3,743 matches
-
publică și versuri, în general de factură tradițională, printre colaboratorii destul de constanți numărându-se George Gregorian, I. Brătianu-Vaslui, Nestor Ionescu, Nicolae Țimiraș, N. T. Cristescu, Constantin Muche, D. Karnabatt, Const. A. I. Ghica. Mult mai bine ilustrată este proza, a cărei abundență constituie chiar una dintre trăsăturile distinctive ale revistei. Apar aici schițe, nuvele și povestiri de o mare diversitate tematică, aparținând unor autori ca Mihail Lungianu, N. Davidescu, I. Peltz, Al. Cazaban, N. Batzaria, I. C. Vissarion, I. Dragoslav, Nic. I. Butucescu-Constanța
GLORIA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287300_a_288629]
-
centrală este tragismul conștiinței umane, perceput ca un sentiment de cutremurare față de ororile lagărului de la Auschwitz. Simbolurile tradiționale („pasărea neagră”), utilizate în exces și golite de sens, precum și o paletă de figuri de stil de asemenea convențională și destul de sărăcăcioasă, abundența interogațiilor retorice încarcă și sufocă substanța poemului. Iarna când au murit cangurii (1984), subintitulat „microroman”, se încadrează în tiparul „literatură de vacanță” - o proză marcată de gratuitate, dar salvată de un umor care face lectura agreabilă. Personajele principale alimentează o
HOLBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287443_a_288772]
-
cele câteva tălmăciri ale lui Ștefan Baciu din poetul german Erich Kästner. În seria nouă a revistei (1947-1948) sunt inserate însemnări memorialistice ale lui Horia Furtună. Acum, H. capătă un mai pronunțat caracter de divertisment și de magazin, publicând din abundență anecdote, epigrame și chiar rebusuri și jocuri distractive. I.M.
HUMORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287465_a_288794]
-
Napoca universitară” (1978), Premiul revistei „Cronica” pentru critică literară (1982) ș.a., precum și cu Ordinul Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2001). Cărțile de critică și istorie literară ale lui H. sunt anticipate și acompaniate de o foarte bogată activitate foiletonistică. Abundența publicisticii a putut da, la început, impresia risipirii forțelor (Nicolae Manolescu), dar și a unei energii remarcabile, subliniată de Marian Papahagi într-un portret sintetic: „Stăpânirea unui limbaj specializat și suplu, înzestrarea pentru analiză (și în special pentru aceea a
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
investigații științifice și tehnice. Ideea lui de vis american era o națiune cu geniu inventiv, permanent angajată În crearea de bogăție și extindere a economiei de piață. Franklin prefera utilul sacrului și dorea mai degrabă să creeze un corn al abundenței materiale decât să obțină mântuirea eternă. America, În viziunea sa, era țara unui popor harnic, expert În meseriile practice. Dacă Winthrop oferea mântuire, Franklin oferea autodepășire. Pentru fiecare act de revelație, pionerilor americani le era administrată o doză de raționalism
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mare din bogăția naturii. Totuși, sistemul lor de referință spațio-temporal era Încă, În mare parte, concentrat pe verticală, pe trecerea la salvare În lumea de apoi. Puțina atenție fusese concentrată În a transforma Împărăția lui Dumnezeu Într-un corn al abundenței terestre. Regândirea naturii În termeni matematici a avut și un alt și mai subtil, efect asupra societății europene. Chiar de la Începutul așezărilor omenești, spațiul era sinonim cu locul. A fi undeva Însemna că te găsești Într-un loc anume cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Biserică și o clasă comercială În formare la sfârșitul epocii medievale și Începutul erei moderne timpurii. Disputa era asupra chestiunii cametei. În joc erau două noțiuni diferite ale securității, una sacră, centrată pe salvarea eternă, cealaltă profană, bazată pe o abundență materială. Biserica interzisese cămătăria. În Matei 6,24, stă scris: „Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul Îl va urî și pe celălalt Îl va iubi, sau de unul se va lipi și pe celălalt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
productive. Conținând munca cu resursele naturale - făcând ceva din ea -, nu numai că o transforma În proprietatea omului, dar o făcea mai productivă, crescându-i astfel valoarea. Acumularea și schimbul de proprietate vor transforma În realitate visul unui corn al abundenței terestre. Într-o perioadă În care o bună parte din suprafața Pământului era Încă o frontieră neexplorată, era de Înțeles că inițiatorii noii viziuni au crezut că acumularea de proprietate poate să continue aproape indefinit În viitor. Mântuirea eternă a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fost idealul democratic - guvernarea, de către (și pentru) popor”61. Aceste două vise au coexistat „cu trecerea În proprietate privată a domeniului public liber și a resurselor naturale ale Statelor Unite ale Americii”. Turner avertiza totuși că „democrația americană s-a bazat pe o abundență de terenuri libere ieftine, acestea au fost Însăși condițiile care i-au modelat creșterea și trăsăturile fundamentale”62. Atât timp cât pământul ieftin și liber era ușor de găsit, americanii nu au trebuit să se Îngrijoreze prea mult În ceea ce privește conflictele de clasă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
