul de propagande. Echilibrul între mistica națională țărănească și practica politică poporanistă este, prin urmare, precar; presupune ca elitele să se mobilizeze, să facă dintr-un popor de țărani ceea ce acesta ar trebui să fie. România trăiește de mai bine de o sută de ani o mobilizare permanentă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a părăsit statutul de cvasi-sclav, devenind mic proprietar. A fost apoi prins în colectivizare și reîntors la mica proprietate. În ciuda acestor extraordinare mutații petrecute la țară, discursul înflăcărat despre țărănime garanție de bază a valorilor națiunii se perpetuează. Astăzi, cuvîntul "țărănesc" reia temele romantismului de la 1850. Această cultură care pretinde o organicitate armonioasă este refuzată de către partizanii deschiderii, ai modernității și ai sincronismului dezvoltării României în raport cu Europa occidentală. Disputa este veche și are loc între occidentaliști, care își propun asumarea aventurii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ar fi Dimitrie Gusti, ale folcloriștilor, ca de exemplu Constantin Brăiloiu, și sublimat de un filosof-poet ca Blaga. Metodele de investigare ale lui Gusti sau Brăiloiu sînt modeme, dar rezultatul cercetării și mesajul sînt în serviciul națiunii, acaparată de izvoarele țărănești și idealizată în durata și în structurile sale etnico-spirituale. Biruie trecutul sau prezentul ca repetare a formelor trecutului. lorga trasează o perspectivă istorică prin publicarea, în anii 1935-1939, a două opere majore: Istoria românilor în zece volume și Locul românilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
populară sau amenințarea revoluționară va cuprinde imperiul, ei vor fi urmăriți (va fi cazul lui Gheorghe Șincai, arestat pentru incitarea rebeliunii din 1794) sau mai curînd vor lua partea ordinii împotriva răsculaților țărani: Micu se arată foarte sever față de "agitațiile țărănești". Ei sînt împărțiți între dorința de integrare într-un sistem de ordine pe care despotismul luminat îl păstrează, controlîndu-1, și un fel de disperare care îi cuprinde în vîltoarea secolului. Sistemul de ordine părea, în consecință, condamnat chiar înainte ca
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
toamnă. Conducătorii revoltei sînt eroii țărănimii: Horea, Cloșca și Crișan. Horea pretinde că vorbește în același timp în numele răsculaților și al împăratului. Țăranii văd în Horea pe împăratul lor. La Deva, nobilimea învinge și, cu ajutorul garnizoanei locale, pune capăt rezistenței țărănești. Nobilimea acuză ura religioasă ca fiind cauza răzmeriței și denunță agitațiile, dirijate spre incitare, de clerul român. Ea se teme ca răsculații să nu obțină un ajutor din Moldova și Valahia. Trebuie să se evite ca românii din Transilvania să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
deplin fidel Rusiei, îmbracă uniformă rusă, lasă să se creadă cînd se apropie de București că este urmat de o imensă armată rusă, acțiunea sa în întregime se bazează pe susținerea așteptată de la Rusia. Tudor Vladimirescu caută o bază socială țărănească, denunță abuzurile insuportabile ale prinților fanarioți, se străduie să-i separe pe boierii buni de cei răi și să arate otomanilor că el este antifanariot, nu antiotoman. Pentru Ipsilanti, Vladimirescu este un trădător. Suspiciunea este cu atît mai mare, cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
țăran vine strigînd "Trăiască împăratul!", eroul răspunde: "Trăiască împăratul! Și eu îl proclam și cu aceeași credință ca voi. Îl ajut împotriva ungurilor cum pot". Neînțelegerea vine mai tîrziu. Cînd locotenentul generalului austriac Puchner îi cere să-și dezarmeze trupele țărănești, lancu se revoltă. Istoricii anilor 1965-1975, ani de afirmare națională sub semnul lui Ceaușescu, Constantin Daicoviciu, Silviu Dragomir, Liviu Maior, Ștefan Pascu, redescoperă epopeea lui Avram lancu. Silviu Dragomir subliniază caracterul romantic al organizării trupelor de țărani liberi în jurul unui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lancu. Silviu Dragomir subliniază caracterul romantic al organizării trupelor de țărani liberi în jurul unui șef care își găsește modelul în armata Romei, ai cărei moștenitori sînt românii. Locotenenții lui lancu formează centurii* și decurii** romanizîndu-și numele... lancu, aflat în mijlocul lumii țărănești răsculate, fascinează prin refuzurile sale de a capitula: refuz adresat împăratului, refuz pentru unguri și cvasi-refuz adresat emisarilor lui Bălcescu. Prin radicalismul său militant, el pare să clarifice situația transilvană tulbure pe care împăratul o lasă în grija armatelor sale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu cît accesul la pășunile comunale este abolit. Țăranii fără pămînt se angajează ca fermieri și arendași, o nouă dependență creîndu-se. Foamea de pămînt devine o componentă a istoriei sociale a Principatelor. Legea din 1864 n-a pus capăt mizeriei țărănești care îi impresiona pe călătorii străini ai anilor 1840. La zece ani după aplicarea acestei legislații, tensiunile la sate persistă. Trimisul Franței la București înmulțește informațiile alarmiste asupra stării satelor: "Deznodămîntul și exasperarea poporului au ajuns la culme, scrie el
