16,458 matches
-
și mi-a zis: „Așa îi aveam și eu până să te fac.“ Zicând asta, Imola a făcut o grimasă care a urâțit-o pe loc, strângându-i buzele într-o linie albă. A tăcut, și-a mai aprins o țigară cu ochii pe jumătate închiși, rea. — Ani de zile mi-am strivit sânii după aia și i-am dușmănit. îmi dădeam pumni în piept. Mama mea... cățeaua. — Nici acum n-ai crevase, am încurajat-o, ușurat că măcar aici nu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
înfipt în mine. După aia ne-am smuls cămă șile și am început să ne frecăm piepturile goale. După mult pupat, am zăcut un pic holbându-ne la tavan și atunci mi-a spus de complexul ei cu sânii. Isprăvind țigara, s-a întors spre mine îmbrobonată: — Nici iubitului meu nu i-am vorbit despre asta. Și-a apropiat iar fața, acum tremurând de încordare incertă... Nu-și bănuise niciodată asemenea tulburare, se vedea asta, nu-și imaginase că ar ameți
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
îi sugerez. Merită să-i joci o mare festă. Ridică sprâncenele întrebător. Mă duc spre canapea și bătătoresc pernele satinate. — Facem amor, iar eu am să-i spun că ești inaccesibilă. N-o să știe niciodată, tâmpitul. Mă examinează, strivindu-și țigara. — îmi arăți cum te contorsionezi ca să ți-o iei singur? — Nah, că doar nu-s artist de circ. Aia era o ima gine sugerată de el, ca să te răscolesc. — Doar mintea lui deranjată poate să inventeze asemenea orori, zice oftând
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Văzându-le îmbufnarea iritată, le-am aruncat ostentativ mâinile înapoi... Atunci eu vă las. Și cum nu ziceau nimic, privindu-mă fix, le-am întors spatele și am plecat cu pas rapid, în loc de inimă un punct incandescent de vârf de țigară apăsat în mațe. — Și nu are nasul mare, să știi! mi-a strigat din spate bacanta din Volterra. Ordonatorul, sau amorul în trei Amesteca păr scurt, șolduri cam late, ochelari. La pat, răcnea gimnastic, detoxificându-și plămânii. Altmin teri, nu înțelegeam
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
fragilă și iluzorie protecție e casa păienjeniței. I se umezesc ochii. — Cum ai intrat în circuitul porno? o întreb. — Nu mai are importanță, zice. E de neșters, ori cum. Nici n-am socotit la câte ședințe filmate am participat. Aruncă țigara. — Nu știam engleză. Când mi-au propus numele mai scurt Butt, mi s-a părut că sună bine. Numai platitudini trec prin cap în momentele astea... Mă privește, ochii în continuare umezi, deși e o umezeală ternă. — Și curvele sunt
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
veri, toți mustăcioși, iar eu îi bănuiam răi. Și brusc, când începusem și eu să mă unduiesc în același ritm cu ea, iar ea fredona ceva, gânditoare, deodată am auzit în spatele meu cum cineva pocnește din degete. Pufăit angoasat din țigară. — M-am uitat peste umăr și am urmat gondolarea. Cocoșata gemea și fluiera, și deodată iar am auzit cum cineva pocnea din degete. Păpădie mă privea fix, vrând să vadă dacă înțeleg. Nu înțelegeam. Dom’ Dănuț, ascultă la mine, că
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
era un chioșc de scânduri a cărui ușă dispăruse. Intră și roti lanterna împrejur, peste lumânări pe jumătate arse și icoane cu sfinți hieratici și holbați. Scuipă în gol, își trecu ochii fără interes peste icoane și se căută de țigări. Aprinse una, stinse lanterna și se sprijini de ușorul ușii, încercând să privească afară și așteptând să se deprindă cu întunericul. Știa că neliniștea vie ce-l încerca și pe care se străduia să și-o domolească era o spaimă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
întunericul. Știa că neliniștea vie ce-l încerca și pe care se străduia să și-o domolească era o spaimă firească, produsă de educația primită și de miturile rasei sale de îngropători de carcase. Respirând adânc și regulat, uitând de țigară, își îndreptă gândul spre ceea ce vorbise cu preotul și spre imaginea Logosului care poate că fermenta chiar în acel moment sub picioarele sale. Se opri brusc din buimăceala cavernoasă pe care i-o pricinuia imaginea limbii îngropate și inima îi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mâna și mi-a sărutat-o. — N aș mai fi acum cu tine. A doua zi l-am închiriat pe Jamsheed plătind bani peșin bătrânului escroc ce-l găzduia pe tejghea, și, după o înghețată dată cu lingurița și o țigară pufăită hulpav Îștia să facă inele de fum, iar Leila l-a aplaudat țopăind), i-am explicat că aveam să mergem să-l filmăm în interacțiune cu deminorii francezi. Ne privea calm, plin de frumusețe masculină obscenă și neputincioasă. Umfla
