26,173 matches
-
păduri fără stăpân. În ciuda acestui fapt, exista totuși un fel de împărțire naturală, de la sine a munților și pădurilor în funcție de distanța de la sat la aceste sisteme de resurse (Stahl, 1998, vol. I, pp. 132-135). Exploatarea pădurii în perioada de devălmășie absolută se făcea fără reguli care să impună limite cantitative sau tehnologice. Pădurea ca atare nu era considerată un bun în sine. Atâta timp cât limitele tehnologice, demografice și gradul de dezvoltare a economiei, a piețelor împiedicau transformarea lemnului în marfă, preocuparea pentru
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pentru care nu a produs o criză a fost dat nu de o acțiune conștientă a apropriatorilor, ci de faptul că nu aveau capacitatea tehnică și dezvoltarea demografică de a epuiza respectivele sisteme de resurse. 2.3.4. Dezagregarea devălmășiei absolute Deși obiectul acestei analize este proprietatea în comun a bunurilor comune, voi lua în discuție și fenomenul de destrămare a devălmășiei absolute, întrucât concluziile la care ne-ar putea duce această etapă sunt relevante pentru forma de organizare anterioară. De
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
aveau capacitatea tehnică și dezvoltarea demografică de a epuiza respectivele sisteme de resurse. 2.3.4. Dezagregarea devălmășiei absolute Deși obiectul acestei analize este proprietatea în comun a bunurilor comune, voi lua în discuție și fenomenul de destrămare a devălmășiei absolute, întrucât concluziile la care ne-ar putea duce această etapă sunt relevante pentru forma de organizare anterioară. De exemplu, faptul că dezvoltarea capacităților tehnice de exploatare, dezvol tarea piețelor și creșterea demografică au coincis cu declanșarea procesului de destrămare a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
venit din eșecul comunităților în a se proteja de influența externă, de pătrunderea unor acaparatori, eșec generat de permanentul conflict, semnalat pe parcursul analizei, dintre legile formale și regulile internalizate de săteni. După cum afirmam, concluziile asupra perioadei de destrămare a devălmășiei absolute sunt relevante pentru perioada de devălmășie absolută. Astfel, faptul că sistemele de resurse au intrat în criză ca urmare a acțiunilor unor acaparatori externi ne împiedică să ne pronunțăm cu privire la eficiența vechiului sistem de organizare. Pentru a putea afirma dacă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
proteja de influența externă, de pătrunderea unor acaparatori, eșec generat de permanentul conflict, semnalat pe parcursul analizei, dintre legile formale și regulile internalizate de săteni. După cum afirmam, concluziile asupra perioadei de destrămare a devălmășiei absolute sunt relevante pentru perioada de devălmășie absolută. Astfel, faptul că sistemele de resurse au intrat în criză ca urmare a acțiunilor unor acaparatori externi ne împiedică să ne pronunțăm cu privire la eficiența vechiului sistem de organizare. Pentru a putea afirma dacă devălmășia absolută a fost eficientă sau nu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
relevante pentru perioada de devălmășie absolută. Astfel, faptul că sistemele de resurse au intrat în criză ca urmare a acțiunilor unor acaparatori externi ne împiedică să ne pronunțăm cu privire la eficiența vechiului sistem de organizare. Pentru a putea afirma dacă devălmășia absolută a fost eficientă sau nu, ar fi trebuit ca ea să ajungă la condiții tehnice și demografice care să fi permis epuizarea resurselor. În lipsa dovezilor empirice, ne putem pronunța asupra eficienței devălmășiei absolute doar prin comparație cu schema teoretică a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
organizare. Pentru a putea afirma dacă devălmășia absolută a fost eficientă sau nu, ar fi trebuit ca ea să ajungă la condiții tehnice și demografice care să fi permis epuizarea resurselor. În lipsa dovezilor empirice, ne putem pronunța asupra eficienței devălmășiei absolute doar prin comparație cu schema teoretică a analizei instituționale, așa cum am făcut în paragrafele anterioare. Prin urmare, devălmășia absolută ca sistem de organizare nu a ajuns niciodată la maturitate instituțională. Pentru a se fi perfecționat, ea ar fi trebuit să
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ajungă la condiții tehnice și demografice care să fi permis epuizarea resurselor. În lipsa dovezilor empirice, ne putem pronunța asupra eficienței devălmășiei absolute doar prin comparație cu schema teoretică a analizei instituționale, așa cum am făcut în paragrafele anterioare. Prin urmare, devălmășia absolută ca sistem de organizare nu a ajuns niciodată la maturitate instituțională. Pentru a se fi perfecționat, ea ar fi trebuit să se confrunte cu condiții de raritate. Condițiile de raritate au fost însă create de modul în care anumiți agenți
