2,363 matches
-
cum s-a distrus și agricultura în România devenită democrație populară...Politica nefastă născută la Moscova, transferată la București, unde disciplina de partid era și a trebuit să rămână mulți ani acasă, a făcut mari victime nu numai în rândul țărănimii, ci și a intelectualității, cazul familiei Loghin de la Toporăști, a familiei Gemene de la Cursești - subiect de carte pentru C. Hușanu, răzeșii lui de la Cursești, și nu numai ai lor, devenind emblematice- doar înmormântarea salvându-i! Ce a făcut teroarea comunistă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
punând mai presus de toate statul și rațiunea de stat, a dat expresie tuturor ideilor reformatoare și a încercat reglementarea, prin acte de autoritate, a situației bisericii, clerului și a religiei, proclamând toleranța și libertatea presei, impunerea nobilimii, ușurarea situației țărănimii etc. Bunăstarea și fericirea poporului urmau a se realiza în cadrul statului și prin stat, el fiind promotorul și garanția siguranței și a bunăstării individului. De aceea monarhul, în calitatea sa de prim servitor al statului, exercitând o putere și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de guvernământ analizate în cadrul istoriei statului și dreptului, doar monarhia luminată ar fi fost cea mai propice dezvoltării statului. Totodată, el milita pentru reducerea privilegiilor aristocrației și clerului, precum și pentru schimbarea prin reforme economice și educație a stării precare a țărănimii, socotită a fi segmentul de populație cel mai numeros și mai productiv al societății 101. Impresia puternică pe care o lăsau asupra auditoriului remarcabilele prelegeri ale profesorului Sonnenfels, cu atacurile sale împotriva racilelor feudalismului, cu teza temeinic fundamentată a necesității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și a fiziocraților, Balș vădește o reală simpatie pentru starea țărănească pe care o consideră "izvorul cel mai bogat în raport cu nevoile comune ale ființelor"144. La fel ca și alți cărturari români iluminiști din secolul al XVIII-lea145, el evidențiază mizeria țărănimii și încearcă să-i explice cauzele. După obiceiul din Moldova, aceasta era împărțită în trei clase fiscale, prima plătind un impozit anual de 35 de guldeni, a doua de 25, iar a trei de 15 guldeni, la care se adăuga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a predispoziției de a migra de pe o moșie pe alta. Boierul bucovinean considera că vina pentru starea de ruină economică a satelor revenea regimului fanariot corupt, care nu făcea decât să urmărească extorcarea de bani a locuitorilor 146. Pentru ridicarea țărănimii, dar și a agriculturii, din starea de profundă înapoiere în care se afla, memoriul bucovinean din noiembrie 1780 propune o serie de reforme, în spirit iluminist, menite să realizeze și în această provincie, la fel ca în țările ereditare ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de o comisie imperială special numită, care, după o cercetare juridică corespunzătoare, urma să dea o hotărâre definitivă și să stabilească clar hotarele fiecărei moșii 149. Preocuparea, în spiritul ideilor veacului, de a vedea îmbunătățită condiția spirituală și materială a țărănimii, ca și a întregii populații din noua provincie, făcea ca boierul bucovinean să propună, în cadrul memoriului său, înființarea de școli primare publice, din veniturile mănăstirilor, în toată Bucovina, pentru instruirea tineretului, atât sub raport religios, cât și "în științele îndeobște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Balș vădește o reală simpatie pentru starea țărănească, pe care o considera încă din primul său memoriu, cel din 1780, drept "izvorul cel mai bogat în raport cu nevoile comune ale ființelor"40. De atunci, el a întreprins diferite demersuri pentru ridicarea țărănimii bucovinene din starea de mizerie în care se afla, prin educație și instrucție, prin introducerea unei bune administrări a gospodăriei țărănești etc. În teoria și practica politică, acceptând ideea generalizată în Europa secolului luminilor că monarhia rămâne cea mai bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
