1,587 matches
-
află opt nișe (câte patru pe fiecare parte) cu arcuri ușor frânte, separate între ele de stâlpi încorporați în zidurile laterale. Bolta altarului este semicilindrică înspre vest și are formă de semicalotă pentagonală (cu legături spre cele cinci laturi ale absidei) înspre est. Iconografia bisericii din Dolheștii Mari este printre cele mai vechi ansambluri de pictură murală păstrate pe teritoriul fostului Principat Moldova. Prof.dr. Vasile Drăguț a înscris pictura murală a bisericii dolheștene, alături de cea a Bisericii "Înălțarea Domnului" din Lujeni
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
pentru viitor, măcar parțial, a frumoasei picturi interioare a bisericii. Mica biserică de lemn, cu lungimea de aprox. 8,75 m și lățimea de aprox. 4,10 m, aflată în centrul satului se remarcă prin planul său simplu, dreptunghiular cu absida altarului spre răsărit, nedecroșată, poligonală cu trei laturi. Intrarea în biserică se face pe latura de sud. Intrarea duce spre pronaosul bisericii. Picioarele turnului clopotniță coboară până în pronaos, așezându-se pe lângă pereții acestuia. Prin intermediul unui orificiu, practicat în mijlocul tavanului de
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
de cauză având din cele din urmă binele. Diavolul, reprezentat ca balaur este încălecat, deci controlat - sub stăpânirea personajului feminin ce ține în mâini obiecte ce fac trimitere la putere, dreptate (sabia) și credință, Isus Hristos (potirul). Trecerea din naos în absida altarului se face prin cele două spații și anume ușile impărătești, respectiv ușile diaconești. Ușile împărătești, aflate spre dreapta, păstrează în partea drapta-jos textul ce amintește numele donatorului. Datorită amplasării unei stinghii de lemn ce ajută la închiderea ușilor, câteva
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
păstrează în partea drapta-jos textul ce amintește numele donatorului. Datorită amplasării unei stinghii de lemn ce ajută la închiderea ușilor, câteva din primele litere din unele cuvinte au fost acoperite dar chiar și așa inscripția poate fi relativ ușor citită. Absida altarului, este acoperită de o boltă de forma unui semitrunchi de con. Pereții absidei, decorați și aceștia cu pictură, au suferit din cauza intemperiilor. Cu toate acestea se pot distinge chipurile unor sfinți ierarhi ai bisericii, printre aceștia amintind pe Sfântul
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
lemn ce ajută la închiderea ușilor, câteva din primele litere din unele cuvinte au fost acoperite dar chiar și așa inscripția poate fi relativ ușor citită. Absida altarului, este acoperită de o boltă de forma unui semitrunchi de con. Pereții absidei, decorați și aceștia cu pictură, au suferit din cauza intemperiilor. Cu toate acestea se pot distinge chipurile unor sfinți ierarhi ai bisericii, printre aceștia amintind pe Sfântul Grigore Teologul. Edificiul este adăpostit sub un acoperiș unitar. Turnul clopotniță străpunge acoperișul în
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
trei turle ale catedralei sunt poziționate astfel: o turlă centrală, circulară la interior și poligonală la exterior, și două turle octogonale plasate deasupra traveelor centrale ale navelor laterale. Pronaosul este unul supralărgit, cu trei nave, iar naosul este prevăzut cu abside curbe în interior. Altarul are formă semicirculară la interior și poligonală la exterior. Catedrala este prevăzută cu cafas, un balcon unde cântă corul, iar acesta este extins și pe laterale. Accesul în catedrală se face prin două pridvoare construite pe
Catedrala Sfântul Alexandru și Sfântul Nicolae din Sulina () [Corola-website/Science/336135_a_337464]
-
distruse în cea mai mare parte. În cadrul acestor ample lucrări de construcții, fostă clădire a vechii biserici a fost extinsă și reconstruită în întregime, iar vechiul izvor a fost reamenajat pe direcția nord-vest, la o distanță de 5-6 m. de absida noului lăcaș religios. Noua biserică are forma unei cruci, fiind compartimentata cu altar, naos, pronaos și pridvor închis, iar catapeteasma a fost confecționata din lemn masiv de stejar sculptata. Fațadele exterioare a lăcașului religios sunt tencuite și vopsite foarte simplu
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
după domnia regelui Geza al II-lea, adică după 1162, ca ""alii Flandrenses"", în ultimul sfert al secolului XII) au găsit pe promontoriul din nord-estul comunei actuale o mică capelă. Aceasta era construită din calcar alb-verzui, avea formă rectangulară, cu absidă semicirculară spre răsărit, iar unicele podoabe erau pietrele cubice ecarisate ce formau colțurile sălii și începutul absidei, o arcadă semicirculară a intrării sudice. Sala avea un tavan plat, absida o semicalotă (lungimea capelei era de 13,5 m, a sălii
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