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
valoare economică mare, iar ultimele împiedicau valorificarea lor. Nu în ultimul rând, beneficiile generate de resurse au o distribuție nesigură, motiv pentru care zonele de accesare a resurselor exploatate se modificau regulat. După ce am stabilit, conform grilei teoretice, că devălmășia absolută era cea mai bună formă de organizare la acea vreme, voi încerca să formulez o concluzie și în privința eficienței aranjamentelor instituționale particulare identificate în satele devălmașe. Pe parcursul capitolului am punctat diversele elemente care ne determină să afirmăm dacă acele aranjamente
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
nu avem un exem plu testat empiric în care capacitățile de exploatare să fie suficient de dezvoltate pentru a provoca raritate și în care proprietatea în comun să fi împiedicat acest lucru. De asemenea, nu avem un exemplu de devălmășie absolută care să coexiste cu o autoritate externă suficient de consolidată, element esențial dacă suntem în căutarea unor exemple de guvernare a bunurilor care să fie aplicabile României de azi. Nu afirm că soluția guvernării în comun nu este potrivită pentru
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
conducă nici măcar o comună rurală. Încurcă apele, înfundă fântânile... Comunismul este un cancer social. Unde se instalează, rămâne pustiu. COMUNISM ȘI EGALITATE Atât extrema stângă cât și extrema dreaptă sunt falimentare. Comunismul, de pildă: premisa lui majoră e egalitatea reală, absolută, a oamenilor. În nici unul din regnurile cunoscute nu există egalitate — nici în regnul mineral, că aurul nu e egal cu cărbunele, nici în regnul vegetal, că plantele nu sunt egale, și nici în regnul animal, că pisica nu e egală
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
lor, ci în faptul că toate sunt realizabile. E un paradox, însă este adevărat că paradoxul e limita până la care poate merge inteligența umană, dincolo de care apare nimicul. Comuniștii sunt văcari: consideră oamenii ca văcarii cirezile. Cum poți gândi egalitatea absolută — că așa trebuie s-o gândești ca să fii comunist — când nici nu ieși bine în stradă și te ntâlnești cu ea, cu inegalitatea? Și la comuniști sunt stăpâni și slugi, dar ei sunt ipocriți, pentru că știu că egalitatea oamenilor nu
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
cu ea, cu inegalitatea? Și la comuniști sunt stăpâni și slugi, dar ei sunt ipocriți, pentru că știu că egalitatea oamenilor nu poate exista nicăieri; sunt perfect escroci, tocmai pentru că afirmă că esența comunismului este egalitatea reală a oamenilor. Premisa egalității absolute e nulă, iar socialiștii adaugă puțin sifon în vinul ăsta. Sistemele sociale trebuie definite finalist, prin ce urmăresc. Comuniștii urmăresc egalitatea anarhică finală. Ăștia sunt comuniștii — anarhiști! Prin finalitatea lui, marxismul nu e ostil anarhiei, pentru că nu poți fi egalitar
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
respirăm creștinismul cum respirăm aerul. Creștinismul nu e ideologie, că atunci se aseamănă cu marxismul. Religia e expresia unui mister trăit, or ideologia e ceva construit. A fi creștin înseamnă a coborî Absolutul la nivel cotidian. Numai sfinții sunt creștini absoluți. Altminteri, creștinismul, gândit real, e inaplicabil tocmai pentru că e absolut. Suveran față de natură, supus Divinității, nemuritor și liber prin depășirea extramundană a condiției sale — acesta este omul creștin. Nimic nu poate înlocui creștinismul; nici toată cultura antică precreștină. Eu sunt
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
În democrație, numai întâmplarea naște un mare șef. De pildă, un mare conducător în democrație a fost Clemenceau, care a condus politic primul război mondial. Eu, cât aș fi de aristocrat în gândire, politic trebuie să fiu democrat. Masa e absolută; fiecare prost luat în parte e un prost și atât. Dar toți proștii ăștia, luați împreună, sunt un principiu istoric. Prin însăși ordinea ei ideologică, democrația îl obligă pe idiot să stea alături de geniu și să-i poată zice: ce
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
va spulbera din orgoliul divin de a o face din nou — considerând că prima lui ispravă s-a înecat istoric. EGALITATE În celebra Déclaration des Droits de l’Homme et du Citoyen a Revoluției franceze, prima propoziție e o idioție absolută sau în cel mai bun caz un sofism: Oamenii sunt egali de la natură. Asta e ca și cum Kant ar fi egal cu Iliescu. Oamenii sunt inegali de la natură. Sunt inegali înșiși membrii unei familii, în care unul poate fi genial, altul
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