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cer fixat, prin câteva stele palide, în vârfurile crengilor... Nevăzute, broaștele își transmit de la una la alta semnalele inconfundabile, întregind sonor atmosfera, iar cei doi bărbați din barcă, așezați spate în spate, aruncă din nou undițele, apoi aprind câte o țigară. La picioarele lor se zbat, deja, câțiva carași și bibani, încercând - fără nicio șansă de reușită - să revină în mediul acvatic din care au fost extrași. Gurile se deschid și se închid spasmodic, iar acea moarte inevitabilă care se apropie
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
fac semn să oprească... Urcă repede, dau bună dimineața șoferului și, după ce se așază, se uită unul la celălalt, uimiți. Li se pare sau nu, dintr-o pungă de plastic vine un miros puternic de gogoși... Tică înjură și aprinde țigara, iar șoferul începe să le spună un banc porcos, strîngând volanul cu niște degete albe, lungi, osoase, parcă descărnate... Cetatea din anticamera trecutului Poarta mare a cetății, la care ajungeai după ce traversai podul ce se arcuia viguros peste canalul împrejmuitor
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
am căutat documentele ăluia, ca să zic așa, însă dama era tare de tot... De, Cleopatra, nu degeaba le sucea mințile tuturor, mai puțin șarpelui care i-a adus sfârșitul, the end, spectatorii părăsesc sala cu lacrimi în ochi și aprind țigările, femeile de serviciu mătură cojile de semințe. Pictore, dacă doar acesta este avantajul, nu sunt foarte încântat. Ajungem în derizoriu, cu pași mari, de ce trebuie să avem derizoriul legat de picioarele noastre, precum o bilă de metal furată dintr-un
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
moș Zgârci, se dovedise a fi soi rău. Semeni cu tac-tu, Zamfire, striga câte unul atunci când îl vedea umblând hai-hui pe uliță. Ceea ce era, totuși, o exagerare, fiindcă moș Zgârci fusese mulți ani pădurar și, dacă eliminăm băutura și țigările, trebuie să spunem că își văzuse de meseria lui. Că era taciturn, da. Că avea momente în care se enerva prea repede și atunci nu te mai înțelegeai cu el, da. Cine nu trece și prin astfel de stări? Dar
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
pernele din dormitoarele celeste, forever young), dar o simțea ca și cum ar fi fost chiar lângă el, invitându-l bucuroasă la o plimbare în picaj prelungit către hăul pe care îl admirase de multe ori, stând lângă botul mașinii, fumând o țigară, sorbind din sticla cu suc și propunându-și ca odată ajuns la cabană să o ia la pas, pe versantul abrupt, măcar pentru a-și muia labele picioarelor în râul acela care șerpuia prin defileu, ca un vierme alb. Însă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
plasa un virtual deget arătător între omoplați, pentru a coborî, apoi, încetul cu încetul, prelungind și amplificând satisfacția, înspre mijloc, către locul magic în care ar fi simțit nevoia să cuprindă între palme șoldurile fierbinți. Fuma. Trăgea cu voluptate din țigară, iar buzele pline (ruj roșu aprins, aici se încadra bine în decor) se strângeau pătimașe în jurul filtrului lung și păreau a se dezlipi cu foarte mare greutate de el. Savura fumul, înainte de a-l lăsa să iasă, îl ținea captiv
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
foarte mare greutate de el. Savura fumul, înainte de a-l lăsa să iasă, îl ținea captiv, torturându-l, apoi îi urmărea traiectoria cu privirea și, ca și cum acesta ar fi fost gestul cel mai nimerit, la acele ore, ducea din nou țigara la gură și oferea buzelor un alt moment de plăcere. Păr lung, negru (sclipiri albastre-verzui), ondulat, revărsat peste umerii (rotunzi, catifelați la atingere, evident) ascunși de materialul rochiei care acoperea picioarele până deasupra pulpelor, puse una peste cealaltă, fără nicio
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
le închipuia așa, ținând cont de ceea ce i se desfășura sub ochii curioși). O privea dintr-o parte, admirându-i profilul, încercând să-și imagineze gândurile care îi treceau prin minte în timp ce expira fiecare fum. Observase că avea degete lungi (țigara le scotea în evidență, te determina să le privești cu cea mai mare atenție), cu unghii lăcuite. În fața femeii, un pahar cu vin alb, pe jumătate golit, așteptând atingerea acelor buze destinate (neapărat) unor sărutări nesfârșite, în timpul cărora exista riscul
