5,392 matches
-
al lui Carol al II-lea. Atribuțiile acestuia fuseseră limitate anterior prin existența regimului parlamentar constituțional care era întemeiat pe sistemul pluripartidist. Regele nu doar domnea ci și guverna. Însă nu putem vorbi de o dictatură regală deoarece chiar dacă, în comparație cu așezământul fundamental din 1923, au fost restrânse drepturile și libertățile democratice, o serie dintre acestea au rămas în vigoare iar Parlamentul continua să existe, cu toate că avea mai mult un rol decorativ. Apoi chiar dacă au fost desființate, partidele politice își continuau activitatea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
bazată pe regimul democratic parlamentar constituțional. În schimb, cea din 1938 concentra toată puterea în stat în mâinile regelui. Totodată consacra o nouă ideologie privind ordinea socială și de stat, întemeiată pe conceptele de “muncă în folosul obștesc”, “disciplină”, “supunere”. Așezământul din 1923 enumera în cadrul articolelor 11-32 principalele drepturi și libertăți cetățenești. Acestea erau următoarele:libertatea individuală, inviolabilitatea domiciliului, libertatea muncii, libertatea conștiinței, libertatea presei, a întrunirilor și asocierilor, libertatea învățământului, secretul scrisorilor, telegramelor și convorbirilor telefonice. Actul fundamental din 1923
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
al regelui Carol al II-lea. Atribuțiile acestuia fuseseră limitate anterior prin existența regimului parlamentar constituțional care era întemeiat pe sistemul pluripartidist. Regele nu doar domnea ci și guverna. Însă nu putem vorbi de o dictatură regală deoarece chiar dacă, în comparație cu așezământul fundamental din 1923, au fost restrânse drepturile și libertățile democratice, o serie dintre acestea au rămas în vigoare iar Parlamentul continua să existe, cu toate că avea mai mult un rol decorativ. Apoi chiar dacă au fost desființate, partidele politice își continuau activitatea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
nereușitei. Acordarea unei « a doua șanse » presupune, în viziunea Comisiei Europene (vezi Cartea alba din 1996 ), reînserția tinerilor fara diploma, provenind din cartiere defavorizate ale marilor concentrări urbane, prin reorientarea școlilor situate în aceste cartiere sau prin apariția unor noi așezăminte școlare. Trebuie cooptați în asemenea proiecte cei mai buni profesori a căror principala preocupare ar trebui sa fie dezvoltarea la tinerii în cauza a motivației învățării, a capacității de a învăța să învețe, a aptitudinilor sociale. Clasele ar trebui să
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3140]
-
combină reprezentarea retorica cu simplitatea gândirii și claritatea expresiei. Și peste toate, ne apare că un medic al sufletelor, unul care nu dorește să placă ascultătorilor, ci să le atingă conștiințele”{\cîte 43}. După cum se știe, tânărul Vasile a vizitat așezămintele din pustia egipteană la scurt timp după moartea marelui Antonie, în 356. Puțin după aceasta, în 357-358, a întemeiat el însuși el însuși o mănăstire, în Pont. Interesant este faptul ca Vasile nu-l menționează defel pe Antonie, de aici
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
cîte 58}. Sfanțul Vasile caută o aplicare practică a adevărurilor de credință, traducându-le personal în opere de caritate pentru cei nevoiași și suferinzi. De fapt, această mare dragoste a sa față de oameni s a concretizat, mai ales, în importantul așezământ filantropic pe care credincioșii l-au numit Vasiliada, după numele Sfanțului Vasile. Sfanțul Grigorie din Nazianz ajunge să vorbească de Vasiliada că de un intreg nou oraș{\cîte 59}, așa cum am mai precizat. Acest așezământ a fost construit la marginea
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
concretizat, mai ales, în importantul așezământ filantropic pe care credincioșii l-au numit Vasiliada, după numele Sfanțului Vasile. Sfanțul Grigorie din Nazianz ajunge să vorbească de Vasiliada că de un intreg nou oraș{\cîte 59}, așa cum am mai precizat. Acest așezământ a fost construit la marginea Cezareei, si a fost considerat a fi un adevărat oraș al carității, în care el a adunat pe cei săraci, înfometați sau abandonați de toate vârstele și din toate părțile și le-a împărțit alimente
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
și o leprozerie, școli de reeducare a fetelor căzute, ateliere pentru tot felul de meserii, casele personalului medical, toate acestea formau această instituție de asistență socială. Sfanțul Vasile cel Mare se îngrijea de tot ceea ce era necesar pentru viața acestui așezământ de binefacere. Însă și mai impresionant este faptul ca Sfanțul Vasile nu s-a sfiit să aducă în casele de binefacere pe cei mai abandonați oameni, pe leproși, care din cauza bolii lor, erau ocoliți de toată lumea. Această instituție de caritate
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