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sînt îmbătrîniți înainte de vreme și au un moral foarte abătut. Am încercat să aflu cauza și peste tot am văzut mizeria. Toți au atîtea datorii că nu știu cum să le plătească". În 1886, călătorul francez Émile de Laveleye notează în legătură cu locuința țărănească: Aproape nici un mobilier, cîteva taburete, dar totdeauna o ladă mare pentru a pune în ea hainele de sărbătoare; în general, lipsesc coșurile; fumul iese cum poate prin crăpăturile acoperișului. Este considerat sănătos și, de fapt, are calități antiseptice, deoarece îndepărtează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și care de o mie șapte sute de ani cultivă fără încetare acest pămînt, cel mai fertil din lume". Mizeria provoacă la sate o violență latentă, agresiunile împotriva fermierilor, asasinarea proprietarilor sînt frecvente. Plutește în aer amenințarea unei răscoale, iar revoltele țărănești sînt endemice: 1888 este un an negru. Agitația se declanșează în primăvară în jurul Bucureștilor, în județul Olt și județele vecine: În mai multe județe din jurul Bucureștilor bande de țărani înarmați cu bîte, lopeți și hîrlețe s-au prezentat în fața primăriilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
decît o criză a satelor, ea atinge societatea în întregime și pare să dea dreptate tuturor contestatarilor sistemului alternativ liberal/conservator instaurat în anii 1880. Desigur, o bancă străină se poate mulțumi să noteze: "În 1907 au avut loc mișcări țărănești. Acestea au fost reprimate de armată", dar, dincolo de tratamentul prin reprimare, problema agrară domină politica românească. Revolta izbucnește în Moldova, în martie 1907: țăranii din județele Botoșani, Dorohoi și Iași se ridică și cer "pămînt". Ei se plîng de mizerie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unele sate din jurul Iașilor soldații refuză să se folosească de arme împotriva țăranilor. Vechi soldați, țăranii folosesc tactica regimentului și se desfășoară în trăgători. Sînt chemați la arme 156.000 de soldați. Se ignoră cifra exactă a morților de partea țărănească: guvernul anunță 1.000 de împușcați, alte estimări se ridică la 10.000, la 20.000. Ofițerii care comandă detașamentele de trupe aflate în campanie au primit un ordin scris de la ministrul de Război care le impunea să îngroape imediat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Românul, esențialmente individualist, negîndindu-se decît la funcții publice, la sinecuri, la intrigi politice, neavînd, prin urmare, nici o șansă de a se îmbogăți în viitor, este hărăzit s-o sfîrșească în chip de om de paie în slujba capitalului evreiesc". Violențele țărănești la adresa arendașilor și proprietarilor au fost înspăimîntătoare. Cu toate acestea, ansamblul raporturilor contemporane asupra stării campaniei pune în evidență caracterul, înainte de toate, social al revendicărilor. Este amintit antisemitismul, precum și manipulările socialiste. S-au găsit și oameni nevinovați printre țărani. Răscoala
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dă cuvîntul profesorului Cuza și cere ca străinilor să li se retragă dreptul de a face politică în România. Oamenii politici, liberali sau conservatori, sînt condamnați cu toții: divizarea lor politică i-a împiedicat să ia în calcul adevărata problemă, problema țărănească. Campaniile de opinii din străinătate care denunță antisemitismul românesc irită o opinie ostilă oricărei priviri a altora asupra afacerilor interne. Această recrudescentă a antisemitismului s-a manifestat cu prilejul crizei agrare și financiare din 1899-1900. Marile valuri de emigrație evreiască
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rămîn în centrul acțiunii poporaniste. Aceste preocupări vor fi prezente în revista poporanistă Viața Românească, fondată în 1906. Stere este convins de caracterul tranzitoriu al subdezvoltării și crede că există o identitate și un destin românesc în afara fatalității victimizării. Problema țărănească este inseparabilă de aceasta. Practica militantă îi unește pe intelectualii de stînga din Iași, dar programul devenirii românești și bazele lui teoretice îi separă curînd. Socialiștii au un doctrinar, pe Dobrogeanu-Gherea, marxistul care promovează, în 1886, un lung expozeu-program al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de numere din Revista socială. Autorul demonstrează că pentru România socialismul nu este o plantă exotică. El se impune ca revoluționar și cheamă la depășirea etapei revoluției burgheze de la 1848 pentru a transforma formele sociale burgheze în forme socialiste. Specificul țărănesc român este ignorat. Singura specificitate recunoscută pentru a fi denunțată este aceea de expropriere a țăranilor în folosul profitului burghez. Dar acest profit burghez nu ar ști să reziste multă vreme, deoarece piața internă se degradează. Programul socialist propune transferul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în diversele domenii ale economiei, ale culturii și ale politicii nu sînt adesea decît o manieră reducționistă de a defini o cauză ca națională într-un mediu care o depășește. Socialiștii ridiculizează bazele națiunii negînd caracterul esențial, atemporal, al identității țărănești. Și totuși, paradoxal, socialiștii din Basarabia, în același an, 1900, denunțînd tirania ruso-țaristă, afirmînd o voință autonomistă, sînt la originea ruperii de imperiu a acestei provincii rusificate și, deci, la formarea ulterioară a României Mari. Revoluționarii se află la rădăcina
