475,786 matches
-
au pe unde scoate cămașa veniturilor și privilegiilor. Avem de-a face, de fapt, aici, cu lipsa totală a sentimentului de onoare al onorabililor județeni. Și nu îndrăznesc să mă gîndesc cîți alți potentați județeni de prin alte regiuni ale țării n-ar fi urmat acest exemplu dacă nu l-ar fi făcut presa de doi bani. Dincolo de acest jeg moral prin care alesul își trădează alegătorul, conflictul din Irak mi se pare un fel de hîrtie de turnesol pentru diverși
Caleidoscop cu Saddam Hussein by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14098_a_15423]
-
arama pe față cu acest prilej. Unii nu mai pot de grija lumii arabe indignate, dar din cîte am băgat de seamă lumea arabă nu e decît parțial indignată. Ba dacă facem socoteala, mai mulți pacifiști ies în stradă în țări occidentale decît în țările arabe. Dar s-or fi întrebînd oare pacifiștii occidentali, pe care îi numără anumiți comentatori autohtoni cu încîntare, de ce nu se agită și pacifiștii estici la fel ca ei? În fostele țări comuniste, sila încă proaspătă
Caleidoscop cu Saddam Hussein by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14098_a_15423]
-
acest prilej. Unii nu mai pot de grija lumii arabe indignate, dar din cîte am băgat de seamă lumea arabă nu e decît parțial indignată. Ba dacă facem socoteala, mai mulți pacifiști ies în stradă în țări occidentale decît în țările arabe. Dar s-or fi întrebînd oare pacifiștii occidentali, pe care îi numără anumiți comentatori autohtoni cu încîntare, de ce nu se agită și pacifiștii estici la fel ca ei? În fostele țări comuniste, sila încă proaspătă de dictatură și de
Caleidoscop cu Saddam Hussein by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14098_a_15423]
-
ies în stradă în țări occidentale decît în țările arabe. Dar s-or fi întrebînd oare pacifiștii occidentali, pe care îi numără anumiți comentatori autohtoni cu încîntare, de ce nu se agită și pacifiștii estici la fel ca ei? În fostele țări comuniste, sila încă proaspătă de dictatură și de dictatori e mult mai puternică decît sentimentele antirăzboinice din țări occidentale care cu o jumătate de secol în urmă s-au întors la democrație cu ajutorul americanilor. Esticul de rînd îi crede pe
Caleidoscop cu Saddam Hussein by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14098_a_15423]
-
pe care îi numără anumiți comentatori autohtoni cu încîntare, de ce nu se agită și pacifiștii estici la fel ca ei? În fostele țări comuniste, sila încă proaspătă de dictatură și de dictatori e mult mai puternică decît sentimentele antirăzboinice din țări occidentale care cu o jumătate de secol în urmă s-au întors la democrație cu ajutorul americanilor. Esticul de rînd îi crede pe americani pentru simplul motiv că recunoaște în Saddam Hussein o ipostază sau alta a fostului dictator local. Occidentalul
Caleidoscop cu Saddam Hussein by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14098_a_15423]
-
importanța și calitatea informațiilor furnizate de ei. Dacă am înțeles bine, au transmis prin intermediul unui car de televiziune spaniol. Cel puțin la început, lui Adelin i-a fost sigilat telefonul mobil de către autoritățile irakiene, așa că trebuia să fie sunat din țară, la hotel, liniile telefonice fiind, evident, supraîncărcate. Se putea și mai rău. CNN s-a trezit alungat și a trebuit să recurgă la Al Jazeera spre a prinde imagini. Dialogul dintre studioul Antenei 1 și Adelin Petrișor decurgea cam așa
Prea mici pentru un război atît de mare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14096_a_15421]
-
sine" îl întrupează figura etniei britanice, una, desigur, artificială, a "palimpsestului identitar", pe direcția pastișei și a șarjei: Refugiul dureros în această identitate voit falsă funcționează la Ionesco drept un fel de exercițiu de asceză necesară «naturalizării» într-o altă țară, asemănătoare ascezei lingvistice pentru care se pronunță și Cioran, încă din primii lui ani de exil în Franța". Drama depeizării și a naturalizării într-o țară străină se reflectă în măștile englezilor pur sînge și - mai încape îndoială? - "patrioți", care
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
la Ionesco drept un fel de exercițiu de asceză necesară «naturalizării» într-o altă țară, asemănătoare ascezei lingvistice pentru care se pronunță și Cioran, încă din primii lui ani de exil în Franța". Drama depeizării și a naturalizării într-o țară străină se reflectă în măștile englezilor pur sînge și - mai încape îndoială? - "patrioți", care practică o discriminare a minorităților, disprețuindu-i pe meteci. Bunăoară Pompierul din Pietonul aerului dă glas unui "principiu" ce fixează condescendența britanicilor neaoși față de "naturalizați": "naturalizații
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