a întregului personal ajutător. Pentru a crea călugărilor posibilități de a fi în slujba semenilor, a anexat la mânăstirile din eparhia să spitale, aziluri pentru bolnavi și săraci, precum și orfelinate care erau conduse chiar de către el{\cîte 61}. Întreținerea acestor așezăminte de asistență socială, Sfanțul Vasile a făcut-o din averile sale și ale Bisericii. {\footnote 55 Anthony Meredith, op. cît., p. 65.} {\footnote 56 Henry Barclay Swete, op. cît., p. 88.} {\footnote 57 Sf. Vasile cel Mare, Regulile mari, cap
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
al lucrării Iorga, prezintă dorința lui Kogălniceanu, la abia 20 de ani, de a scrie o istorie a Moldovei „îmi propun să 42 scriu când voiu avea vreme, istoria Moldovei” apoi planul se lărgește, vrea să trateze despre faptele și așezămintele, cultura, datinile românilor de oriunde. În capitolele următoare, Iorga oglindește bogata activitate a ilustrului cărturar român. Mihail Kogălniceanu este prezentat de către autor ca înfățișând România într-un moment de cumpănă. „Într-un moment greu România a trebuit să aleagă, puterile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de precisă și de exactă. A luptat pentru alinarea suferințelor celor mulți, nefăcând discriminare între oameni și credințele lor. A înființat instituții de asistență socială: azil, ospătărie, casă pentru reeducarea fetelor alunecate, spital (și de leproși), școli tehnice. Toate aceste așezăminte erau cunoscute sub numele de Vasiliada. A luptat pentru alinarea suferințelor celor mulți, criticându-i pe bogați. A împodobit serviciul divin cu Sfânta sa Liturghie, ce se săvârșește de 10 ori pe an în cursul anului bisericesc. A fost pretutindeni
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
Brasov, rezultată din căsătoria acestuia cu Maria Pop Cășineanu. Se poate spune cu ușurință că Amalia Circa era o femeie cultă, beneficiară a unei educații alese. A învățat la școala din Săcele și apoi la Școala Gautier din Brașov, „un așezământ particular de fete”16. Un aspect important de reținut este faptul că Maria Amalia Circa descindea din familia Circuleștilor, o familie cunoscută în Ardeal. Numele familiei la origine se pare a fi fost: Țărucă sau Țârcă, scriindu-se mai târziu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
în acest sens încă de la începutul anului 1917. În calitatea sa de secretar al Comisiunii, în februarie 1917 perfectase formele de inventariere și împachetare a valorilor istorico-artistice aparținând Mitropoliei Moldovei, lucrare începută în luna ianuarie la Golia și la Barnovschi, așezămintele bisericești Trei Ierarhi, Secu, Vorona și la Episcopia Râmnicului și Noului Severin. Misiunea lui Lapedatu a constat nu numai în supravegherea și transportarea tezaurului, ci el a fost delegatul principal al întregii operațiuni, desfășurate între 28 iulie/3august 1917. Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Statului”6. În timpul ministeriatului său, omul politic a urmărit să pună în aplicare programul lansat de Partidul Național Liberal care viza, sub raport cultural, consolidarea țării, care trebuia să se realizeze printr-o amplă operă culturală, care să asigure trăinicia așezămintelor democratice. Prin intermediul omului politic, guvernarea liberală a contribuit la realizarea unei asemenea opere 7 . Se poate considera, într-un sens larg că în perioada interbelică, marile realizări din domeniul cultural, așezăminte, legislație, modernizare sunt legate și de demersurile și susținerea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
printr-o amplă operă culturală, care să asigure trăinicia așezămintelor democratice. Prin intermediul omului politic, guvernarea liberală a contribuit la realizarea unei asemenea opere 7 . Se poate considera, într-un sens larg că în perioada interbelică, marile realizări din domeniul cultural, așezăminte, legislație, modernizare sunt legate și de demersurile și susținerea lui Alexandru Lapedatu. În sfera culturală, ministeriatul condus de omul politic transilvănean s-a dovedit a fi deosebit de bogat. Investigații, ajutoare bănești substanțiale, măsuri bugetare optime, încurajarea inițiativelor a oamenilor întreprinzi
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
căutat să definitiveze o politică națională realistă, de promovare a culturii românești și a independenței țării. Astfel, în cursul anului 1935 s-a preocupat în mod special de întărirea elementului românesc în județele secuiești. A vizitat cu acest prilej școli, așezăminte culturale, a acordat sume mari 70 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 205. 71 Ibidem, p. 208. 72 Ibidem, p. 209. 73 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 37. 62 de bani pentru biserici, evidențiind că redresarea elementului românesc din
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
general Gheorghe Țițeica, Lapedatu a fost ales la al doilea scrutin, cu două treimi din voturi. Ca secretar general timp de opt ani (1939 1946), și-a consacrat marea parte a activității acestei instituții, considerată de el ,,cel mai înalt așezământ de cultură al neamului”9. În Amintirile sale consemna în legătură cu numirea sa: ,, Într-adevăr, toată activitatea și tot rostul meu au fost date acestei instituții, zi de zi am lucrat acolo, neîntrerupt, timp de nouă ani, întrucât în 1946 mi
