3,265 matches
-
femeie cireașă amară despletită aromă între cerul gurii și-o boltă înverzită în talpă cât să n-o strivești pași în cerc niciodată prea departe de miezul rubiniu al luminii pânză deșirată cu regrete în așternutul unui neajuns de ajuns ață în acul nevăzătorului de iubiri picătura prelinsă pe bărbia flămândă femeie cu gust de zeiță și zâmbet de cireașă zdrobită până când un sâmbure o să spargă în dinți amar țipătul exercițiu de iubit cuvinte ședeam sub copacul în care universul crește
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Însemnînd acceptare. După cîte văd, ești burlac. Privind peste umăr la Tashiro, fata nici măcar nu făcu vreun efort să-și disimuleze rîsul disprețuitor. Nu cred că ar mai rîde lumea de tine dacă ți-ai coase nasturii de la cămașă cu ață de aceeași culoare. Dar Tashiro rămase drept, exact În aceeași poziție, de parcă Înghițise un par. Își frecă sticlele ochelarilor cu vîrful degetului. Barmanul, tăcut ca și pînă acum, Îmi aruncă ușor chitanța, ce se lăsă pe tejghea ca un fulg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
puie pe cineva să facă o cruce și s-o așeze la căpătâiul mormântului. A trecut o săptămână, două, mai multe; frunzele, în țintirim, se scuturau din copacii rari pe morminte; iarba era arsă de cele dintăi brume ale toamnei. Ațe de painjen se aninau de crucile sărace, de copacii mâhniți, și sclipeau ca niște fire de argint în soarele prietinos. Amurguri de purpură înflăcărau rămășița de frunze de prin copaci; vânturile duioase ale toamnei treceau printre mormintele tăcute și frunzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
oameni de toate felurile, felurit îmbrăcați. Erau figuri blânde, balane; erau obrazuri întunecoase, cu ochi scăpărători. Erau straie albe, ca pe malul Moldovei, erau straie mohorâte ca ale locuitorilor câmpiei. Pălării largi de pâslă, clopote de paie împletite, cusute cu ață roșie, căciuli roase de vechime, roșii de ploi îndelungate și de soare fierbinte. Unii din copii, de zece ori de doisprezece ani, erau cu capul gol, având drept apărătoare un păr des, stufos și zbârlit. Printre bărbați erau amestecate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
șpioni cătră casa vătafului. Dar deodată băgară de samă că Cristina lui Alexa nu le mai trimete nici o veste și nici una din vorbele care le făceau să sară în sus. Ș-atunci toate rămaseră înțelese deplin că broasca cusută cu ață roșie la gură, aruncată în pragul ei, și-a îndeplinit menirea și a pus lacată pe clonțul dușmancei. Neliniștile, însă, și pornirile iuți ale muierii lui Alexa se îndreptaseră în altă parte și ele nu știau nimic. Un pădurar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
eu nu mă așteptasem la asta. A durut mai mult decât am crezut că va durea și o linie roșie, violentă, încrețită mi se întindea de la colțul ochiului la colțul gurii, dar, pentru că fața mea nu mai era prinsă cu ață bleumarin, arătam mult, mult mai normal. — Spuneați ceva de o operație estetică? a întrebat mama. În cele din urmă, a spus. Dar nu încă, pentru un timp. E întotdeauna dificil să știi cât de bine se vor vindeca semnele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Jenica-Daiana Suciu, clasa a VII-a Școala Gimnazială Ibănești, structura Ibănești Pădure, județul Mureș, profesor coordonator Someșan Mariana Se zice că fiecare anotimp deține câte o magie unică, fiecare anotimp, înfiripându-se pe un fir de ață aurie, formează câte un basm de neînchipuit. Se mai zice că toate anotimpurile au farmecul lor, dar Primăvara e o excepție - este anotimpul Învierii. Asta am aflat într-o zi... Într-o zi minunată din începutul lunii martie, când pământul
Magia anotimpurilor. In: ANTOLOGIE:poezie by Jenica-Daiana Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_691]
-
bună. Își petrecea întreaga săptămână de dinaintea unei zile de mers în oraș încercând să decidă ce să poarte și începea să se gândească la ținuta pentru viitoarea călătorie imediat ce ajungea acasă din stația de autobuz, agitându-se cu ace și ață, săpun pentru spălat și apret. Știa că era în dezavantaj cu o mamă incapabilă să meargă la cumpărat haine, cu care nu putea discuta ce compleu se putea purta la un eveniment și ce gablonț se potrivea cu perechea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
