43,150 matches
-
tânărul. Mai deștepți, dar fără șanse În Italia, absenteismul e în floare. „Mulți renunță încă din primul semestru la liceu, pentru că nu îl consideră prioritar. Sunt elevi care rămân repetenți și de două ori. Era un număr de 50 de absențe, pe care dacă le depășeai, erai repetent. Am fost întrebat chiar de câte ori am rămas, pentru că păream mai mare pentru clasa respectivă”, spune amuzat. O bilă albă pentru sistemul italian este interactivitatea. „Nu se practică toceala, ca în România, fiecare având
COPIII IMIGRANȚILOR revin în şcolile româneşti: „Italienii îmi ziceau: EȘTI ROMÂN, probabil eşti şi DEȘTEPT” [Corola-blog/BlogPost/93764_a_95056]
-
doar în dimensiuni fizice, gestice, comportamentale- altfel, iubirea continuă după moarte la fel cu spiritul nemuritor. “Mă privești cum mă culc, cum nu dorm, cum rătăcesc prin orașul pustiu. Mă privești și te uimești că sunt viu.” (17) Ce este absența ființei iubite? Este o lipsă temporară a unei întrupări, dureroase dar nu definitive, pentru că iubirea își are propria prezență impregnată într- un prezent sufletesc continuu. “Absența e-o prezență mult mai cruntă, Mai greu de îndurat decât prezența.” ( Absența) Spunea
NIRVANA- EUGEN DORCESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377116_a_378445]
-
prin orașul pustiu. Mă privești și te uimești că sunt viu.” (17) Ce este absența ființei iubite? Este o lipsă temporară a unei întrupări, dureroase dar nu definitive, pentru că iubirea își are propria prezență impregnată într- un prezent sufletesc continuu. “Absența e-o prezență mult mai cruntă, Mai greu de îndurat decât prezența.” ( Absența) Spunea poetul Edgar Lee Masters din Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte: “Nu plânge, Maurice, eu nu sunt aici sub acest pin. Balsamul din aerul
NIRVANA- EUGEN DORCESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377116_a_378445]
-
este absența ființei iubite? Este o lipsă temporară a unei întrupări, dureroase dar nu definitive, pentru că iubirea își are propria prezență impregnată într- un prezent sufletesc continuu. “Absența e-o prezență mult mai cruntă, Mai greu de îndurat decât prezența.” ( Absența) Spunea poetul Edgar Lee Masters din Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte: “Nu plânge, Maurice, eu nu sunt aici sub acest pin. Balsamul din aerul primăverii susură prin iarba dulce, Stelele scânteiază, privighetoarea cheamă, Doar tu jelești, în timp ce
NIRVANA- EUGEN DORCESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377116_a_378445]
-
-o în Sparta pe sora lor, frumoasa Elena, răpită de Tezeu. Aici, Polux este rănit, iar Castor își pierde viața. Pentru a-l salva, Zeus își învăluie fiul într-un nor, ridicându-l în Olimp, dar acesta refuză nemurirea în absența fratelui său. Stăpânul Olimpului îi respectă alegerea și decide ca frații să-și împartă viața... între Infern, unde ajunsese Castor, și Olimp, alături de zei. Emblematică poveste, nu-i așa? „Răzbunarea Gemenelor” este o carte puternică, frumoasă, necesară atât prezentului, cât
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
cărei conținut dăduse viață câinelui, meșteri o caracatiță. Poftim! Să ai mulțime de brațe, cu tot atâtea mâini de ajutor, ca în trecut, când ne salvai pe toți! Aflați la anaghie, nu ne scoteai tu la liman, motivând către profesori absențele celor încercați de febra chiulului?! Solitarul primi cu gentilețe caracatița, Papa jubilând că acesta nu se alesese cu ceva comestibil... chiar și piperat, ca în cazul său. -Și-acum, tot așa?! se interesă Americanul, cu ochii la Flower-Power. -De băiatul meu
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