iar judecățile se făceau după pravilele cunoscute în Principatele Române. Guvernarea lui Scarlat Sturdza a fost de scurtă durată, până în anul 1813, când, bătrân și bolnav, își dă demisia. Această guvernare s-a remarcat prin interzicerea introducerii iobăgiei în rândul țărănimii și scutirea acesteia de serviciul militar. În locul lui Sturdza, țarul l-a numit guvernator pe Jean Festus (Ivan Markovici) Harting, de obârșie olandeză, căsătorit cu Elena, fiica marelui logofăt Grigorie Sturdza din Moldova, preluând și cârmuirea civilă a provinciei. Harting
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
și Gheorghe Buruiană, secretari, Andrei Scobiola și Ion Buzdugan. În ședința din 26-27 noiembrie 1918, Sfatul Țării a luat în dezbatere și a votat Legea agrară, care a redus substanțial marea proprietate funciară și a manifestat o grijă deosebită față de țărănimea mică și mijlocie. Legea, prima dintre actele legislative de acest fel adoptate în România pe cale de a se întregi în vechile sale hotare, a constituit cadrul juridic necesar împroprietăririi reale a țărănimii basarabene. Imediat după votarea Legii agrare, la 10
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
funciară și a manifestat o grijă deosebită față de țărănimea mică și mijlocie. Legea, prima dintre actele legislative de acest fel adoptate în România pe cale de a se întregi în vechile sale hotare, a constituit cadrul juridic necesar împroprietăririi reale a țărănimii basarabene. Imediat după votarea Legii agrare, la 10 decembrie 1918, Sfatul Țării a adoptat următoarea declarație: „În urma unirii cu România mamă a Bucovinei, Ardealului, Banatului și ținuturile ungurești locuite de români, în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
rog să-mi spuneți cu ce se deosebește alcoolul produs de jidani de alcoolul produs de creștini?" (P. Andrei, "Discursuri parlamentare", p. 367 era vorba de o polemică aprigă cu antisemitul A.C. Cuza, ce denunța crâșmarii evrei ca... otrăvitori ai țărănimii!) Urmașii urmașilor deputatului Iacoban, în speță, subsemnatul, s-au ilustrat (apud Sântimbreanu) mai consistent. În carte sunt pomenit de 4 (patru) ori. Odată cu numele și-atât (nu s-a găsit nimic demn de reținut din intervenția de atunci). A doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
reviste și autor al unor articole de răsunet. Gazetarul englez Snow, care i-a luat primul interviu, relatează că Mao "Lasă o senzație de forță a destinului." Este omul care a întors pe dos esența marxismului, decretând rolul primordial al țărănimii în revoluție, și nu al clasei muncitoare. L-a înfruntat pe Stalin. A condus uluitorul Mare Marș, l-a înfruntat pe Chang Kai shi, a unificat China. Marile erori de după 1949 le poate explica, până la un punct, înfoierea cultului personalității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
răspuns, însă, doamnei... În esență, maoismul consideră că pentru statele asiatice, cu o structură predominant agrară, hegemonia în revoluție n-o poate avea proletariatul, fiindcă acesta lipsește cu desăvârșire, ori e mult prea redus numericește; așadar, conducerea în revoluție revine țărănimii sărace, omnipotentă, radicală, consecventă, care trebuie să fie vârful de lance; succesul trebuie asigurat de ocuparea terenurilor agricole și organizarea lor în comune agrare, care să cointereseze și să stimuleze participarea acestei clase sociale numeroase. Și doctrina militară, maoistă, insistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
unui nou procedeu tehnic de topire a minereului de fier, stimularea și amplificarea meșteșugurilor și comerțului intern și extern; încheierea unor tratate economice cu statele vecine și europene; secularizarea marilor proprietăți ale nobilimii disidente și ale bisericii catolice; apărarea intereselor țărănimii și încurajarea agriculturii, făcând defrișări și desecări. Cum Papa nu s-a grăbit să-l recunoască pe noul suveran și Roma ocrotea pe unul din dușmanii săi, episcopul catolic Gustav Trolle, autorul moral al "băii de sânge" din 1520, Gustav
