2,088 matches
-
subliniat chiar Kimura, acest fapt nu contrazice teoria darwiniană a selecției naturale. Căci, deși multe schimbări ale nucleotidelor sunt la origine neutre din punctul de vedere al cerințelor adaptării, variabilitatea pe care o generează ele poate fi cooptată pentru schimbări adaptative ale fenotipului. Gould apreciază însă drept deosebit de importantă constatarea că mecanisme genetice care reglementează dezvoltarea anatomică a multor specii, mecanisme ce au evoluat independent (de exemplu la insecte și la vertebrate), nu au nici un rol adaptativ și scapă, prin urmare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
fi cooptată pentru schimbări adaptative ale fenotipului. Gould apreciază însă drept deosebit de importantă constatarea că mecanisme genetice care reglementează dezvoltarea anatomică a multor specii, mecanisme ce au evoluat independent (de exemplu la insecte și la vertebrate), nu au nici un rol adaptativ și scapă, prin urmare, acțiunii selecției naturale. Cercetătorii evoluției sunt astăzi, în genere, de acord că „derivele genetice“, ca și comportarea altruistă a indivizilor anumitor specii, limitează capacitatea selecției naturale de a promova caracteristici adaptative. Complexitatea crescândă a structurilor organismelor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
vertebrate), nu au nici un rol adaptativ și scapă, prin urmare, acțiunii selecției naturale. Cercetătorii evoluției sunt astăzi, în genere, de acord că „derivele genetice“, ca și comportarea altruistă a indivizilor anumitor specii, limitează capacitatea selecției naturale de a promova caracteristici adaptative. Complexitatea crescândă a structurilor organismelor îngrădește, de asemenea, capacitatea selecției de a promova asemenea caracteristici. Pe de altă parte, există tot mai multe indicații că macroevoluția - apariția și dispariția unor specii și a unor grupuri sistematice superioare - s-a datorat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ale ambianței care au produs dispariția dinozaurilor și a aproximativ jumătate din animalele marine nevertebrate, precum și dezvoltarea explozivă a mamiferelor care i-a urmat. Ele nu au fost rezultatul accentuării treptate, într-o lungă perioadă de timp, a unor variații adaptative în competiția dintre indivizi pentru supraviețuire. David Raup, în cartea sa Extinction: Bad Genes or Bad Lack? (1991), a arătat cel mai clar de ce explicația clasic darwiniană a extincției ființelor vii în istoria Pământului nu este una pe deplin satisfăcătoare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a luat-o evoluția speciilor. Ele au făcut posibile anumite direcții de dezvoltare și diversificare a viețuitoarelor și le-au blocat pe altele. Concluzia generală va fi că explicația evoluției lumii vii exclusiv prin accentuarea treptată a unor mici variații adaptative constituie o explicație prea simplă..pentru o lume extrem de complexă și de variată. Tocmai simplitatea face ca această explicație să fie ademenitoare, cred Eldrege și Gould. „Dacă evoluția ar fi fost produsă de o singură forță care guvernează un anumit
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și ordonate în adaptare în imensitatea timpului geologic, atunci o simplitate explicativă ar putea coborî asupra bogăției vădite a evoluției.“ Ce și-a propus, de fapt, Darwin în Originea speciilor? Să explice prin factori naturali toate acele caracteristici cu valoare adaptativă ale ființelor vii care pot sugera celui care le examinează că ele au fost proiectate de o inteligență superioară, printr-o adecvare admirabilă a mijloacelor la scop. (Vezi în acest sens și observațiile lui F. Ayala, nota 28.) Nu toate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
arată cât se poate de clar ceea ce deosebește poziția lui Gould sau Eldrege de cea a unor cercetători ai evoluției ca Maynard Smith sau Dawkins, care cred că singura menire a unei teorii a evoluției vieții este să explice „complexitatea adaptativă“, adică toate acele fapte care îl izbesc de la început pe cercetătorul naturii vii, faptele pe care un autor ca Paley le-a invocat drept dovezi zdrobitoare ale existenței Creatorului. Dacă scopul urmărit este explicarea apariției și dezvoltării biodiversității în genere
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
strălucire cu problema adaptării și a ieșit triumfător, dar el a înregistrat un succes limitat în problema diversității, chiar dacă și-a intitulat cartea, apropo de eșecul lui relativ: originea speciilor.“ Supoziția că toate caracteristicile fenotipice ale organismelor au o valoare adaptativă, supoziție de care s-au lăsat conduși mulți cercetători ai evoluției, nu este cea mai fertilă pentru orientarea cercetării, crede Lewontin. Este important să se renunțe la ceea ce el numește „adaptaționism universal“. În afara cazurilor în care acțiunea selecției naturale este
