93,376 matches
-
Petre Ursache - Imaginar mioritic în Baltagul lui Sadoveanu, slalom exemplar printre surse, argumente și concluzii. Toate acestea scapă, rând pe rând, neatinse. Iată câteva mostre: "Romanul este o variantă în proză a cântecului folcloric; iar lucrurile nu stau departe de adevăr. Se pare că în această privință s-a și ajuns la un consens unanim." Apoi: "Se bucura șSadoveanu - n.n.ț de avantajul, aproape unic, de-a fi trăit multă vreme printre oieri, în sate și la stâni ca simplu muritor
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
zorii s-au ivit, ne-am îmbrățișat și am plecat pe un drum și minunat, și teribil de greu. Un drum construit pe onestitate, pe devoțiune, pe ideea valorii, în teatru și în viață. Am jurat că ne vom spune adevărul, ce gîndim despre ce facem. Nu am călcat acest jurămînt, chiar dacă nu e ușor întotdeauna să-l respecți, chiar dacă, respectîndu-l, nu-ți atragi numaidecît simpatia. Am înțeles, toți, că drumul e lung. Și nu ne-am pierdut mințile. Asta a
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
iar femeia înseamnă nu doar frumusețe botticelliană, ci și ciclu menstrual, tampoane, prezervative, fâșii de hârtie igienică proaspăt utilizate. Inhibițiile verbale au dispărut și, pe urmele lui Jean-Jacques Rousseau din Confesiuni, cea mai tânără generație poetică își propune să reveleze adevărurile generale ale condiției umane, prin experiența particulară a unui om surprins în intimitatea secretelor și a vulnerabilităților sale. De unde se vede, încă odată, așa cum a demonstrat-o Mihai Zamfir în romanul său Se înnoptează. Se lasă ceața, că nu este
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
o conspirație. Nu întâmplător va îndrepta către suspect degețelul bebelușul informator. Având în vedere că la vârsta la care se află, bebelușul nu știe, pentru o bună bucată de vreme, să mintă, cele de el turnate sunt de un incontestabil adevăr. Securitatea s-ar fi asigurat, astfel, de cea mai sigură sursă, o practică de genuină științificitate s-ar fi extins, trezind invidia K. G. B.-ului. Din păcate, regimul s-a mulțumit cu serviciile băieților cu ochii albaștri, înveșmântați în
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
școală ilustră. Sfîrșitul studiilor liceale era o perioadă foarte tulbure și dramatică. Scăpaseți ca liceean de apropiata bătaie a ceasului năucitor și devastator al reformei învățămîntului din 1948, dar se simțeau semnele unei rupturi tragice pentru societatea românească. - Da, într-adevăr, a fost un moment de răscruce în viața culturală și literară a țării, conturat cu și mai multă claritate în anul următor absolvirii liceului, în 1948. Dar întreaga perioadă, în care am făcut eu liceul, n-a fost una calmă
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
în iulie să fie dat afară fiindcă fusese marrist. Acum pare hazliu, dar a fost tragic. L-am regăsit pe profesorul Ivănescu la Academie, unde ajunsesem și eu după mai multe peripeții, la colectivul de lingvistică și am avut într-adevăr un model lîngă mine și am înțeles ce a însemnat el pentru știința limbii în România și ce pierdere a reprezentat pentru învățămîntul din Iași scoaterea lui de la catedră. După aceea s-a dus la București. La secretariatul unei Comisii
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
ajunsese la niște aberații, ca în cazul manualelor de istorie, cred că vor fi premise pentru a intra în normalitate. Ideea asta de a mitiza, de a demitiza, nu-și are rostul. Un manual, un studiu istoric, nu mitizează, spune adevărul. Asta-i tot. Mituri fac poeții. În manuale trebuie să spunem adevărul, plăcut sau neplăcut, și acesta e singurul criteriu. Discuția e falsă și n-am înțeles-o niciodată. Au apărut niște năzdrăvănii prin manulele de istorie. Acestea se cer
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
vor fi premise pentru a intra în normalitate. Ideea asta de a mitiza, de a demitiza, nu-și are rostul. Un manual, un studiu istoric, nu mitizează, spune adevărul. Asta-i tot. Mituri fac poeții. În manuale trebuie să spunem adevărul, plăcut sau neplăcut, și acesta e singurul criteriu. Discuția e falsă și n-am înțeles-o niciodată. Au apărut niște năzdrăvănii prin manulele de istorie. Acestea se cer neîndoios eliminate. Nu se poate. Sînt nume a căror prezență e de
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
manifestări, "cuminte" socialmente, atât de discret și atât de cuminte, încât debutul său editorial (Amazon și alte poeme, Editura Tritonic, 2003) mi-a scăpat. Nu l-am citit și nu l-am comentat în serialul de cronici dedicate debuturilor, din "Adevărul literar și artistic"; o fac acum, profitând de inițiativa Editurii Vinea de a retipări cartea, în colecția intitulată Ediția a doua. Ceea ce atrage imediat atenția în versurile sale este ceremonialul cu care vizionarismul înfășoară și desfoliază realul. Cadrul este cu
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