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Brasov, rezultată din căsătoria acestuia cu Maria Pop Cășineanu. Se poate spune cu ușurință că Amalia Circa era o femeie cultă, beneficiară a unei educații alese. A învățat la școala din Săcele și apoi la Școala Gautier din Brașov, „un așezământ particular de fete”16. Un aspect important de reținut este faptul că Maria Amalia Circa descindea din familia Circuleștilor, o familie cunoscută în Ardeal. Numele familiei la origine se pare a fi fost: Țărucă sau Țârcă, scriindu-se mai târziu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
în acest sens încă de la începutul anului 1917. În calitatea sa de secretar al Comisiunii, în februarie 1917 perfectase formele de inventariere și împachetare a valorilor istorico-artistice aparținând Mitropoliei Moldovei, lucrare începută în luna ianuarie la Golia și la Barnovschi, așezămintele bisericești Trei Ierarhi, Secu, Vorona și la Episcopia Râmnicului și Noului Severin. Misiunea lui Lapedatu a constat nu numai în supravegherea și transportarea tezaurului, ci el a fost delegatul principal al întregii operațiuni, desfășurate între 28 iulie/3august 1917. Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Statului”6. În timpul ministeriatului său, omul politic a urmărit să pună în aplicare programul lansat de Partidul Național Liberal care viza, sub raport cultural, consolidarea țării, care trebuia să se realizeze printr-o amplă operă culturală, care să asigure trăinicia așezămintelor democratice. Prin intermediul omului politic, guvernarea liberală a contribuit la realizarea unei asemenea opere 7 . Se poate considera, într-un sens larg că în perioada interbelică, marile realizări din domeniul cultural, așezăminte, legislație, modernizare sunt legate și de demersurile și susținerea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
printr-o amplă operă culturală, care să asigure trăinicia așezămintelor democratice. Prin intermediul omului politic, guvernarea liberală a contribuit la realizarea unei asemenea opere 7 . Se poate considera, într-un sens larg că în perioada interbelică, marile realizări din domeniul cultural, așezăminte, legislație, modernizare sunt legate și de demersurile și susținerea lui Alexandru Lapedatu. În sfera culturală, ministeriatul condus de omul politic transilvănean s-a dovedit a fi deosebit de bogat. Investigații, ajutoare bănești substanțiale, măsuri bugetare optime, încurajarea inițiativelor a oamenilor întreprinzi
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
căutat să definitiveze o politică națională realistă, de promovare a culturii românești și a independenței țării. Astfel, în cursul anului 1935 s-a preocupat în mod special de întărirea elementului românesc în județele secuiești. A vizitat cu acest prilej școli, așezăminte culturale, a acordat sume mari 70 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 205. 71 Ibidem, p. 208. 72 Ibidem, p. 209. 73 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 37. 62 de bani pentru biserici, evidențiind că redresarea elementului românesc din
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
general Gheorghe Țițeica, Lapedatu a fost ales la al doilea scrutin, cu două treimi din voturi. Ca secretar general timp de opt ani (1939 1946), și-a consacrat marea parte a activității acestei instituții, considerată de el ,,cel mai înalt așezământ de cultură al neamului”9. În Amintirile sale consemna în legătură cu numirea sa: ,, Într-adevăr, toată activitatea și tot rostul meu au fost date acestei instituții, zi de zi am lucrat acolo, neîntrerupt, timp de nouă ani, întrucât în 1946 mi
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
al lucrării Iorga, prezintă dorința lui Kogălniceanu, la abia 20 de ani, de a scrie o istorie a Moldovei „îmi propun să 42 scriu când voiu avea vreme, istoria Moldovei” apoi planul se lărgește, vrea să trateze despre faptele și așezămintele, cultura, datinile românilor de oriunde. În capitolele următoare, Iorga oglindește bogata activitate a ilustrului cărturar român. Mihail Kogălniceanu este prezentat de către autor ca înfățișând România într-un moment de cumpănă. „Într-un moment greu România a trebuit să aleagă, puterile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
stările în Adunările lor reprezentative, fără a lua în discuție existența unor influențe exterioare? Poate fi luată în considerare anterioritatea "Orientului Latin"29 cu privire la originea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate? Pornind de la studiile lui Nicolae Iorga 30, care aprecia că Așezămintele regatului Ierusalim evidențiază nu doar o sinteză a obiceiurilor feudale din țările Europei creștine, "alcătuind sistemul cel mai desăvârșit al drepturilor și îndatoririlor de vasalitate și de feudă", Gh. I. Brătianu aduce în discuție precedentul creat de existența Așezămintelor (Cutumelor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]