1,299 matches
-
Mozaicul polifonic ce rezultă produce un efect de multipli care a personajelor "corporale", aceste rezonanțe diverse, venind din spații atît de îndepărtate unul de celălalt din toate punctele de vedere, țesînd o atmosferă ce îmbină ușurătatea și visul, derizoriul și absurditatea, luciditatea zîmbitoare și neliniștea asurzitoare. Această împrăștiere lingvistică pronominală vădește o nevoie de considerare egală a mai multor perspective, nu nepărat contradictorii, ceea ce relevă o abordare personală, poetică a lumii, printr-un sine multiplu ce refuză să abdice în fața exigenței
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Michel; și nici cu M. Houellebecq, altfel, ce monstru..." Indiscutabil, el dispune de un 'organ' special pentru dezastru și provocare; "sfîrșitul naturii și sfîrșitul dorinței sunt lucruri mai degrabă bune ", lansează el calm, mărturisind, în alt loc, că "îi plac absurditatea și insolența", că nu crede "în posibilitatea unei societăți fără religie" și că face parte dintre utopiști, "oameni care consideră că mișcarea Istoriei trebuie să conducă spre o absență a mișcării"... Și dragostea în toate acestea? A, da, dragostea. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pe tineri prin toate locurile implicate: Bagneux, Bobigny, Paris, Abidjan, apartamente, beciuri, străzi, mașini, internetcafe-uri, hoteluri, aeroporturi etc., oră de oră, ca un polițist, dublat de un sociolog și, desigur, de un scriitor adevărat. Ideea că, adesea, oroarea provine din absurditate sau, mai rău, din exces de inteligență, nu e o noutate, psihologia călăului a fost îndelung studiată de-a lungul timpului (între alții, mai recent, de Hannah Arendt sau Jonathan Littell). Dar ineditul analizei lui Morgan Sportès rezidă în ilustrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
idei atât de seducătoare la prima vedere, atât de utile anumitor grupuri de interese, dar care la o analiză aprofundată apar complet viciate și profund dăunătoare intereselor tuturor celorlalți membri ai societății. Bastiat reușește cu un talent neegalat să arate absurditatea teoriilor protecționiste în numai câteva pagini. Eseul Petiția lumânărarilor (care cer zidirea ferestrelor pentru a se proteja de concurența neloială a soarelui) va arăta mereu care este de fapt structura logică a pesudo-argumentelor protecționiste 1. Cum să nu fii impresionat
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lucru nu trebuie să ne surprindă. Pe o cale falsă suntem întodeauna inconsecvenți, altfel am nimici umanitatea. Nu s-a văzut și nu vom vedea niciodată un principiu fals împins până la capăt. Am spus în altă parte: inconsecvența este limita absurdității. Aș fi putut adăuga: ea este în același timp și dovada absurdității. Să ajungem la demonstrația noastră; ea nu va fi lungă. Jacques Bonhomme avea doi franci pe care îi câștigau doi lucrători. Dar iată că acesta imaginează un aranjament
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
inconsecvenți, altfel am nimici umanitatea. Nu s-a văzut și nu vom vedea niciodată un principiu fals împins până la capăt. Am spus în altă parte: inconsecvența este limita absurdității. Aș fi putut adăuga: ea este în același timp și dovada absurdității. Să ajungem la demonstrația noastră; ea nu va fi lungă. Jacques Bonhomme avea doi franci pe care îi câștigau doi lucrători. Dar iată că acesta imaginează un aranjament de corzi și greutăți care scurtează munca la jumătate. Deci obține aceeași
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
un pretins drept de nivelare pe calea spolierii, drept care, nerezidând anterior în nimeni, cu atât mai mult nu poate rezida în comunitate. Dar la ce bun să se insiste asupra acestor idei generale? La ce bun să se demonstreze aici absurditatea Comunismului, deoarece ați făcut acest lucru chiar dumneavoastră (cu excepția uneia dintre manifestările sale, în opinia mea cea mai amenințătoare din punct de vedere practic) mult mai bine decât aș ști eu să o fac? Poate îmi veți zice că principiul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
soției în curtea casei, cultivă flori cu inițiala E, ridică ulucile grădinii și lasă copacii să crească în sălbăticire. El simbolizează cu alte cuvinte jalea romantică a caducității de care sunt atinși endemic mulți indivizi. Tot farmecul situației stă în absurditatea tristeții, adică în poezie. Radu Finuleț e de-a dreptul un smintit care aprinde lumânări pe pridvorul casei și cântă bisericește în amintirea moartei soții. Costache Udrescu are fixațiunea documentelor. Ioan Al. Brătescu-Voinești realizează în cel mai înalt grad condiția
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