secolului XII) au găsit pe promontoriul din nord-estul comunei actuale o mică capelă. Aceasta era construită din calcar alb-verzui, avea formă rectangulară, cu absidă semicirculară spre răsărit, iar unicele podoabe erau pietrele cubice ecarisate ce formau colțurile sălii și începutul absidei, o arcadă semicirculară a intrării sudice. Sala avea un tavan plat, absida o semicalotă (lungimea capelei era de 13,5 m, a sălii de 9,80 m, lățimea sălii în vest de 7,8 m și în est de 8
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
capelă. Aceasta era construită din calcar alb-verzui, avea formă rectangulară, cu absidă semicirculară spre răsărit, iar unicele podoabe erau pietrele cubice ecarisate ce formau colțurile sălii și începutul absidei, o arcadă semicirculară a intrării sudice. Sala avea un tavan plat, absida o semicalotă (lungimea capelei era de 13,5 m, a sălii de 9,80 m, lățimea sălii în vest de 7,8 m și în est de 8 m). După piesele descoperite în mormintele dinăuntrul și din afara capelei, monede și
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
ani, care vine călare de la câțiva km. Edificată în anul 1742, conform unei inscripții de pe ancadramentul intrării (“1742, Panta Crăciun meșter”), biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” are un plan simplu, dreptunghiular, cu pronaos, naos și absida poligonală cu cinci laturi. Naosul și absida sunt acoperite cu câte o boltă în leagăn, cea a altarului fiind intersectată pe est la capătul laturilor lungi, printr-un timpan, racordat cu restul laturilor printr-o suprafață trapezoidală. Pereții la exterior
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
Edificată în anul 1742, conform unei inscripții de pe ancadramentul intrării (“1742, Panta Crăciun meșter”), biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” are un plan simplu, dreptunghiular, cu pronaos, naos și absida poligonală cu cinci laturi. Naosul și absida sunt acoperite cu câte o boltă în leagăn, cea a altarului fiind intersectată pe est la capătul laturilor lungi, printr-un timpan, racordat cu restul laturilor printr-o suprafață trapezoidală. Pereții la exterior, cu excepția absidei, păstrează bârnele aparente, reliefându-se
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
cu cinci laturi. Naosul și absida sunt acoperite cu câte o boltă în leagăn, cea a altarului fiind intersectată pe est la capătul laturilor lungi, printr-un timpan, racordat cu restul laturilor printr-o suprafață trapezoidală. Pereții la exterior, cu excepția absidei, păstrează bârnele aparente, reliefându-se consolele, a căror crestături pornesc de la simpla cioplire, la retragerile succesive, în unghi drept, ajungând la profilul « cap de cal ». În secolul al XIX-lea a fost ridicată peste pronaos o clopotniță scundă, iar pe
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
atunci, Pimen Georgescu, viitorul mitropolit al Moldovei, construcția durând până în anul 1917 și fiind realizată după planurile arhitecților Petre Antonescu și Ștefan Burcuș. Construcția se detașează în planul arhitectural gălățean, fiind concepută în stil muntenesc, cu o singură cupolă fără abside laterale. În anul 2006, a fost sărbătorit centenarul Catedralei episcopale din Galați, prilej cu care au sosit în orașul de la malul Dunării moaștele Sfântului Nectarie de la Eghina. Construcția a fost restaurată, operațiune care a început în anul 1989 și care
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
arsă de turci. Construcția actuală datează din perioada 1858-1861, și respectă planul inițial. Biserica are o splendidă icoană de lemn sculptat "Maica Domnului", și o valoroasa catapeteasmă adusă de la biserica Mănăstirii Sf. Sava din București. Biserica are plan bazilical necompartimentat. Absidele laterale apar în exterior în rezalituri. Tavanul este format din trei calote separate prin arce dublou. Intrarea se face pe latura de sud printr-o ușă marcată de un portal cu icoana de hram și simboluri heraldice: capul de bour
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
au vizat următoarele aspecte: Biserica "Pogorârea Sf. Duh” este construită în formă de navă, fiind asemănătoare ca plan, dimensiuni și împărțirea spațiului interior cu unele biserici construite în secolul al XVI-lea. Totuși, ea se deosebește de acestea printr-o absidă poligonală în partea de vest. Edificiul lăcașului de cult are o structură îngustă și alungită, înălțimea clădirii fiind excesivă în raport cu lățimea sa. El se remarcă prin dimensiuni: lungime de 35 m, lățime de aproximativ 9,5 m și înălțime de
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