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cum sunt supraviețuirea și transmiterea caracterelor lor urmașilor drept realizarea proiectului unei inteligențe superioare este aproape irezistibilă. O explicație alternativă prin variații întâmplătoare ale caracterelor apărea cu totul implauzibilă. S-a spus că producerea în acest fel a unor caractere adaptative are o probabilitate la fel de mică precum producerea unor poeme de genul sonetelor lui Shakespeare apăsând la întâmplare clapele unei mașini de scris. Originalitatea ideii selecției naturale poate fi caracterizată spunând că reprezintă un mod cu totul nou de a lucra
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lui originală a evoluției, față de care Academia și-a exprimat o rezervă totală. Neolamarckiștii opuneau explicațiilor darwiniene prin selecția naturală ideea rolului modelator al mediului, ca sursă principală a variațiilor. Funcția - expresia cerințelor impuse organismelor de ambianță - creează organul; modificările adaptative se acumulează datorită transmiterii caracterelor dobândite de fiecare individ urmașilor. Se încerca să se minimalizeze, prin reinterpretări ale faptelor, însemnătatea unor obiecții cum este cea formulată încă de Darwin: dacă influența directă a mediului ar fi cauza principală a modificării
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
musculițe drosofila care trăia pe acoperișul unei clădiri în apropierea mării. Rafale puternice de vânt aruncau unele exemplare, cu deosebire pe cele cu aripi mai mari, în apele mării. Cu timpul numărul de exemplare fără aripi, care posedau un avantaj adaptativ incontestabil, a crescut mult în cadrul coloniei. După ce colonia a fost mutată într-un loc protejat de vânt, s-a constatat o creștere rapidă a numărului exemplarelor cu aripi, care erau mai viguroase. La confluența cercetărilor de biometrie și de genetică
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
viguroase. La confluența cercetărilor de biometrie și de genetică s-a dezvoltat, după 1920, genetica populațiilor. Îndeosebi cercetările britanicilor Ronald Aylmen Fisher și John B. S. Haldane și ale americanului Sewall Wright au probat că, atunci când anumite mutații oferă avantaje adaptative minime unor indivizi, șansele ca ele să se fixeze într-o populație și să devină dominante sunt mari. Numeroase experiențe făcute cu drosofila de geneticianul Theodosius Dobzhansky, atât în laborator, cât și pe teren, au confirmat ipotezele geneticii populațiilor. A
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
urmare a poluării industriale crescânde, culoarea scoarței mestecenilor s-a schimbat. Drept urmare, fluturii de culoare brună i-au înlocuit în mod progresiv pe cei de culoare albă. Exemplarele de culoare brună, altădată rare, au devenit dominante în populație datorită avantajelor adaptative pe care le oferea această variație, în condiții schimbate. Mult mai târziu, când poluarea s-a redus, s-a putut constata o creștere a numărului fluturilor de culoare albă. Modul cum promovează selecția naturală avantajele adaptative a fost pus astfel
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în populație datorită avantajelor adaptative pe care le oferea această variație, în condiții schimbate. Mult mai târziu, când poluarea s-a redus, s-a putut constata o creștere a numărului fluturilor de culoare albă. Modul cum promovează selecția naturală avantajele adaptative a fost pus astfel în evidență cu o claritate didactică. Ce a însemnat schimbarea de poziție a geneticienilor, indusă prin dezvoltarea geneticii populațiilor, de la una rezervată sau chiar ostilă față de explicațiile prin selecție naturală la adoptarea lor fără rezerve, reiese
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
expune principiile teoriei sintetice a evoluției. Sprijinindu-se pe date ale cercetărilor paleontologice, Schindewolf susținea că forme cu totul noi de viață au apărut în mod brusc, și nu treptat, că cel puțin unele dintre caracteristicile acestor forme nu sunt adaptative și, prin urmare, nu pot primi o explicație satisfăcătoare prin selecția naturală. Creșterea dinților în formă de sabie ale tigrului sau creșterea coarnelor elanului irlandez nu pot fi explicate prin utilitatea lor. Schindewolf a propus o teorie alternativă a evoluției
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
marcată de discontinuitățile abrupte reprezentate de apariția unor noi planuri de organizare cum sunt, de exemplu, cel al animalelor cu patru picioare. Pe structura reprezentată de un anumit plan de organizare, organismele dezvoltă o mare varietate de caracteristici cu valoare adaptativă, care sunt promovate de selecția naturală. Însăși apariția unor noi planuri de organizare nu poate fi însă explicată prin acțiunea selecției naturale. Mai întâi apar noi structuri, și apoi adaptări. Schimbarea evolutivă esențială este, așadar, cea de la un tip de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
apar noi structuri, și apoi adaptări. Schimbarea evolutivă esențială este, așadar, cea de la un tip de organizare la altul, de exemplu trecerea de la reptile la păsări. În cadrul fiecărui plan de organizare există ortogeneză, precum și o varietate de subtipuri cu caracteristici adaptative dobândite prin acțiunea selecției naturale. O asemenea teorie este incompatibilă cu punctul de vedere că selecția naturală este mecanismul principal al evoluției. Simpson a respins teoria ortogenetică a lui Schindewolf, de pe pozițiile teoriei sintetice a evoluției. Scrierile lui Simpson sunt