perechi alese). Dan Botta, "corsican prin mamă", pastișează pe Paul Valéry în românește și franțuzește: J'eusse voulu, d'amour portant les pîles chaînes, Me fier mollement à la prore des nues. Constantin Nissipeanu se cufundă suprarealistic în halucinații și absurdități deconcertante, nota sa fundamentală fiind un franciscanism violent, exultant: Sunt frate cu câinele, cu măgarul și cu șarpele. Sunt frate cu toate lighioanele de sub pământ și din aer. Sunt fratele plantelor și al stâncilor. Sunt fratele planetelor! De la Radu Boureanu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
jurnal liric, analizând psihologia "generației noui", într-un voit stil incoerent, spre a se da impresia autenticului. De fapt dăm de crizele de creștere valabile universal, cu orgoliul, cinismul artificial, sentimentalismul, susceptibilitatea, predispoziția idilică, nevoia imperioasă de a se afirma, absurditatea, ce sunt preludiul sedimentării caracterului. Eroul întîlnește un fost coleg de școală și fiindcă are hainele prea ponosite rupe ierburi, așa ca din întîmplare, și le risipește asupră-și. Întrebat de prieten asupra gestului absurd, el îi mărturisește cauza, teatral
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
adevărat manifest de independență etnică și spirituală, violent, radical și absurd antilatină... Nici vorbă nu poate fi de negarea existenței tracilor în istorie, de marele lor rol de substrat, al datelor arheologice și istoriei, riguros controlabile. Ar fi, evident, o absurditate și mai mare. Că se fac studii tracologice este foarte bine, chiar excelent, cât timp ele rămân la un nivel strict științific. Dar tracomania este cu totul altceva. Se invocă argumentul că tracii credeau în nemurire, că aveau o spiritualitate
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
limbă internațională care se poate Învăța ușor de oricine Într-un număr infim de lecții. Numai cu 850 cuvinte (Ă). «Basic-englisch» e o limbă artificială, confecționată În birou, pentru cazuri deloc «științifice», ci mai mult comerciale și «britano-americane». La ce absurdități se ajunge prin siluirea limbii vii, prin simplificarea ei mecanică și reducerea la numai 850 de cuvinte, apar evident atunci când răsfoiești un manual de «basic-englisch». (Ă). Criticii noștri literari nu au dat până acum atenția cuvenită problemelor limbii. Ei s-
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
limba. Pentru a avea o limba este nevoie și de vocabular. (Ă). Pasajul de care am vorbit se poate interpreta ușor când ne călăuzim de Învățătura stalinistă asupra raportului dintre limbă și gândire; bineînțeles, scriitorii noștri dându-și seama de absurditatea unui stil, cum e cel citat mai sus, nu l-ar mai folosi astăzi. Devierile naturiste din literatură duc spre situații mai complicate, spre stil crud. Când Marin Preda Își Începe nuvela În ceață din volumul Întâlnirea din pământuri cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
neamenințînd aproape niciodată nici mai multe dintre ele deodată, nici chiar una singură în întregime; consolînd uneori pe dușmanii rațiunii, părînd a nu dori în religie decît o semi-toleranță, în politică decît o semi-libertate; menajînd despotismul atunci cînd ei combăteau absurditățile religioase și cultul atunci cînd se ridicau împotriva tiraniei; atacînd aceste două flagele pînă la originea lor, chiar și atunci cînd păreau că nu se luptă decît cu abuzurile revoltătoare sau ridicole și lovind acești arbori funești la rădăcinile lor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
înfățișat printr-o „galerie” (devenită mai târziu a „ctitorilor”) inaugurată chiar în primul număr cu Delegatul, articol monografic consacrat lui N. Titulescu. În esență, U.l. trebuia să reprezinte „un vehicul între cultura românească și masele de cititori”, fiind o „absurditate” ideea de „a face revistă de mare tiraj pentru debutanți”. Noua conducere nu a izbutit totuși să încredințeze rubricile principale unor titulari de valoare. Astfel, cronica literară apare cu intermitențe, iar cea teatrală, susținută în continuare de B. Cecropide, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
de acord cu unele ? tiin? e moderne, numid sociologia un �azil de nebuni�. Personal, nu? l du? m?nea deloc pe marele sociolog rom�n Dimitrie Gusti, dar f? cea remarci sarcastice la adresa acestuia. Respingea ? i psihiatria, consider�nd? o drept absurditatea lui Freud�57, dar aceasta nu �nseamn? c? nu acordă importan?? psihologiei individuale sau celei colective � asemenea factori joac? un rol de seam? �n scrierile lui Iorga; consideră pur ? i simplu c? nu poate exista nici un tratament ? tiin? ific ? i sistematic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Farens De�k ? i Josef E�tv�s. M? șurile lui �nsemnau maghiarizarea �nv??? m�ntului primar. Atunci c�nd sediul Bisericii Unite a fost mutat de la Blaj la Hajd�dorog, o regiune pur maghiar? , Iorga ? i?a exprimat indignarea fă?? de �absurditatea idealului maghiar al unui stat exclusiv maghiar, pe care ace? ți grofi feudali, c�? iva magistra? i megalomani ? i evreii �ncearc? s??l instituie atac�nd ultima redut? a na? ionalismului rom�nesc, Biserica Unit? Rom�n?. � Vaticanul a cedat presiunilor, numind