iubire care mistuie simțurile sale “pe-un țărm învolburat”. Fără puterea iubirii, poeta se simte secată de putere, căci iubirea îi este oxigen și, in lipsa ei, nu rămâne decât un infern și strădania sa de a închide rănile acestei absențe nespus de dureroase: „De câte veacuri nu mai știu de tine?/ Aproape nu respir și-n friguri zac/ iar marea mea abia se mai abține/ să numere vârtejuri ce desfac// genuni și le întind peste poeme.../ Nu iau în seamă
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
lui Damocles, sicerea lui Dante Alighieri,”Lumea nu e a celor modești, ci a celor energici. “ Umanitatea autoarei este în chip izbitor virilă, de tipul androcentristului, și de aceea femeia are rolul coordonării destinului, dar și “unealta “ plăcerilor. Bărbatul în absența acestora, pare a spune autoarea prin personajele sale, este zidit în condiția lui ireductibilă, care e singurătatea, de aceea îi vin în memorie amintirile. Arta prozatoarei se evidențiază prin știința de a învia lumile amintirii sau ale visării îndreptându-le
UNITATEA ÎN DIVERSITATEA NOPȚII SAU ILUZIA CA BAROC AL AMINTIRILOR, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382150_a_383479]
-
și unele perturbări de funcționare a sinapselor, un consult medical general ar fi oportun. E doar o părere... și, apropo, care revoluție? Care tribunal? Epilog grotesc Am insistat asupra replicilor, am și exagerat (voit), tocmai pentru a scoate în evidență absența cunoștințelor elementare de istorie a Patriei, dar și a echilibrului în afirmațiile octogenarului profesor T.B.Ș.. Am fost unul dintre cei care, uneori, vorbeau cam mult și cam ce nu trebuia înainte de 1989, ceea ce nu m-a îndreptățit să fac
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
renunțat în meserie. Este ca un fel de spectacol deschis. Un spectacol în care poți să ochești valorile de mîine, poți să faci pariuri, cu tine însuți, pe termen scurt sau lung, poți să observi metode de studiu sau, dimpotrivă, absența lor, poți să recunoști stiluri profesorale, grade de implicare și preocupare sau, dimpotrivă, diletantismul în stare pură. O vreme am crezut și în ideea de comunicare. Sinceră și eficientă. În dialog. În sentimentul, esențial pentru mine într-o relație, de
Femeia si Barbatul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8219_a_9544]
-
Dent /Two-Face (Aaron Eckhart) - din nou onomastica răspunde unui spirit șaradic -, personalitate marcantă în lupta împotriva structurilor crimei organizate și care este cîștigat de partea răului nu prim mituire, ci printr-o răstălmăcire articulată traumatic a sensului justiției. În această absență a unei identități civile, Jokerul și Batman se întîlnesc pe teritoriul umbrelor, amîndoi sunt în afara societății, chiar dacă prin intermediul interfeței sale publice - playboy-ul milionar Bruce Wayne -, Batman iese din sfera sa întunecată. Numai că Bruce Wayne este departe de personajul căruia
Ordinul cavalerului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8220_a_9545]
-
provin din stele și care, foarte probabil, au mai trecut înainte prin gîtul unor dinozauri, prin coada unor comete și prin sîngele unor șobolani, gîndul acesta nu ar avea cum să nu-ți strecoare în suflet un gust aparte de absență a identității. Cine sîntem noi dacă elementele din a căror combinație am apărut sunt vechi de cînd lumea? Pe deasupra, ideea că suntem alcătuiți din niște cărămizi care vor exista foarte bine și după descompunerea noastră, intrînd în tulpina unui copac
Tirania neutrinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8228_a_9553]
-
Constantin Țoiu Numele șters, apăsat, ilizibil. Urmează. Mi-a citit două poezii frumoase. Plăcerile maturității și mai rafinat, ceva barbian cu absența ritmului, a muzicalității brutale. Mi-a arătat apoi un fel de atlas cu "vederi" din lumea infinitului mic. De unde pornește arta abstractă, de la imaginile fantastice ale lumii vii și anorganice, privită la microscop. De unde și poezia modernistă. E necesară o