indivizi pentru resursele Încă neapropriate ale națiunii se aproprie de sfârșit”63. Turner era Îngrijorat de soarta oamenilor a căror „energie nervoasă” fusese pentru atât timp aproape În Întregime dedicată sarcinii domesticării naturii sălbatice a unui vast continent și transformării abundenței naturii Într-o sursă de proprietate privată. Președintele american Calvin Coolidge a remarcat odată că „afacerile sunt afacerea Americii”. Treizeci de ani mai târziu, intelectuali precum Turner au Început deja să aibă dubii cu privire la viitorul Americii, dacă visul american se
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dreptul de a se bucura de o viață de calitate”15. El sugerează că „un astfel de venit poate fi presupus ca fiind dreptul de a participa la o serie mulțumitoare de relații sociale”16. Într-o societate a adevăratei abundențe, ideea de a-i exclude pe alții devine din ce În ce mai puțin importantă În definirea relațiilor de proprietate. Dacă fiecare are mai mult decât necesar, atunci care este beneficiul practic În a-i exclude pe alții? Într-o societate care a Învins
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
timpurii au lansat un asalt frontal asupra viziunii despre lume bazate pe religie a Bisericii. În timp ce unii dintre ei declarau credința Într-o autoritate divină superioară, adeseori favorizau rațiunea În detrimentul credinței și acordau aceeași importanță progresului material și viziunii unei abundențe terestre, ca și salvări eterne. Moderniștii au ajuns să creadă că piața este izvorul spiritului uman, iar cultura este beneficiarul acesteia. Au dat Întâietate muncii, și au substituit valorile intrinseci cu cele ale utilitarismului. Materialiștii văd piața ca pe o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
produce turte de in, de bumbac și de rapiță, hrană pentru vite care era exportată către țările europene. Ironia sistemului actual de producție a hranei este că milioane de consumatori bogați din țările dezvoltate mor din cauza așa-ziselor boli ale abundenței - atacuri de inimă, apoplexie, diabet și cancer - cauzate de supraconsumul de carne de vită hrănită cu grâne și al altor feluri de carne, care au un conținut mare de grăsime, În timp ce săracii din Lumea a Treia mor de bolile sărăciei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
obține o doză de imortalitate, sperând să păcălim moartea și să regăsim acel sentiment al ființei, acea uniune oceanică care rămâne imprimată adânc În memoria oricărei persoane care a trăit vreodată. Obsesia noastră generală de a crea o lume a abundenței materiale În era modernă este atât de puternică, deoarece este un substitut pentru abundența pe care am trăit-o În pruncie la sânul mamei. Instinctul morții a devenit universal În decursul erei moderne. Ne-am detașat din ce În ce mai mult de natură
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al ființei, acea uniune oceanică care rămâne imprimată adânc În memoria oricărei persoane care a trăit vreodată. Obsesia noastră generală de a crea o lume a abundenței materiale În era modernă este atât de puternică, deoarece este un substitut pentru abundența pe care am trăit-o În pruncie la sânul mamei. Instinctul morții a devenit universal În decursul erei moderne. Ne-am detașat din ce În ce mai mult de natură, am amputat relațiile cu ea, am diminuat-o Împărțind-o În bucăți și am
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
studiu de caz ar putea să conducă la lărgirea sferei de elemente - pozitive și negative - de care este nevoie pentru a rezolva corect o problemă. Supraîncărcarea se referă la faptul că, de multe ori, receptorul trebuie să facă față unei abundențe informaționale extreme; acest lucru poate conduce la dezvoltarea unui refuz față de activitățile care sunt prevăzute de materia respectivă, la confuzionarea cursanților și la epuizarea fizică și motivațională a acestora. Credem că, în aceeași ordine de idei - și respectând principiul complementarității
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cuvioase Paraschiva cea Nouă acatist se păstrează forma canonică - succesiunea a trei feluri de imnuri, ca și aceea a „icosurilor” și „condacelor”, în număr de douăsprezece -, dar se recurge și la poliritmie (dactilicul alternează cu trohaicul), la imagistica de o abundență extraordinară, șocând deseori prin noutate sau prin îndrăzneala autohtonizării. Mult mai substanțial este efortul de a fuziona tradiționalismul și modernismul în Pregătiri pentru călătoria din urmă. Năzuind să fie un îndreptar de edificare creștină, cartea e structurată - sugestia unei arhitecturi