explicația autorului: "O realitate nouă apare în urma repetatelor mișcări de emancipare socio-politică întreprinse în secolul al XIX-lea: cea a repaosului duminical. În martie 1897, se votează de către guvernul român legea repaosului duminical în zilele de duminică și sărbători. Alte țări votaseră aceeași lege mai devreme. Tradiționala zi a domnului (a se înțelege, pentru un răstimp, a patronului) devine o zi a omului." Pornind de la un simplu fapt, să-i zicem, de stare civilă, autorul ajunge la implicații existențiale și la
Paradigme caragialiene by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14106_a_15431]
-
Guttenbrunn, Robert Reiter sau Franz Xavier Kappus, și, dacă întindem coarda pînă la strămoșii lor (bănățeni get-beget), precum ar fi Musil, Trakl sau Doderer. Bună inițiativa revistei care reușește să fie atractivă pentru noi toți, indiferent din ce parte de țară sîntem, deși e din ce în ce mai preocupată de provincia ei extrem-occidentală. Ateneu - 401 sau Caragiale ad litteram N-am scris despre ATENEU cînd a împlinit 400 de numere, pentru a nu avea aerul că vrem să-i firitisim la aniversare. La numărul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
Cînd mijloacele tradiționale sau moderne ale diplomației internaționale au eșuat în încercarea de a-l dezarma pe Saddam, devine clar că pacea cu orice preț este mijlocul prin care dictatorilor li se dă voie să facă tot ce vor în țările lor. În dorința de a impune pacea, indiferent de rezultate, pacifiștii sînt și ei victimele colaterale ale victoriei de pînă acum a lui Saddam împotriva ordinii mondiale." Ciudate sînt căile editoriale la COTIDIANUL. Redactorul-șef, Ioana Lupea, scrie că intervenția
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
săraci - semn clar al eșecului tranziției și nu al grijii față de om -se produce cu pompa cu care la Paris, Londra sau New York se deschid muzeele de artă modernă. Dacă tot îți pasă de nenorocitul care te-a votat, condu țara în așa fel încât să poată mânca la restaurant, nu să-l trimiți cu geanta ponosită să-și împartă pensia de condamnat la moarte pe la tejghelele puterii. Cu ce îndreptățire îi ceri omului înfometat, obișnuit să vâneze litrul de ulei
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
astfel de teste are chef românul. El vrea mai multă mămăligă - dacă se poate pe gratis -, și mai mult timp liber - pentru table, barbut și flecăreala de la bodegă. O astfel de inițiativă ar fi scos în stradă în orice altă țară post-comunistă - dar acolo așa ceva e de neimaginat, pentru că lucrurile s-au rezolvat firesc, prin legi limpezi și eficiente - nu câteva mii, ci zeci sau sute de mii de cetățeni. La noi, cu chiu cu vai, vreo două mii de disperați s-
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
uitarăm jocul". Strofa aceasta și încă trei le învățasem acum 70 de ani în clasa a II-a primară, din cartea de citire. Și cum să nu fi reținut de atunci numele lui Coșbuc, dacă eram ca și poetul, din "Țara Năsăudului". Titlul în carte era Noapte de Crăciun. Dar nici un volum de poezii și multe au fost reeditările și edițiile îngrijite până astăzi, inclusiv a lui G. Scridon, Opere alese (9 volume), nu conțin această poezie printre textele și variantele
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
clasici și mai puțin clasici. Este evident faptul că aberanta politică a regimului comunist în domeniul culturii a făcut ca mulți scriitori de primă mînă să fie puși la index (în primul rînd cei emigrați, dar și unii rămași în țară) sau minimalizați, în vreme ce alții au beneficiat de umflarea artificială a cotei lor valorice. Categoric, canonul literar moștenit de la regimul comunist trebuie repus în discuție. Asupra necesității revizuirii cred că sîntem toți de acord. Partea delicată apare (și Gheorghe Grigurcu nu
Gheorghe Grigurcu par lui même by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14105_a_15430]
-
analiza sociologică și axiologică, ne convinge că, mai fragile fiind, valorile culturale au nevoie, mai mult ca alte tipuri de valori, de intervenția regulativă a politicii și a statului. Că lucrurile stau într-adevăr așa, o dovedește împrejurarea că în țările democratice problematica culturală face, în mod substanțial, obiectul atenției oamenilor politici. În același sens, legiuitorul constituțional din multe din țările democratice n-a scăpat din vedere problematica culturală. Iată doar câteva exemple: Art. 44 al Constituției spaniole de la 1992 prevede
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
valori, de intervenția regulativă a politicii și a statului. Că lucrurile stau într-adevăr așa, o dovedește împrejurarea că în țările democratice problematica culturală face, în mod substanțial, obiectul atenției oamenilor politici. În același sens, legiuitorul constituțional din multe din țările democratice n-a scăpat din vedere problematica culturală. Iată doar câteva exemple: Art. 44 al Constituției spaniole de la 1992 prevede că: "Autoritățile publice vor promova și vor ocroti accesul la cultură la care toți au dreptul." Art. 9 al Constituției