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
actele sale de cruzime antisemite. Dup? spusele lui Giurescu, evreii voiau s? �colonizeze Basarabia�. �n calitatea lui de deputat, Giurescu �a intervenit prompt ? i a �mpiedicat acest lucru�. �M?? ntreb ce ochi vor face �jidanii��, scria el dup? interven? ia să. O alt? absurditate era � �n opinia lui Giurescu � faptul c? evreii voiau s? exporte p? m�nt m? nos din Basarabia �n P? m�ntul F? g?duin? ei. Giurescu a reu? it s? z?d? rniceasc? ? i acest lucru. Dar cheia caracterului lui Giurescu poate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
peste 80 de ani. Cuza era �s? n?tos, plin de energie ? i �n cea mai bun? dispozi? ie�. L?a rugat pe Iorga s? între �n guvern ? i a �ncercat s? justifice dizolvarea Adun? rîi efectuat? �cu anticipa? ie�. Iorga a subliniat zadarnic absurditatea m? surilor luate 46. Atunci c�nd s? au organizat alegeri noi ? i a fost declan? at? o campanie electoral? violent? , �n ciuda dezgustului s? u, Iorga li s? a al? turat de dragul politicii regelui, goga? cuzi? tilor, partidului lui Vaida
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
întâmplările, toate dramele se răsfrâng asupra ei și le suportă usturător sau, dimpotrivă, malefic. Rică Venturiano, cealaltă piesă strategică a spectacolului, care se exclamă pe sine în scenă ca un fante irezistibil, huligan de "parlament", jurnalist plin de cacofonii și absurdități incredibile, eșuat pe un maidan unde visează o aventură facilă și se trezește amenințat cu moartea, proiectează dezbaterea în sfera periculoasă a "politicii cu delicatesuri". Retragerea sa din scenă, în final, e o amenințare. El va putea reveni! Florin Zamfirescu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ei au avantajul inițiativei și al anonimatului. Ceea ce pare surprinzător în lumea de astăzi, atât de bine dotată, totuși, cu mijloace de tot felul, este faptul că o mână relativ redusă de asemenea indivizi și grupări pot, prin îndrăzneala și absurditatea faptelor pe care le infăptuiesc, să pună în dificultate o națiune sau chiar mai multe. Actele de terorism sunt rezultatul unui fanatism orb sau, cum se exprima marele jurist român V.V. Pella, "pervertirea unui țel politic sau social, care subordonează
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
inevitabil] a unor combinații de principii orientate diferit (în cazul acesta, etică și logica amoral]) pentru a rezolva probleme morale. Ne-am obișnuit cu stoicism că în societatea noastr] s] ne enerv]m din cauza limitelor severe impuse de domnia regulilor. Absurditatea consecinței logice a supunerii inflexibile fâț] de o regul] este satirizat] de unii autori (vezi V.S. Gilbert și A.P. Herbert despre legi sau C. Northcote Parkinson despre birocrație), criticat] de alții și folosit] la întâmplare de sistemul juridic și administrativ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ea prezint] un interes independent considerabil pentru orice dezbatere a acțiunii cooperative. Este de fapt problema pus] de cerințele virtuții într-o lume sau într-un context dominate de r]u. Machiavelli (iar apoi, Hobbes) au considerat că fiind o absurditate s] fii virtuos într-o asemenea lume. Percepția clar] care st] în spatele acestei acuzații este c] exist] un punct fundamental al moralei care este subminat de r]spândita lips] a dorinței de cooperare. Atât pentru Machiavelli, cât și pentru Hobbes
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe când la Hobbes, supraviețuirea individului este punctul central, deși cei doi împ]rt]șesc fiecare o parte din preocup]rile celuilalt. Pe cât de atractive ar p]rea aceste idei, ele sunt inadecvate complexelor realit]ți ale vietii morale. Acuzația de absurditate are sens mai degrab] în acele sectoare ale vietii care sunt dominate, într-un fel sau altul, de convenție sau de alte forme de acord. Într-adev]r, sunt câteva imoralit]ți care nu pot exista f]r] acord: nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sens mai degrab] în acele sectoare ale vietii care sunt dominate, într-un fel sau altul, de convenție sau de alte forme de acord. Într-adev]r, sunt câteva imoralit]ți care nu pot exista f]r] acord: nu este o absurditate s] practici fidelitatea în c]s]torie într-o societate în care nu exist] instituția c]s]toriei, ci este literalmente imposibil. (Totuși, pot exista alte forme de fidelitate sexual] care sunt demne de admirație din punct de vedere moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]