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ale zoologului englez Richard Dawkins sau ale filozofului american Daniel Dennett, evoluția vieții pe pământ este înfățișată drept rezultatul unui proces de selecție continuă a mutațiilor pe care le suferă genele ce condiționează morfologia și comportarea organismelor, în funcție de valoarea lor adaptativă, în condiții date ale ambianței. Datorită acțiunii selecției, acele gene și combinații de gene ale căror efecte fenotipice generează adaptări mai puțin bune vor fi înlocuite treptat cu altele, care realizează adaptări mai bune. În termenii biologiei moleculare, metafora favorită
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
făcut posibile. Dennett atribuie selecției naturale un rol crucial „în analiza oricărui eveniment biologic, la orice scară, de la aceea a primei macromolecule care se înmulțește singură“. Iar acțiunea principiului selecției naturale el o înfățișează drept „un poces algoritmic“. Caracterizând „raționarea adaptativă“ drept „inima și sufletul biologiei evoluției“, Dennett afirmă că a o deplasa din locul ei central „ar însemna prăbușirea darwinismului, a tuturor științelor vieții și a medicinei“. Într-un mod asemănător s-a exprimat și Dawkins. El a încheiat un
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
El a încheiat un articol, intitulat în mod semnificativ Darwinism universal, cu următoarele precizări: „Punctul meu de vedere general este că există o constrângere care limitează, impusă tuturor speculațiilor asupra vieții în univers. Dacă o formă a vieții prezintă complexitate adaptativă, atunci ea trebuie să posede și un mecanism al evoluției capabil să genereze complexitate adaptativă. Cât de diverse ar putea fi mecanismele evoluției, dacă nu există vreo altă generalizare care poate fi formulată cu privire la viața în întreg universul, pariez că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
meu de vedere general este că există o constrângere care limitează, impusă tuturor speculațiilor asupra vieții în univers. Dacă o formă a vieții prezintă complexitate adaptativă, atunci ea trebuie să posede și un mecanism al evoluției capabil să genereze complexitate adaptativă. Cât de diverse ar putea fi mecanismele evoluției, dacă nu există vreo altă generalizare care poate fi formulată cu privire la viața în întreg universul, pariez că ea va putea fi recunoscută întotdeauna drept viață darwiniană. Legea darwiniană poate fi tot atât de universală
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
faptului că selecția acționează nu numai asupra indivizilor, ci și asupra grupurilor, a colectivităților umane, va conduce în mod firesc la abordări evoluționiste ale comportamentului etic. Altruismul - subordonarea parțială a individului intereselor vitale ale grupului - poate reprezenta un important avantaj adaptativ. Reprezintă oare teoria sintetică a evoluției, elaborată în acest fel, pe baza progreselor înregistrate în științele biologice și în alte domenii ale cercetării, o expresie adecvată a esenței și spiritului teoriei lui Darwin? Mulți cercetători nu au îndoieli în această
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
spun că mutații ce privesc o mare varietate de caractere, promovate de selecția naturală, duc în cele din urmă, prin acumularea și accentuarea lor treptată, la apariția unor specii noi. Explicațiile de tip evoluționist sunt, în esență, explicații ale caracteristicilor adaptative ale organismelor prin selecția naturală. În cuvintele lui Gould, programul „este bazat pe credința în puterea selecției drept un agent care optimizează. El se desfășoară rupând un organism în «trăsături» unitare și propunând o explicație adaptativă pentru fiecare, considerată în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
esență, explicații ale caracteristicilor adaptative ale organismelor prin selecția naturală. În cuvintele lui Gould, programul „este bazat pe credința în puterea selecției drept un agent care optimizează. El se desfășoară rupând un organism în «trăsături» unitare și propunând o explicație adaptativă pentru fiecare, considerată în mod separat. Interacțiunile dintre cerințe selective în competiție exercită singura frână în direcția perfecțiunii...“. Explicațiile evoluționiste, înțelese în acest fel, sunt simple și, drept urmare, extrem de atrăgătoare. Gould credea că ele sunt prea frumoase pentru a fi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
evidențierea rolului pe care îl joacă în determinarea direcției schimbărilor evolutive și în explicarea biodiversității constrângeri legate de planul de organizare specific al viețuitoarelor. Aceste constrângeri, susținea el, sunt mai importante în determinarea căilor schimbării decât promovarea variațiilor cu valoare adaptativă în virtutea utilității lor imediate, în condiții locale date. În articolul lui Gould și Lewontin, aceste constrângeri sunt comparate cu cele arhitecturale, de exemplu cu arcurile de boltă ale unei catedrale. Ceea ce se reproșează, în primul rând, programului adaptaționist este trecerea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]