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
în turneu, grupurile experimentale de artiști." Dacă, mai peste tot, cultura este în preocuparea oamenilor politici și este protejată de stat, adesea pe baza unor prevederi constituționale, a fortiori, cultura română trebuie să se bucure de același tratament. Suntem o țară săracă, în care bugetul consumatorului obișnuit este firav iar apetitul său achizitiv pe măsură. În consecință, bunurile culturale rămân inaccesibile publicului larg, iar individualitatea creatoare nu poate aspira la o existență decentă deoarece nu se poate trăi cu aer. După
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
părți a conducerii de a publica lista securiștilor care au făcut poliție politică), doamna peremistă și-a început atacul în stilul binecunoscut al gazetei de partid cam în felul următor: "gruparea DPP" (Dinescu, Patapievici, Pleșu) e vinovată pentru că a destabilizat țara într-un moment hotărâtor: summit-ul de la Praga. Am avut de câteva ori tentația, în ultimii treisprezece ani, să sparg televizorul, dar niciodată cu pofta cu care-aș fi făcut-o privind emisiunea la care, sub privirile blajine ale lui
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
În disperare de cauză, specialiștii comisiei Predescu i-au invocat, într-un act oficial, corespondența particulară. Halal profesionalism, halal metode științifice! Logica pupincuriștilor într-ale patriei nu putea, de altfel, decât să sucombe în fața disperării unui tânăr care visa pentru țara lui un destin mai bun decât cel croit de libidoșenia patriotardă în care străluceau și strălucesc tot felul de lepre cu conturi groase — și atunci, și acum. Faimoasa pagină 63 din Politice a scos din minți pe nimeni alții decât
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
E primul răspuns pe care-l dă pe loc oricine face un tur al librăriilor, al tonetelor de carte, spre a nu mai vorbi de spectacolul editorial debordant oferit, din sezon în sezon, la marile târguri din capitală sau din țară. Sub coperți tot mai luxoase, în stil afișat occidental - de regulă pastișat, dar nu lipsește nici inovația -, cu cele mai frapante înfățișări, într-un adevărat vacarm vizual, edițiile sunt pretutindeni. În emulație, în competiție, în rivalitate acerbă. Apar, firește, mii
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
ce anume avea, din parte-i, Profesorul în minte atunci când deplângea agonia profesiei de editor. Noile generații de studenți, care ar trebui să preia ștafeta acestei îndeletniciri, nu manifestă nici cel mai mic interes în această direcție; nici o universitate din țară nu are o catedră de critica textelor și tehnica edițiilor; succesul rapid, de notorietate chiar material, e mult mai accesibil în gazetărie sau în scrisul eseistic; în lumea vertiginos de grăbită de astăzi, cum poate fi cineva ispitit să migălească
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
la această ediție ar mai fi durat cel puțin trei-patru ani. A fost o remarcabilă cooperare, pentru mine onorantă din ambele direcții. Și Alexandru George, reputat lovinescolog, și Margareta Feraru, unul dintre cei mai buni specialiști în ediții critice din țară la ora actuală, sunt oameni de la care, personal, am învățat meserie și cărora le sunt, în plus, recunoscătoare pentru că, după atâtea frustrări materiale și profesionale, după tot felul de "vicisitudini", chiar controverse traversate în odiseea "agendelor", prietenia pe care mi-
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
a accede la profesionalism. Sigur că există mult amatorism, improvizație pompoasă, chiar impostură, chiar gafe cu pretenții "științifice". Sigur că, în ce privește edițiile de clasici români se resimte lipsa nu neapărat a unor catedre de tehnica edițiilor în marile universități din țară, dar măcar a unor seminarii practice, în cadrul catedrelor existente, de istorie literară, de limbă etc. Sigur că e indispensabilă existența unei edituri de profil, cum era până mai ieri "Minerva", necum cu "monopol" hegemonic, dar cu necontestat statut de etalon
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
de "ediții" fără asistență autorizată. La inaugurarea festivă a seriei noi din "Biblioteca pentru toți", în cadrul "Minervei", recent cumpărate de un nou patron de la cel care falimentase marea editură dubios privatizată, domnul ministru al Culturii a declarat, în prezența Președintelui țării, că, sprijinind noul proiect privat, se mândrește a-și fi îndeplinit datoria de conștiință de a reînvia Editura Minerva. Lăsând la o parte faptul că "Minerva" nu era, cum credeau destui amatori de profit, totuna cu "Biblioteca pentru toți", această
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]