33,912 matches
-
parte, cu precădere, peisagistica, potretele compoziționale (Cecilia Cuțescu-Storck, 1910, Pe terasă, 1909-1910, Ștefan Luchian, 1912, Ion Brezeanu în Năpasta, 1921, Portret de femeie, 1925, Zambaccian, 1925, Nina Davidoglu, 1946 etc.), cîteva autoportrete, naturile statice, un oarecare număr de compoziții neutre (Academia Terasă, 1912, Iarnă, 1940, etc.) și, evident, nudurile mai mult sau mai puțin tributare lui Ingres. 3 C. Ressu, op cit. pag. 32 4 idem, pag. 33
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
vremea lui Ceaușescu. Pentru a reconstitui ce s-a întâmplat în viața ei și în istoria România în perioada 1944-1948, își recitește însemnările din agendele de adolescentă (avea 17 ani în 1944 și era elevă de liceu), consultă, la Biblioteca Academiei, colecțiile ziarelor din acei ani și, mai ales, își amintește. Spune-mi ce îți amintești, ca să-ți spun cine ești - așa ar putea fi reformulat un vechi proverb românesc, pentru a atrage atenția asupra calității actului amintirii. Numeroși contemporani ai
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
Iser la University of California-Irvine, în cadrul seriei de conferințe în domeniul teoriei critice la biblioteca care poartă numele unui celebru istoric și teoretician literar american, Rene Wellek. Aceleași cursuri au fost însă susținute mai întîi în fața unui public chinez, la Academia Sinica în Taipei, iar proiectul intelectual propriu-zis al volumului (să-l numesc deocamdată o hermeneutică a culturii) a fost inițiat de Iser împreună cu Sanford Bupencil în cadrul unui parteneriat germano-israelit, sprijinit de universitatea din Ierusalism și de Fundația Germano-Israelită pentru Cercetare
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
Ion Pop La Academia de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj a avut loc recent premiera operei lui Cornel Țăranu Oreste & Oedipe: o premieră ca și absolută, de vreme ce în două concerte precedente au fost prezentate doar fragmente ale lucrării. De data aceasta, publicul clujean a
Armonii româno-franceze by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16491_a_17816]
-
a apărut deopotrivă esențializat, în stare să definească concis "caracterele" în conflict, și dinamic în mișcările bruște ori graduale de la o "stare" la alta, cu interferențe de mare efect în susținerea stărilor tensionale. Experimentata orchestră de cameră "Ars Nova" a Academiei de Muzică clujene, condusă cu prestanță de compozitorul-dirijor care o îndrumă de un bun număr de ani, a răspuns cu promptitudine și simț al nuanței exigențelor unei partituri dificile, cu o rafinată distribuire a accentelor de "participare" emoțională și "distanțare
Armonii româno-franceze by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16491_a_17816]
-
pentru contribuțiile filologice de la rubrica "Însemnări literare", constituie azi mai mult o piesă de muzeu." Și o curiozitate editorială. Ediția Iorga, din 1922, n-are prefață, publicînd numai poeziile apărute în Convorbiri literare. Într-o comunicare din 1939, citită la Academie, propunea un comitet pentru editarea integrală a operei eminesciene, deși, în același an 1939, apărea primul tom din ediția monumentală Perpessicius. În 1935 apare ediția Gh. Adamescu care, datorită prestigiului său didactic, a fost indicată ca bibliografie de profesorime, fiind
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
Și, în sfîrșit, memorabilă e ediția din 1978 a lui Petru Creția la Ed. Cartea Românească, în două volume, avînd ca text de bază ediția Perpessicius, cu unele lecțiuni ale lui Murărașu. Să adaug că ediția Perpessicius, continuată la Ed. Academiei, s-a încheiat de-abia în 1998, adică în 59 de ani. E, aici, simbolul tragic al soartei edițiilor critice la noi. Pericle Martinescu, Odiseea editării "Poeziilor" lui Eminescu. În prima sută de ani. 1884-1984. Editura Ex Ponto, 2000.