deși ferm în ceea ce privea idealurile sale, foarte timid, abia intrat în serviciu guvernului, foarte slab și cu o înfățișare lipsită de vlagă. Orașul Shahkot îi fusese oferit ca un prim post tocmai pentru că nu era o responsabilitate prea mare, ața încât să înceapă să stea pe propriile picioare pentru că, în definitiv, tatăl său era un ofițer influent în cadrul Serviciului Administrativ Indian. Cât se bucurase familia să mai aibă un membru în guvern; după o scurtă vacanță pentru sărbătorirea veștilor, fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
li se dăduse misiunea de a pregăti plasele care urmau să fie folosite la prinderea maimuțelor. Sub îndrumarea blândă a Superintendentului, stăteau leneși în fața secției de poliție cu un morman de plase de pescuit și inele de metal, ace și ață de nailon, deloc siguri ce ar trebui să facă, dar distrându-se asemeni nevestelor de pescari ce-și fac de lucru cu plasele în soarele de după-amiază. — Hai, Chottu, îl strigau ei pe băiatul de ceai. Hai, vino-ncoa’, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
voce ascuțită și neconvingătoare pericolul de a pierde duetele de dragoste din primul act. Nici nu mi-a băgat în seamă costumul de seară - haina la două rânduri, paionul cu aripi înfoiate, brâul roz care îmi luase ochii, ghetrele lăcuite - ața încât am dedus că mă potriveam decorului. Am dat peste o procesiune magnifică de lumini verzi, suspendate, apoi am zbughit-o din taxiul galben. Ca într-o curte de școală de corecție, în sălile interioare sunau clopoțeii și bâzâiau soneriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pentru un om aflat în căutarea unui acasă. O urmări cu privirea pe Elfrida, care, cu ochii plecați, asculta vocea soțului ei. Iată o altă sursă de plăcere. Degetele ei lungi se jucau încet și complicat, cu un capăt de ață,împletindu-l încoace și-ncolo printre ele. Era o priveliște hipnotică. Ignatius spunea: Aspectul care-mi place mai presus de toate în K este absența oamenilor de știință. întotdeauna mi s-a părut rușinos faptul că niște amărâți de tehnologi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
-alea acolo în pat cu ea și mormăia așa că ea a spus De ce nu n-ai de unde să știi ce pierzi până nu încerci și-atunci el a spus bine păpușă și și-a scos-o avea un fir de ață în gaura în care își ținea de obicei sula și a vârât-o într-a ei și avea și ea un fir de ață și s-a trezit dezamăgită între cearșafurile ude de transpirație. Doar pentru motivul tembel Că mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
și-atunci el a spus bine păpușă și și-a scos-o avea un fir de ață în gaura în care își ținea de obicei sula și a vârât-o într-a ei și avea și ea un fir de ață și s-a trezit dezamăgită între cearșafurile ude de transpirație. Doar pentru motivul tembel Că mama o face Nu înseamnă că și eu la fel. Doar pentru motivul tembel Că tati a făcut-o Nu înseamnă că vreau și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
a strigat în urma mea, în timp ce părăseam camera. Baia era foarte curată și aprovizionată cu o cantitate dublă de cosmetice față de ce foloseam eu, nici unul dintre produse neavând vreo crustă uscată în jurul capacului. Erau creme de păr, uleiuri de baie aromoterapeutice, ață de dinți, pastă de dinți și apă de gură, să nu mai spun de masca de față cu unt de arahide și măceșe și tot soiul de alte creme. M-am curățat puțin, m-am spălat pe față, apoi mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
mai luat o gură de bere. Părea că Hawkins vrea să spună ceva, dar am continuat: eram luată de val. —Oricum, ideea că instalația a căzut din întâmplare peste Charles și i-a crăpat capul e mult prea cusută cu ață albă. Chiar dacă Charles ar fi fost sub ea când s-a desfăcut lanțul, ar fi auzit-o în cădere. Nu era muzică de fundal sau altceva în atrium și, fiind duminică, toată lumea era la ultimul etaj. Nu era nici un sunet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