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Articolul 1 Uniunile cooperativelor agricole de productie sînt organizații democratice reprezentative ale cooperativelor agricole de producție și ale țărănimii, constituite prin asocierea cooperativelor agricole de producție, ele își desfășoară activitatea pe baza statutului propriu și sînt conduse nemijlocit de Comitetul General al Partidului Comunist Român și de Comitetele județene de partid. Organele de conducere colectivă ale uniunilor cooperativelor agricole
STATUTUL din 28 septembrie 1977 uniunilor cooperativelor agricole de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126861_a_128190]
-
sînt conduse nemijlocit de Comitetul General al Partidului Comunist Român și de Comitetele județene de partid. Organele de conducere colectivă ale uniunilor cooperativelor agricole de productie acționează că organe de partid și de stat. Uniunile cooperativelor agricole de productie reprezintă țărănimea cooperatista în Frontul Unității Socialiste. Uniunile cooperativelor agricole de productie organizează mobilizarea tuturor forțelor cooperativelor agricole de productle, ale asociațiilor intercooperatiste, ale consiliilor intercooperatiste, ale întregii țărănimi pentru înfăptuirea politicii agrare a Partidului Comunist Român, de realizare a unei agriculturi
STATUTUL din 28 septembrie 1977 uniunilor cooperativelor agricole de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126861_a_128190]
-
că organe de partid și de stat. Uniunile cooperativelor agricole de productie reprezintă țărănimea cooperatista în Frontul Unității Socialiste. Uniunile cooperativelor agricole de productie organizează mobilizarea tuturor forțelor cooperativelor agricole de productle, ale asociațiilor intercooperatiste, ale consiliilor intercooperatiste, ale întregii țărănimi pentru înfăptuirea politicii agrare a Partidului Comunist Român, de realizare a unei agriculturi moderne, intensive, de înaltă productivitate, bazată pe cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, pentru îmbinarea armonioasă a intereselor țărănimii cu interesele generale ale țării. Uniunile
STATUTUL din 28 septembrie 1977 uniunilor cooperativelor agricole de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126861_a_128190]
-
intercooperatiste, ale consiliilor intercooperatiste, ale întregii țărănimi pentru înfăptuirea politicii agrare a Partidului Comunist Român, de realizare a unei agriculturi moderne, intensive, de înaltă productivitate, bazată pe cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, pentru îmbinarea armonioasă a intereselor țărănimii cu interesele generale ale țării. Uniunile cooperativelor agricole de productie asigura înfăptuirea, în cadrul agriculturii cooperatiste, a măsurilor stabilite prin programul de creștere a producțiilor agricole și de ridicare a bunăstării țărănimii, stabilit de Congresul consiliilor de conducere ale unităților agricole
STATUTUL din 28 septembrie 1977 uniunilor cooperativelor agricole de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126861_a_128190]
-
ale științei și tehnicii, pentru îmbinarea armonioasă a intereselor țărănimii cu interesele generale ale țării. Uniunile cooperativelor agricole de productie asigura înfăptuirea, în cadrul agriculturii cooperatiste, a măsurilor stabilite prin programul de creștere a producțiilor agricole și de ridicare a bunăstării țărănimii, stabilit de Congresul consiliilor de conducere ale unităților agricole socialiste, al întregii țărănimi - forumul suprem al agriculturii din Republică Socialistă România. Prin întreaga lor activitate, uniunile cooperativelor agricole de productie militează pentru întărirea continuă a alianței dintre clasa muncitoare - clasa
STATUTUL din 28 septembrie 1977 uniunilor cooperativelor agricole de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126861_a_128190]
-
ale țării. Uniunile cooperativelor agricole de productie asigura înfăptuirea, în cadrul agriculturii cooperatiste, a măsurilor stabilite prin programul de creștere a producțiilor agricole și de ridicare a bunăstării țărănimii, stabilit de Congresul consiliilor de conducere ale unităților agricole socialiste, al întregii țărănimi - forumul suprem al agriculturii din Republică Socialistă România. Prin întreaga lor activitate, uniunile cooperativelor agricole de productie militează pentru întărirea continuă a alianței dintre clasa muncitoare - clasa conducătoare a societății - si țarănime, asigură participarea acesteia la viața economică, socială și