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pericolelor expansiunii slavismului, a germanismului și a naționalismului maghiar iacobin, centralizator și asimilator. Cît despre patrioții din Basarabia, ei deplîng în 1907 faptul că au de a face, ca recurs împotriva rusismului țarist, cu un Vechi Regat care tratează problema țărănească prin represiune. Demarcația dintre centru și periferii nu este radicală: există o circulație a oamenilor și a ideilor pe o parte și de alta a frontierelor. Această circulație și aceste contacte au fost subliniate de istoricii români care pun în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sa într-o mișcare democratică națională română dominantă. Președintele adunării, Inculeț, dă cuvîntul reprezentantului Partidului Național Moldovenesc, Halippa, care afirmă că n-ar fi urmărit scopuri șovine și că Sfatul Țării trebuie să lucreze pentru binele tuturor naționalităților. Reprezentantul mișcării țărănești subliniază că pămîntul trebuie dat poporului muncitor fără deosebire de naționalitate, cel al Partidului Socialist-Revoluționar vorbește în numele dreptului social și propune formarea de unități personale autonome cu deplină independență, în limitele naționale. Delegatul bulgar se exprimă în numele găgăuzilor, evocînd deruta
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vor șterge în folosul unei prezentări naționale lineare amintirile războiului și ale revoluției, sfîșierile și rănile lăsate de evenimente. Au existat, împotriva armatei române, reacții venite din partea extremei stîngi, de asemenea, a existat o tentativă de reunire a unui congres țărănesc la Chișinău pe 18-22 ianuarie 1918. Au mai fost și manevre din partea rușilor albi de a recruta, local, o armată de combatanți deciși să restaureze imperiul țarist. A fost și frica și ura populației evreiești la venirea trupelor române. Mărturiile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de-a gata. Se pare că în Ungaria terorismul este și mai mare, cîtă vreme ai noștri nu îndrăznesc să se miște". Era deci timpul, în sfîrșit, în măsura în care în tot imperiul dezordinile revoluționare cu întoarcerea soldaților din armatele învinse, violențele țărănești în ansamblul comitatelor Transilvaniei, mișcările muncitorești din Valea Jiului impuneau definirea unei noi ordini. Or, Aliații garantau secesiunile pentru independență. La 28 octombrie, este proclamată la Praga Republica Cehoslovacă. Degeaba Karolyi propune o soluție federală. A doua zi după armistițiul de la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care a devenit o realitate culturală în memoria colectivă: "în cursul lunilor octombrie-noiembric 1918, în Transilvania, revoluția burghezo-dernocratică s-a dezvoltat rapid. Programul revendicărilor cu caracter social, pentru care militau forțele sociale progresiste, împreună mai ales cu mișcarea muncitorească și țărănească, s-a suprapus cu acela de emancipare națională în vederea unirii Transilvaniei cu România. Acest act istoric nu putea fi decît opera maselor largi populare, a întregului popor român". Mărturia participanților Sextil Pușcariu, Ion Flueraș -, arhivele consiliului pentru reuniunile pregătitoare de la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și cea a țăranilor sînt chemate să poarte stindardul democrației. Opoziția dintre liberali și țărăniști rezidă în două reprezentări identitare care nu au nimic comun. Țărăniștii îi condamnă pe liberali pentru că sînt burghezi. Or, burghezia este străină de realitatea socială țărănească, de spiritul tradiției. Adevărata cultură românească este țărănească, cum voia să demonstreze opera lui Rădulescu-Motru care, încă din 1904, opunea realitatea țărănească superficialității civilizației importate în orașe. Marea trădare a burgheziei constă în a pretinde o sincronizare a dezvoltării cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
stindardul democrației. Opoziția dintre liberali și țărăniști rezidă în două reprezentări identitare care nu au nimic comun. Țărăniștii îi condamnă pe liberali pentru că sînt burghezi. Or, burghezia este străină de realitatea socială țărănească, de spiritul tradiției. Adevărata cultură românească este țărănească, cum voia să demonstreze opera lui Rădulescu-Motru care, încă din 1904, opunea realitatea țărănească superficialității civilizației importate în orașe. Marea trădare a burgheziei constă în a pretinde o sincronizare a dezvoltării cu Vestul european sau cel puțin ajungerea din urmă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]