afacerea... Aveam o combinație, așa, cum zice la poezie, foc și pălălaia sentimentului, cu una, tovarășa Manuela, de era fata lu’ tov. Aristrac, de la Comerțu’ Interior, și mă aproviziona prioritarist cu marfă de la sursă. Smochine de Smirna, d-alea pe ață, nu stâlcite la țiplă, cum aduce acuma. De amintirea lu’ dom’ profesor desfac acu’ cartea. N-o vezi ce barie a scos din capul lui? Și avea profesoru’ și o burtă... Uite-așa.“ Se răsuci de câteva ori, mângâindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și cum o voi îndepărta? Cine mă va învăța? Cine mă va ajuta? Dar am oare, într-adevăr, nevoie de ajutor? Gândesc astfel după ce, dimineață, la plecare, am văzut la tobogan o poșetă. Din mușama maro, cu o toartă din ață împletită, cu o cataramă mare, gălbuie pe o latură și cu un buzunăraș cu fermoar pe cealaltă. Pe fața cu catarama erau două benzi albe verticale, de-o parte și de alta a închizătorii. O poșetă stupidă, ca de altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nu o Înspăimîntase În viață mai mult ca presimțirea animalității din propriul ei sînge și recunoașterea prădătorului, Îmbrăcat În veșminte de in. Toate aceste gînduri i-au trecut prin minte În doar cîteva secunde, În timp ce Însăila un pretext cusut cu ață albă pentru a se retrage, dinaintea perplexității domnului Valls, a hohotului de rîs al lui Aldaya și a privirilor Înfrînte ale micii Ana, care se pricepea la oameni mai bine decît la muzică și știa că Își pierduse profesoara În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
sa, el asemui locomotiva cu un uriaș păianjen, pe cât de crud, pe atât de calculat, care după ce prinsese În plasa Întinsă o groază de insecte inserându-le venin sub crustă, le golise sugându-le viscerele și le Înșirase pe o ață, făcând din fiecare victimă o capcană, În care intrau acum, iată, de-a valma, pasageri tineri și bătrâni, fără să se Întrebe prea mult Încotro și mai ales În ce scop s-au suit În acest tren și ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
continuă el să-și deruleze firul gândurilor, „de ieșit putem ieși, problema e Încotro ar trebui să ne avântăm pașii!” Primul gând care-i trecu prin minte fu: „Corso!”. Nu, În nici un caz! „Oriunde, dar la Corso nu...” Și totuși ața Îl trăgea spre acel loc infam. Noimann era curios să afle ce s-a mai Întâmplat pe acolo În lipsa lui... Ce era să se Întâmple? Mai nimic. Lumea de la Corso Își vedea de treburile sale. Unii veneau acolo, cum venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
vedeți aici. Și cum mă și bruscați... Țin să vă previn că nasturele acesta e cusut direct de piele...” Probabil că piciorul voia să-l intimideze. Noimann Însă nu se pierdu cu firea. Răsuci nasturele Încă o dată, până când simți că ața cu care era cusut de uniformă e pe cale să cedeze. „Vă rog să-mi dați drumul, altfel riscați să se Întâmple o catastrofă...” „Despre ce catastrofă vorbiți?” Ținând nasturele strâns Între degete, Noimann se Îndreptă spre ușă. „Nu aveți dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
stătu cuminte la probă, calmă și răbdătoare, ca o bunicuță în miniatură. Pot să cos și eu, mămico? Nu te duci înapoi la joacă? Vreau să învăț să cos. Atunci, hai să te învăț să festonezi, spuse mama în timp ce băga ața în ac. Uite, ții materialul cu mâna stângă, treci acul prin el apoi faci o buclă cu ața, împungi din nou acul și-l treci prin buclă. Vezi, apar ca niște dinți de ață, să ai grijă să faci împunsăturile
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Nu te duci înapoi la joacă? Vreau să învăț să cos. Atunci, hai să te învăț să festonezi, spuse mama în timp ce băga ața în ac. Uite, ții materialul cu mâna stângă, treci acul prin el apoi faci o buclă cu ața, împungi din nou acul și-l treci prin buclă. Vezi, apar ca niște dinți de ață, să ai grijă să faci împunsăturile egale. Fetița luă în primire acul și ața și se aplecă asupra lucrului în timp ce mama se așeză la
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
să festonezi, spuse mama în timp ce băga ața în ac. Uite, ții materialul cu mâna stângă, treci acul prin el apoi faci o buclă cu ața, împungi din nou acul și-l treci prin buclă. Vezi, apar ca niște dinți de ață, să ai grijă să faci împunsăturile egale. Fetița luă în primire acul și ața și se aplecă asupra lucrului în timp ce mama se așeză la mașina de cusut. Am terminat ața, spuse după un timp. Ia să văd ce-ai făcut
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]