Prospecții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8238_a_9563]
-
conjuncturală, dar necreditabil pentru comportamentul său prea îndrăzneț la conducerea "Almanahului literar" de la Cluj, unde se aflase prin 1949-1952, după care s-a retras. Pentru că anterior, într-o zonă ideologică specială a sintezei, Lucian Blaga și V. Voiculescu fuseseră anatemizați, absența lor din peisajul literaturii contemporane nu mai surprinde. De altfel, abia ulterior anului 1961 va fi cunoscută literatura lor de sertar, care nu avea nimic comun cu proletcultismul. PROZA proletcultistă recunoaște ca personalitate dominantă pe Mihail Sadoveanu, prezentat generos la
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
Aurel Mihale, Dumitru Mircea, Sütö Andras, Ștefan Luca, "în operele cărora tema de predilecție e reflectarea realităților actuale din R.P.R." (p. 124). Dacă n-am ști că Petru Dumitriu dezertase în 1960, fugind în odiosul Occident, am putea spune că absența lui ne surprinde. TEATRUL proletcultist îl așază în frunte pe Camil Petrescu, pentru piesele Bălcescu și Caragiale în vremea lui, alături de care sunt amintiți Victor Eftimiu, Al. Kirițescu, Mircea Ștefănescu, Tudor Mușatescu, Tudor Șoimaru. Sunt creditați ca dramaturgi noi, afirmați
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
acolo actul artistic oarecum orientat spre "transgresie" în mod subliminal. Prin creație, artistul se situează, inevitabil, într-o arie a libertății nelimitate, unde experimentează necesitatea de a încălca interdictul, nu ca pe o rebeliune împotriva constrîngerilor impuse, ci, paradoxal, datorită absenței acestor constrîngeri. Literatura reprezintă o stare de exces a umanului și, de aceea, valorile sale merg dincolo de bariere și extreme, nefiind nici "Binele", nici "Răul", ci absolutul lor, fapt care nu mai presupune legea morală. Ceea ce numesc valoare diferă așadar
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
opoziții binare - masculin-feminin, soare-lună, intern-extern, viață-moarte - apar frecvent în lucrările Fridei Kahlo. În Diego și Frida, Kahlo alătură două jumătăți de chip, cu trăsăturile ei și respectiv ale lui Rivera, sugerând că nici unul dintre ei nu reprezintă un întreg în absența celuilalt. Compoziția este însă voit stângace, semn al unei fuziuni dorite, dar nereușite. Într-o perioadă în care colegii ei de generație și de convingeri politice pictau uriașe fresce revoluționare, Frida Kahlo a fost interesată mai degrabă de mici picturi
Două expoziții centenare la Muzeul din Philadelphia by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8248_a_9573]
-
ființe importanță, este ceea ce omul nu mai poate dobîndi, întîrziat cum este: "dacă mi s-ar oferi, printr'o excepție absolută, nemurirea, n'aș primi-o, fiindcă veșnicia ce mi-ar sta în față, nu m'ar putea mângâia de absența celei ce m'a precedat." O superbie care iscă zîmbete, chiar dacă, vai, așa e. Și-atunci, neputînd cîștiga nimic, la masa unde se împart esențe, rămîi, cu o disperare mai stimabilă decît orice victorie, fiindcă ține mai mult de iubire
Inima iluziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8252_a_9577]
-
biografiei. Se prea poate - dar nu în România. Cu excepția unei singure cărți (e drept, excepțională: prima parte a biografiei lui Noica, datorată lui Sorin Lavric, centrată pe complicata relație a filozofului cu mișcarea legionară), în anul și jumătate de când deplângeam absența biografiilor de pe piață editurile nu s-au prea înghesuit să publice, nici măcar în traducere, acest gen de lucrări. E posibil să nu avem încă reflexul de a citi biografii. Mai ales că, de cele mai multe ori, ele sunt și destul de masive