o categorie dizolvantă. În măsura în care Dumnezeu trebuie primit, și nu înțeles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate. MACEDOROMÂNI Mă întreba Marin Preda cum era cu macedoromânii și i-am zis: domnule Preda, macedoromânii nu sunt români, sunt super români, români absoluți. Atât de năpăstuiți și goniți, au instinct național de fiară bătută. Iar eu și dumneata, pe lângă ei, avem forță domestică de rațe. Măcăim. Am stat cu macedoromâni în temniță. Îi băteau până îi omorau, dar nu declarau nimic. Au o
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
comenteze, comportă asta comentarii? Mistica nu e altceva decât vehicularea misterului. MÂNTUIRE A ști, la scară umană, poate fi folositor — dar în nici un caz mântuitor. E mai mântuitoare o rugăciune într-o biserică din Găești decât Platon. MOARTE Ideea morții absolute stă la baza smintelii moderne. Heidegger spune așa: ca să ieși din anonimat, trebuie să trăiești neliniștea perspectivei neantului zilnic. El te îndeamnă, Heidegger, să trăiești murind absolut, în fiecare zi! Moartea mă determină să fiu esențial. M-a impresionat foarte
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
general. Deci monarhia n-are criterii de conducere democratice. De fapt monarhia a făcut România Mare, iar democrația a mai redus-o. MORALĂ Omul e guvernat pe pământ de două morale: de morala dogmelor, care e creștină și eternă, adică absolută, și de morala normelor, care, ca morală laică, e construită pe puținătatea și imperfecțiunea omului. Morala laică nu poate fi desprinsă de morala absolută și ea arată că omul se mișcă asimptotic la perfecțiune, pe care n-o poate atinge
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
e guvernat pe pământ de două morale: de morala dogmelor, care e creștină și eternă, adică absolută, și de morala normelor, care, ca morală laică, e construită pe puținătatea și imperfecțiunea omului. Morala laică nu poate fi desprinsă de morala absolută și ea arată că omul se mișcă asimptotic la perfecțiune, pe care n-o poate atinge niciodată. Morala în sine, autonomă, e mai primejdioasă pentru religie decât ateismul. Știința moravurilor, ca teoretizare a moralei laice, este din punctul de vedere
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
după părerea mea. Poți s-o schimbi, ca pe tren, la care stație vrei. Omul autonom nu e capabil să creeze o ordine morală. O primește de sus, sau nu o primește deloc. Cum e posibilă morala publică? Prin înstăpânirea absolută a moralei religioase creștine. Dogmele creștine trebuie să poruncească normele morale care, fără ele, nu se deosebesc de Mersul trenurilor decât prin obiect. Morala publică într-un stat creștin trebuie să stea sub imperiul certitudinii dogmelor creștine reflectate imperfect de
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
animal rațional și muritor, raționalitatea având doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la condițiile cosmice decât restul dobitoacelor. Când zici că omul e un animal rațional, atributul raționalității îl distinge de restul vietăților, nescoțându-l din perspectiva morții absolute. Moartea devine relativă, ca o trecere, numai prin religie — știința, oricât de savantă, nescoțând omul decât aparent din regnul animal. Nici o consolare că eu mă deosebesc de elefant sau de capră pentru că fac silogisme, dacă apar și dispar în mod
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Budapesta. VLAD ȚEPEȘ Are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod român, pe Ștefan cel Mare. Cu armele! Are meritul că l-a și bătut. Și are mai ales meritul că a coborât morala absolută prin țepele puse în cur la nivel absolut. Dormeai cu punga de aur la cap și ți-era frică să n-o furi tu de la tine. Ăsta-i voievod absolut, Vlad Țepeș. Păi fără ăsta istoria românilor e o pajiște
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
o dramă existențială, câteva constatări ale personajului convențional circumscriind o filosofie dezabuzată. Manuela trebuie raportată biografic la Hortensia Papadat-Bengescu, deoarece idei din corespondența scriitoarei cu Garabet Ibrăileanu sunt identice cu reflecțiile tristei figuri din Femeia în fața oglinzii. “Deoarece minciuna e absoluta condițiune a păcii sociale, poți minți oamenii pe care îi vezi din când în când, dar a te ascunde mereu în viața permanentă, a-ți trimite cuvintele de pe buze înapoi, e o sforțare penibilă.” “Trecutul cel mai trist găsește încă
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
floare de păcat, care să-i aducă aminte mereu de iubirea pe care o simte pentru Vâlsan. GAROAFE Mereu Manuela a căutat o comparație cu Divinitatea cu Fecioara, cu Christ), probabil spre a-și reliefa suavitatea trăirii fără păcat, iubirea absolută, neîntinată, dar oare și fără de păcatul plăcerii ?!? Chiar și așa se simte o victimă a iubirii, pentru că ”iubirea sapă în ea...”. ”Cruzimea cumplită a acelui blând o revolta dintr-un val imperios de voință și de imposibil. Cum trebuie să
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]