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
de o parte fiindcă distracția populară a cititului a dispărut copleșită de alte divertismente, pe de alta fiindcă nici prețul unui asemenea volum nu mai e la îndemîna oricui. Un almanah despre care bănuim că "merge" încă e acela al Academiei Cațavencu. Și asta fiindcă oamenii sînt totuși dornici să se amuze pe seama netrebnicilor politicieni, să rîdă de ei, răcorindu-se pentru umilințe și înșelătorii. Rîs fără veselie, rîs al dracului, adică necurat, dar cît de cît defulator. Satira cu colți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]
-
niște "drăguți". Sigur că există și alte moduri de a te lupta cu ticăloșia și prostia, de pildă cel superior inteligent, mai eficient și oricum mult mai hazos, după gustul Cronicarului, practicat de grupul Divertis.) * Întorcîndu-ne la Almanahul 2001 al Academiei Cațavencu, cele mai reușite pagini ni s-au părut cele datorate scriitorilor din redacție, Ștefan Agopian, Tudor Octavian și, parțial, Cornel Ivanciuc (acesta din urmă indecis între reportajul senzațional și proză și de aceea prolix). Despre ei, știam din bibliografie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]
-
cu viguroase rădăcini în situațiunea postelectorală 2000. Dacă vă cade în mînă acest almanah, vă sfătuiesc să-l începeți de la coadă, fiindcă textele concursului România viitoare dovedesc într-adevăr că "cititorii lor sînt șcel puținț la fel de inteligenți ca ei", redactorii Academiei Cațavencu. Un adio fără speranță Răsfoind cotidianele acestui sfîrșit de an Cronicarul n-a băgat de seamă ca ele să fi căpătat acel plus de substanță dătător de speranță pentru anul următor. Unele dintre ele au mizat pe sfîrșitul lumii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]
-
A urmat apoi o slujbă de mulțumită până la 10 seara."" * Pour la bonne bouche, am păstrat o anecdotă "academică" notată cu delicii de simpaticul autor al jurnalului. Fiindcă n-a mai rămas loc să reproduc tot pasajul o rezum: La Academie, izbucnește o controversă filologică - de ce să se spună pălăria în cap și nu pe cap, de ce stau în pat și nu pe pat, de ce cad în genunchi și nu pe genunchi ș.a.m.d. - " o hărmălaie de nu mai știi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
chiar din cel al limbajului. S-ar părea că în Nichipercea, de pildă, revista al carui prim număr apare în 1859, oralitatea contemporană nu a pătruns într-un mod similar celui în care intră azi ultimele inovații colocviale în paginile Academiei Cațavencu. E drept că în Nichipercea apare o primă lista de cuvinte și expresii argotice, dar cazul rămîne izolat. Majoritatea dialogurilor și a textelor din revista sînt chiar mai puțin spontane decît cele din comediile epocii. O cauză ar putea
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
prea puțin cu veritabil umor, mai ales de limbaj. Strategia pseudonimelor transparente e coerentă cu cea a numelor comice ale personajelor din teatrul vremii, dar nu e departe nici de uzul actual (pentru care, din nou, ne putem gîndi la Academia Cațavencu). Pseudonimele - Cloncănescu, Ion Moderatovici - sînt totuși cam prea transparente și prea serioase, mai ales cînd devin civice și patriotice - N.T. Cetățenescu, Ioanne A. Romanescu. Apar în paginile revistei și unele dialoguri mai vii, în texte independente sau în legendă
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
păltinișene. Pentru Europa, acest veritabil manifest iluminist în mijlocul unei modernități viciate de ideologiile nefaste ale istoriei, este un adevărat manual de europenizare și "emblema" întregului demers intelectual al constructivului Adrian Marino. Reeditarea e mai mult decât binevenită. Cum minunata noastră Academie i-a primit în rândurile ei pe alde Fănuș Neagu și Grigore Vieru, în timp ce i s-a refuzat ostentativ unui cărturar adevărat, unul dintre puținii de talie europeană, precum de acum regretatul Adrian Marino, i-aș propune ca în frunte
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
Rodica Zafiu Au apărut, aproape în același timp, două cărți importante despre latinismele din limbile romanice: Dictionnaire des emprunts latins dans les langues romanes (Editura Academiei, 2004) și Les emprunts latins dans les langues romanes (EUB, 2004); Sanda Reinheimer Rîpeanu, cunoscuta romanistă și profesoară la Universitatea din București este atît coordonatoarea primului volum, cît și autoarea celui de-al doilea. Lucrările sînt destinate în primul rînd
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
ziar, care avea înscris cuvântul "Scânteia" în filigran, a intoxicat subtil sute de mii de oameni cu pesedismul lui disimulat în imparțialitate, independență a opiniei etc. Intuițiile și presupunerile noastre primesc o nouă confirmare (dar și o completare) din partea revistei ACADEMIA CA}AVENCU, care în numărul său din 30 martie 2005 publică un dosar al cazului. Dezvăluirile făcute de Mircea Toma, autorul acestui dosar, sunt spectaculoase. Nume ca Dumitru Tinu, Emilia Iucinu, Fathi Taher, Nicolae Văcăroiu, Paul Teodoru, Ion }iriac, Viorel