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
sau...), însă instrumentul nu. Ar fi fost o... blasfemie? Substantiv pretențios, dar exprima cel mai bine ceea ce gândea el în acele momente... Și totuși (continua să o privească, tocmai sorbise din pahar, buzele acelea îl fascinau, apoi scosese o altă țigară dintr-o tabacheră argintie), cum să lași un saxofon fără cel care îi atinge clapetele? Nu de acolo, din acele atingeri, vin notele preluate de pe o partitură neștiută? Ei și ce (hohoti în gând, atmosfera era improprie unei astfel de
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
eră... Observă paharul plin. Nici nu sesizase revenirea chelnerului, firesc, de altfel, era acum un saxofonist transfigurat, aplecat deasupra instrumentului, pe scena luminată de un singur proiector, ceilalți consumatori au plecat, e târziu, doar ea, picior peste picior, trăgând din țigară (o aprinsese, în cele din urmă, buzele/plămânii ceruseră imperativ o nouă repriză, parcă ar face dragoste cu un personaj obscur, numit Nicotină, din filmele noire, nu poate să stea fără el, fără mângâierea lui letală, fiindcă tutunul, după cum știm
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
spasme, încetul cu încetul, frenetică, pofticioasă, prinzându-i inima cu degete metalice insensibile. Brusc, i se făcu poftă să fumeze, ca și cum ideea de trage fum în piept ar fi devenit soluția ultimă în calea înghețului anticipat. Reuși să scoată o țigară din pachetul mototolit. Găsi cu mare greutate bricheta, însă flacăra izbăvitoare refuză să apară, în pofida încercărilor repetate. Filtrul țigaretei i se lipi de buze și, înainte de o scuipa în zăpadă, se temu să nu plece împreună cu ea și o fâșie
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
murmură spune-mi o poveste, bunicule, dar nu aceea cu Harap-Alb, o știu, nu de Gerilă am nevoie acum, totuși... Se trase mai aproape de sobă, deschise ușița și privi încântat dansul mângâietor al flăcărilor. Acum aș putea să aprind și țigara, trase o concluzie care îl binedispuse. Am crescut, nu mă mai ceartă nimeni dacă fumez... Pufăi îndelung. Și sorbi încă o gură de vin... Apoi, ca și cum prezentul și trecutul ar fi ajuns la un compromis spre a întoarce copilăria dintr-
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
anume. Presupusul clinchet al acelui clopoțel face toți banii, din punctul meu de vedere, în această cameră și la această oră. Scutură din nou portțigaretul, gândindu-se că ar fi momentul să scoată chiștocul și să pună în loc o altă țigară. Fuma mult, conștientă de asta, de peste cincizeci de ani, din perioada în care băieți cu coșuri pe față îi făceau un fel de curte (abia mai târziu, când începuse să se lase pradă fluturilor din stomac, înțelesese ce înseamna asta
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
conștientă de asta, de peste cincizeci de ani, din perioada în care băieți cu coșuri pe față îi făceau un fel de curte (abia mai târziu, când începuse să se lase pradă fluturilor din stomac, înțelesese ce înseamna asta cu adevărat), țigările se înlănțuiau într-un dans pe care nu se sfia să-l numească macabru, fiind de fiecare dată amuzată de idee, însă ajunsese de multă vreme la concluzia că nu neapărat tutunul putea fi considerat cel mai rău lucru într-
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
formă de lalea se atinseră, eliberând către tavan un sunet cristalin. Noroc, Jack. Noroc, doamnă. Vă doresc o seară deosebită. Va fi, Jack. Va fi... Sorbiră. După ce așeză paharul pe suportul de lemn din stânga ei, Lady Esmeralda puse o nouă țigară - Pall Mall fără filtru, nu fuma niciodată altceva în portțigaret, iar Jack se aplecă pentru a o aprinde. Mmm, Jack, mulțumesc. O seară specială, nu? Eram convinsă că vei pregăti ceva... deosebit. Martell, doamna mea. Din podgoriile Borderiese. Minunat. Această
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
a dus, inevitabil, la ceea ce observăm azi în jurul nostru. Substantivul aristocrat rămâne, la urma urmei, doar un termen lipsit de substanță. De ce crezi că n-am mai ieșit în societate și am preferat să rămân aici, alături de tablourile noastre, de țigările mele și de coniacul acesta? Majordomul înclină capul, în semn de aprobare. Lady Esmeralda întinse portțigaretul către unul dintre tablouri. Doi adolescenți, un băiat brunet și o fată cu părul lung, roșcat, surprinși la liziera unei păduri, pe jumătate dezbrăcați
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]