De ce nu se scriu biografii ale scriitorilor români? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8277_a_9602]
-
spus, fiecare cu Dumnezeul sau zeii lui. Fiecare cu Dumnezeul sau zeii pe care îi merită și cu dragostea pe care o vrea. Până și cei "fără nici un Dumnezeu" au unul, măcar pentru clipele când sunt la ananghie, măcar ca absență, ca negare. Și oricine folosește, pe lângă, să spunem, repertoriul obligatoriu de rugăciuni, unul foarte personal, mereu în schimbare în funcție de împrejurările vieții. Există un fel de consfințire biblică a intimității rugăciunii, a simplității și limpezimii ei: Ci tu când te rogi
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
incomod, cea de-a doua atîrnînd mult mai greu în balanța conștiinței sale decît prima. După ce frații comit crima destul de stîngaci pe o alee întunecată, procesul de conștiință se declanșează însă numai în cazul lui Terry, în timp ce Ian trăiește în absența oricărei remușcări proximitatea materializării visului glamoros alături de frumoasa actriță în curs de afirmare. Într-un fel, regizorul explorează banalitatea răului suspendînd dilematica gravă a tragediei, ocolind bagajul de efecte adesea fastidios al dramei către un minimalism al situației. De ce Terry
Crimă, pedeapsă și încă ceva... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8271_a_9596]
-
de linearitate, racursiurile realizează un univers modular, unde că în povestirea lui Mircea Nedelciu, Aventuri într-o curte interioară, un personaj are revelația că fiecare clipă este o lume în sine pe care poți alege s-o trăiești deplin în absență oricărei ierarhii prestabilite, a oricărei ordini integratoare, ceea ce duce la un alt sentiment al timpului că pură subiectivitate a stărilor tranziente, reflectate în imagini disparate. Și o imagine de neuitat, chemați în timpul cursurilor, tinerii, unii cu skateboard-ul în mînă
Cu elefantul în parcul paranoic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8295_a_9620]
-
o dată, și atunci extrem de sumar, la Fetești, o expoziție și un simpozion închinate sculptorului. Dincolo de aspectul sentimental și de inevitabilele disfuncții de organizare ale unei asemenea acțiuni, simpozionul de la Fetești a reușit să repună în discuție prezența sau, mai curînd, absența sculptorului din actualitatea culturală românească și să relanseze ideea unei cît mai grabnice recuperări. Acest episod aniversar chinuit și frustrant, la prima vedere cu un aer familial și ușor provincial, dar cu atît mai autentic, ar fi putut să aibă
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
decât ca pe o slăbiciune din care te salvezi acceptând, primind adormirea ca pe un înger de răcoare atoatecuprinzător. Cum va fi fost, dragă Micaela, cum, când ai aflat tu, singură din clipa aceea de gol, resimțind singurătatea enormă în absența lui... La moartea unui poet, ce ne rămâne de făcut? Ne rămâne să înțelegem tot restul, cu tot ce n-am putut pricepe pe vremea când îi auzeam vocea voalată la telefon, de emoția auzirii. Ce faci, cum te simți
Scrisoare Către Micaela Lungu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8302_a_9627]
-
este nimic altceva - explică Sf. Ioan Damaschinul, pe urmele Fericitului Augustin - decât lipsa binelui, după cum și întunericul este lipsa luminii” (Sfântul Ioan Damaschinul: Dogmatica, trad. Dumitru Fecioru, Ed.IBMBOR, București 2001, pag.57 ), iar cacofonia sonoră, am adăuga noi, este absența eufoniei. Muzica, se știe, este, deopotrivă cea auzită, dar și cea ne auzită, unitate în diversitate (ca și lumea văzută, dar și cea nevăzută). Ea ne apare bună prin unitatea ei și frumoasă prin diversitate ei, mărturisind, într-un anume
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]