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
parte a vieții lui Augustin, care ne-a lăsat o autobiografie, poate opera cea mai cunoscută a vechii literaturi creștine, iar prin intermediul epistolarului și al prefețelor la diversele sale scrieri ne permite să-l urmăm pas cu pas datorită neobișnuitei abundențe de date biografice. Dacă în general autobiografiile trebuie examinate cu precauție în privința reconstrucției obiective a faptelor, cu atît mai precauți trebuie să fim în cazul Confesiunilor lui Augustin’ care, avînd în vedere titlul lor, nu vor să fie o autobiografie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
omiliile referitoare la acceptarea simbolului stabilit la Calcedon. Omiliile papei Leon sînt foarte solemne, concise și se caracterizează printr-o solemnitate deosebită, la care se adaugă concizia și pregnanța expresiei. Și aici frazele sînt bine articulate și sobre, înregistrîndu-se o abundență de mijloace retorice și ritmice care astăzi pot părea prea căutate. Omiliile se numără cu siguranță printre cele mai importante dovezi istorice ale culturii literare specifice Romei pontificale. c) Alte opere Numele papei este conținut chiar în titlul așa-numitului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
tehnice). Dacă, însă, comparăm textele lui NC cu unul dintre cele scrise după 1989 (de pildă, Strategia de reformă economico-socială a Programului de guvernare, adică a Guvernului N. Văcăroiu, care a pierdut alegerile din 1996), găsim, iarăși, nu numai o abundență de imperative și de timp viitor, dar și enorm de multe Nmzi (p. 160): "2.Simplificarea și flexibilizarea sistemului legislativ. 3. Corelarea actelor normative pentru înlăturarea [...]. 4. Modificarea [...] care necesită completări ori simplificări. 5. Curățirea [...] prin abrogarea [...] reglementări noi" etc.
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
urmă [...] haosul atinge splendoarea. [...] lumea brusc se oprește într-o imagine/ ape văzduhuri metropole rămân suspendate universul întreg se oprește într-o fotografie adâncă și temerară" (p. 11). (s.m.). Antologia pune în evidență o poetică a superficialului, a exteriorului, secundarului, abundenței, pitorescului, considerate derizorii sau neluate în seamă în sine de moderniști, ci doar în măsura în care erau încărcate cu o semnificație în schimb intens cultivate și sincer respectate de postmoderniști. În cazul ultimilor sosiți, tumultul existențial îi acaparează cu o rapacitate ieșită
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
evocând „Excelentisimul Verb”, „Apoplexii divine”, „Nebunul sex al unui faun”, „Chipul muribundului când îngerul îi spală sudoarea”, un „Dedal de nevedere”, suferința, respinsă și iarăși chemată: „Du-te suferință și revino suferință!” Poet paradoxal, totodată de o rară concentrare și abundență, profund până la obscuritate, inventatorul unui limbaj poetic foarte personal, uneori derutant, K. are accente, inițiative și izbutiri de mare poet. SCRIERI: Jocul lui Adam, București, 1967; Schimbarea la față, București, 1968; Rosarium, București, 1969; Sur le visage rédempteur, Paris, 1972
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
1985), Premiul Fundației „Liviu Rebreanu” și Premiul revistei „Tomis”(1988). Ca mai toți colegii de generație optzecistă, S. se apleacă asupra faptului mărunt, a existențelor nesemnificative, a mediocrității mediilor sociale. În proza din culegerea Casa Marian Papahagi detecta „talent din abundență, imaginație, simț de observație și o capacitate de a transcrie rapid și sugestiv o imagine, îmbinând detașarea «textualistă», ce îngăduie comentariul metafictiv, și distanțarea obiectivată a naratorului stăpân pe efectele sale”. E, într-adevăr, o ilustrare a mobilității epice a
STANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289867_a_291196]
-
Omul din tine și să înmulțească în tine cunoașterea lui, semănând grăuntele de muștar în pământul cel bun!” (I, 13, 2). Minunea consta în faptul că vinul din cupa cea mică umplea cupa cea mare, vărsându‑se uneori, semn al abundenței harului. Spre marea ei surprindere, inițiata primea pe loc darul profețirii: „Deschide‑ți gura și orice ai spune vei profeți” (I, 13, 3). Marcu dispune astfel de un „demon asistent” (daemon paredrus), ca și fiara din Apocalipsă 13, cu ajutorul căruia
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
aceste plante 30... Sfat despre prepararea medicamentelortc " Sfat despre prepararea medicamentelor" Cum eficacitatea unui tratament este condiționată de prepararea lui corespunzătoare, Îi sfătuiesc pe medicii din India să păstreze asemenea plante - cum ar fi, de exemplu, ranunculaceele (care cresc din abundență În munții Himalaya și pe valea Kashmirului, și care conțin substanțe volatile) - În vase Închise ermetic. Ele ar trebui preparate imediat după recoltare, fie sub formă de esență, fie conservate și păstrate la o temperatură medie, departe de razele soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]