pronaosului este împărțit în două de un arc median transversal, care separă două calote inegale ca dimensiuni. Pronaosul este separat de naos printr-un perete străpuns de trei arcade sprijinite pe doi pilaștri poligonali masivi. Naosul are formă dreptunghiulară, având absidele laterale semicirculare înscrise în grosimea zidurilor. Deasupra naosului se află o turlă înaltă sprijinită pe pandantivi. Între naos și altar se află o catapeteasmă nouă, din lemn de stejar. În părțile laterale ale altarului sunt înscrise în grosimea zidului cele
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
află o turlă înaltă sprijinită pe pandantivi. Între naos și altar se află o catapeteasmă nouă, din lemn de stejar. În părțile laterale ale altarului sunt înscrise în grosimea zidului cele două nișe tradiționale: proscomidiarul și diaconiconul. Altarul are o absidă de formă semicirculară și este acoperit de o boltă în sfert de sferă. Această încăpere este luminată prin trei ferestre mari. Mobilierul din biserică este nou, fiind confecționat în 1975 de către familia meșterilor Croitoru. El este realizat din lemn de
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
înțelesurilor iconografice și judecarea completă a stilului picturii. Printre scenele care atrag atenția sunt de menționat următoarele: Iisus în grădina Ghetsimani, Prinderea lui Iisus, Judecata, Răstignirea, Coborârea de pe cruce etc. În calota turlei este reprezentat Iisus Pantocrator, iar în conca absidei altarului este Înălțarea. Ca și la alte biserici din Moldova, în pictura murală sunt vizibile și unele elemente de folclor, costume de epocă etc. Catapeteasma bisericii "Pogorârea Sf. Duh" provine de la Mănăstirea Solca și este confecționată din lemn de tisă
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
a Țării Românești și a Moldovei, înscrisă într-o cunună de lauri și mărginită de simbolul zilei și a nopții, soarele și luna, ca și de păsări și flori. În exteriorul bisericii, lângă pereți, se află patru morminte: două lângă absida nordică a altarului și încă două lângă peretele sudic. Unul din mormintele aflate în stânga altarului este cel al episcopului Daniil Vlahovici, decedat la 10 august 1822. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu multe obiecte de cult și cărți bisericești valoroase. Multe
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub . Biserica este monument istoric cu elemente deosebite, prin inscripție și pictură, atât cât s-a conservat. Însemnările de pe unele tipărituri vechi, ce înșirau cu migală mulțimea sătenilor donatori, pisania din absida din biserică conține numele tuturor capilor de familie, uneori și al soțiilor, părtași la ctitorie, ca și pe cel al meșterilor, ușor identificați între cei 27 de ctitori, capi de familie, plus preotul și cei 17 meșteri, dintre care 4
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
identificați între cei 27 de ctitori, capi de familie, plus preotul și cei 17 meșteri, dintre care 4 femei. Sunt redate și unele aspecte din viața obștii. Pentru importanța sa, redăm mai jos pisania scrisă cu răbdare: Pictura rămasă, în absidă, ca și cea a tâmplei, constituie documente grăitoare ale înfloririi atinse de arta penelului în Munții Apuseni, a formării zugravilor locali, a păstrării cu consecvență a tradițiilor bizantine. Cele trei frize ale tâmplei, delimitate prin chenare, cuprind: o remarcabilă Răstignire
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
Iconostasul bisericii era decorat cu 6 icoane ""capitale"" pe lemn, încă două icoane pe sticlă și mai multe icoane mici, din lemn, în număr de 11, precum și o cruce din lemn. Din bolta naosului atârna un candelabru de lemn, nevopsit. Absida altarului adăpostea masa altarului ce era din lemn, prestolul fiind din piatră. Masa altarului era acoperită de trei fețe de masă din cânepă, una din giulgiu dar și de o năframă roșie cu flori. Pe masa altarului se afla o
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
lemn, cu hramul Sfântul Ioan Gură de Aur, datată din anul 1707, dar care nu s-a mai păstrat, fiind demolată. Biserica, construită din lemn de stejar, are planul dreptunghiular cu dimensiunile de 8,05 m x 5,42 m. Absida altarului este decroșată , poligonală și are patru laturi. În partea de sud, biserica are o prispă cu 4 stâlpi, lată de aproximativ 1,26 m. Intrarea în biserică se găsește tot pe partea de sud, încadrată de un frumos portal
Biserica de lemn din Sic () [Corola-website/Science/312306_a_313635]
-
octogonal. Pictura păstrată în naos ilustrează scene din Vechiul Testament cum ar fi răpirea la cer, în carul de foc, a Sfântului Prooroc Ilie. Din Noul Testament se pot distinge mai multe scene legate de momentul Răstignirii Domnului nostru Iisus Hristos. În absida altarului sunt reprezentați Arhanghelii Mihail și Gavriil care o încadrează pe Maica Domnului, dar și Sfânta Treime, pictată pe spatele iconostasului. Iconostasul îi are reprezentați pe cei 12 Apostoli. În absida altarului găsim și bogate ornamente vegetale. În ceea ce privește icoanele prezente
Biserica de lemn din Sic () [Corola-website/Science/312306_a_313635]