STATUTUL din 28 septembrie 1977 uniunilor cooperativelor agricole de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126861_a_128190]
-
și răspund de funcționarea democratică a organelor de conducere ale cooperativelor agricole de producție, asociațiilor și consiliilor intercooperatiste, acționînd cu fermitate pentru respectarea și înfăptuirea prevederilor statutare, a principiului muncii și conducerii colective în întreaga lor activitate; ... d) asigura participarea țărănimii cooperatiste la conducerea activității unităților agricole cooperatiste; r��spund de perfecționarea continuă a mijloacelor și formelor de atragere a tuturor cooperatorilor la elaborarea și înfăptuirea hotărîrilor, la întreaga activitate de producție și social-culturală; sprijină unitățile agricole cooperatiste și consiliile intercooperatiste
STATUTUL din 28 septembrie 1977 uniunilor cooperativelor agricole de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126861_a_128190]
-
controlează aplicarea cu consecventă a acestora în întreaga lor activitate; ... l) organizează, îndruma și controlează activitatea de propagandă și cultural-sportiva de masă, militînd pentru înfăptuirea programului ideologic al Partidului Comunist Român, a indicațiilor conducerii partidului în vederea dezvoltării conștiinței socialiste a țărănimii, cultivării unei atitudini noi față de muncă și de proprietatea fiecărei cooperative agricole de producție, dezvoltării spiritului de muncă în comun, întronării principiilor eticii și echitații socialiste; ... m) se ocupă de selecționarea și promovarea cadrelor în organele de conducere ale unită
STATUTUL din 28 septembrie 1977 uniunilor cooperativelor agricole de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126861_a_128190]
-
a unităților agricole cooperatiste și consiliilor intercooperatiste; arbitrează litigiile dintre unitățile agricole cooperatiste. ... Uniunea Națională și uniunile județene ale cooperativelor agricole de productie asigura funcționarea Comisiei centrale și, respectiv, a comisiilor județene ale producătorilor agricoli din zonele necooperativizate, în vederea mobilizării țărănimii din aceste zone la stabilirea și înfăptuirea măsurilor de creștere a producției agricole, de ridicare a nivelului de trai al acestor producători. Articolul 3 Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Productie elaborează și avizează proiecte de legi, decrete și alte
STATUTUL din 28 septembrie 1977 uniunilor cooperativelor agricole de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126861_a_128190]
-
cooperatiste și a consiliilor intercooperatiste, precum și arbitrarea litigiilor dintre unitățile agricole cooperatiste; ... m) organizează, îndruma și controlează activitatea de propagandă și cultural-educativă de masă a uniunilor județene, cooperativelor agricole de producție, asociațiilor și consiliilor intercooperatiste pentru dezvoltarea conștiinței socialiste a țărănimii, cultivarea unei atitudini noi față de muncă și proprietatea fiecărei cooperative; ... n) organizează activitatea de selecționare, promovare și instruire a cadrelor din organele de conducere ale organizațiilor agricole cooperatiste; o) hotărăște asupra asocierii uniunilor județene la Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole
STATUTUL din 28 septembrie 1977 uniunilor cooperativelor agricole de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126861_a_128190]
-
chimizării, irigațiilor, a științei și tehnicii înaintate pentru obținerea unor producții agricole vegetale și animale din ce in ce mai mari, dezvoltarea de activități cu caracter industrial, de prelucrare a producției agricole, de construcții și prestări de servicii, în scopul creșterii continue a bunăstării țărănimii, ridicării social-culturale a satului la un nivel tot mai înalt de civilizație, sporirii contribuției cooperativei la satisfacerea nevoilor de consum ale populației, ale economiei naționale. Prin întreaga sa activitate, cooperativa agricolă de productie își aduce contribuția la realizarea sarcinilor stabilite
STATUTUL din 28 septembrie 1977 cooperativei agricole de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126860_a_128189]