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11850_a_13175]
-
de interese comune care se măsoară în milioane de dolari. De-a lungul anilor, justițarul Cristian Tudor Popescu n-a scris nimic despre acest climat în care evolua ziarul Adevărul. Era prea ocupat cu denunțarea lui Nichita Stănescu ca impostor. Academia Cațavencu nu mai este de mult doar o revistă de umor (irezistibil), ci și cea mai bună revistă de investigații din România. Dacă tot ceea ce susține Mircea Toma este adevărat, articolul său ar merita un Premiu Pullizer (sau un echivalent
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11850_a_13175]
-
să nu mai am de-a face cu acest așa zis prieten. Se acrise. N-am mai avut relații cu el. Nici el n-a mai căutat să mă vadă. Între timp lucrarea aceea a fost primită și publicată de Academia de Științe din București. A fost primită așa, fără discuții. Nimeni n-a citit-o vreodată. După aceste evenimente, mult după aceea am aflat că Jenică ar fi fost grav bolnav. A fost un șoc pentru mine dar nu m-
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
de respectul cuvenit mătușii, cuconiței legată la cap, harnică, pe când scutură, mătură, face de mâncare la toată lumea, vorbăreață cu vecinele la câte o cafeluță, când nu se duce cu Sița la Union, la panaramele lui Ionescu și căreia, de atunci, Academia și celelalte instituții îi zic Madam Limba română... Gazetarul român mai de soi, de pe timpuri, când voia să se lepede de câte o înșiruire plictisitoare de,... pardon, cioflingari, zicea nu ecțetera, - zicea ca strămoșii noștri, oratorii romani,...ejusdem farinae. Chestia
Caragiale publicist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11886_a_13211]
-
nu prea poate fi copiat în viață din cărți. E de luat în seamă ciudata intenție explicită a lui Dan Botta de a-l compromite pe Blaga, pe plan intelectual, ca lipsit de originalitate, din invidie că fusese primit în Academie de puțină vreme, în 1936. Avem încă un exemplu de cât de greu suportă un scriitor succesul altui scriitor. Cred că, dacă am face abstracție de învinuirile pe care și le aduc, onestitatea de scriitori a celor doi nu poate
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
concurs al mentorului ansamblului. Una ar fi aceea că Alexandru Matei a mai fost logodit o dată cu un laborator de creație și interpretare a muzicii noi destinată percuției. Se întîmpla în timpul studenției lui clujene, laboratorul identificîndu-se cu Ansamblul de percuție al Academiei de Muzică din Cluj, condus de profesorul Grigore Pop. A fost șansa lui Alexandru Matei de a dobîndi experiență și abilitate în decantarea a ceea ce este incontestabil de ceea ce este discutabil ori de a nu folosi armele celui care, neputînd
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
Aviatorul de coarne. Într-o lume a corectitudinii politice, în care accentul cade pe minoritățile de orice fel, în care filmul de artă a devenit azilul temporar al refugiaților și imigranților ilegali (vezi Viața în Londra și pelicula decretată de Academia Europeană de Film câștigătoarea acestui an), persoana cea mai puțin interesantă e bărbatul caucazian nord-american sau occidental, de clasă mijlocie. Când acesta mai e și milionar, sunt și mai puține șanse să te intereseze soarta lui. Aceasta e marea problemă
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
puține șanse să te intereseze soarta lui. Aceasta e marea problemă a lui Scorsese, iar el trece pe lângă ea de parcă nici nu ar fi acolo și calcă astfel o lege a lumii filmului. Or, cu tot sentimentul de vină al Academiei Americane de Film și cu tot pomelnicul de nominalizări al peliculei, așa ceva nu se iartă. Vorbesc de "sutură", un cuvânt complicat care definește o realitate relativ simplă (pentru criticul de film care își dă cu părerea, nu și ușor de
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
Transcendentala,... fiica cea mai mare a lui Platon. Dar ce depravare pe ea! Ce blestem al lui Zeus, să ajungă să fie strânsă în brațele păroase ale unor antropoizi, răpită de niște urangutani ajunși, cu diplome în regulă, căpătate la Academia Ștefan Gheorghiu, de pildă, ca să fim concreți...
Perfectul simplu (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11975_a_13300]
-
trimiți, fiindcă știi prea bine că n-are cum, oricît te-ai grăbi, să mai ajungă la timp. Aproape de capătul cărții, ca posibilă "fantă" spre tălmăcirea imaginilor din care e făcută viața, semnificativă rămîne sărbătoarea de sfîrșit de an a Academiei Suedeze, la care poetul Kjell Espmark citește un poem despre Nichita, cel "plîns" în primul volum din jurnal: "era vorba de o scrisoare sosită cu întîrziere, cînd Nichita era deja mort." Autoarea jurnalului nu "înregistrează" acolo, ca spectatoare, doar simple
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]