și în decența lui nevinovate, dar lesne de atacat și de lezat. M-am întrebat dacă, dincolo de bucuria de a fi împreună, de reperele și referințele comune, se mai cuibărește ceva care, stilistic vorbind, ne-ar putea aduna și lega. Adevărul este că Radu Stan și cu mine suntem într-un anume fel foarte singuri. Doi răzleți care contemplă nepotrivirile din lume. Eu, mai mult bombănind și văitându-mă de consecințele unor angoase abisale. El, scrutând fiecare ungher al existenței, curios
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
dintre cei care, după 1989, au ocupat fotolii de prim-plan ale vieții politice. Corneliu Vadim Tudor nici măcar nu face un secret din faptul că i se întâmpla să "bea câte un ceai" cu sinistrul șef al Securității. De curând, "Adevărul literar și artistic" a scos la lumină fragmente din dosare ce conțin transcrierea "dialogurilor colegiale" dintre ofițeri de Securitate și scriitori bine plasați în ierarhiile breslei. Din prima clipă, sare în ochi atitudinea unui scriitor cu inițialele A. B., în
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
așa cum arată documentele. Partenerii se consiliază reciproc, fac schimb de impresii, își vând ponturi: Merce îi "recomandă" să nu ia cuvântul la o ședință a Consiliului de conducere a Uniunii Scriitorilor din aprilie 1983, ce se anunța furtunoasă și, într-adevăr, cel numit "Oșanu" ascultă sfatul amicului cu grade. La rându-i, acesta își notează cu grijă părerile clujanului despre criticul N. M. (Nicolae Manolescu?), în privința căruia "nu garantează că nu ar avea ceva negativ în el, dar e un om
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
produse de o singură editură, ca să zic așa, Securitatea. Cu atît mai mult cu cît unii dintre cei care par azi un soi de agenți de influență ai Securității aveau și dosare de urmărire informativă. Am citit de curînd în "Adevărul literar și artistic" stenograma unei discuții între un Nica Dan, ceea ce pare să fie un nume de cod, și un reprezentant al Securității. După cum e croit textul Securității reiese că cineva, cu inițialele N.C., apropiat al lui Mircea Eliade, ar
Informatorii abjecți și securiștii onorabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10420_a_11745]
-
afirmații fără acoperire. La pagina 134 a cărții, pretinde că în revista pe care o conduc se "recenzează cu predilecție cărți de la Editura Humanitas" (p. 134). Am serioase dubii că lucrurile stau așa. Dar, de dragul demonstrației, să admitem că, într-adevăr, în "Orizont" sunt recenzate cu predilecție cărțile editurii menționate. În consecința tezei cu "precupețismul", ar trebui ca serviciile aduse Editurii Humanitas să dea roade, iar "recenzenții" de la "Orizont" să devină, la rândul lor, răsfățații colecțiilor editurii lui Gabriel Liiceanu. Probabil
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
gust de a-și publica acolo propriile opuscule, îmi lipește pe frunte din nou eticheta de "precupeț", scriind negru pe alb: "Mircea Mihăieș editează interviuri la Antologii" (p. 122). Pentru a da sens elipticei propoziții, am să admit că, într-adevăr, sunt îngrijitorul unei colecții la Editura Polirom, intitulată "Antologii". Numai că în respectiva colecție n-a apărut vreodată un interviu al meu - și nici al altcuiva -, din moment ce e dedicată... poeziei! Mă declar extrem de fericit că am putut să-i public
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
-un viol ici-acolo, mai mult din plictiseală decât din cauza călduri(i)(lor)... De-aceea, o seamă de victime, nemulțumite din mai multe puncte de vedere, abia-abia mai reclamă câte unui reporter teve mai zelos că s-a întâmplat într-adevăr ceva, însă nu ceea ce se așteptau ele și căăăăăă... A, la poliție ? Doamne-ferește! Bine că televiziunile ne mai înviorează cu câte-o știre-reportaj de mare senzație -Vezi că ai dat în pleonasm, îmi zice Haralampy citind peste umăr ce scriu
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
leopard. Și îndată, la sfârșitul spectacolului, dându-se drumul unui leopard, dintr-o singură mușcătură a curs atâta sânge, încât poporul, întorcându-se spre el, îi striga în față mărturia celui de al doilea botez: Mântuit, spălat; mântuit, spălat. Într-adevăr era mântuit cel care se spălase în modul acesta. Atunci el a zis soldatului Pudens: Rămâi cu bine și amintește-Ți de credința mea; iar acestea să nu te tulbure, ci să te întărească. În același timp, îi ceru inelul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu corabia, în loc singuratic, ferit. Textul acesta ne învață că trebuie, pe cât se poate, să ne ferim din calea prigonitorilor și din toată așteptarea poporului (Fap. 12, 11), care din pricina Logosului s-a îndreptat împotriva noastră. Aceasta ar fi, într adevăr, atitudinea cea mai cuminte, iar atunci când putem sta departe de primejdii ar fi lucru necugetat și forțat din partea noastră să mergem să le căutăm<footnote Notă Pr. Teodor Bodogae: Se știe că Celsus acuza pe creștini de lașitate (I, 65
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a îngăduit totuși ca aceștia să locuiască în orașe, ci i-a trimis în Ținuturile cele mai îndepărtate ale stăpânirii romanilor”. (Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria bisericească, cartea a III-a, 17, 6-8, în PSB, vol. 44, p. 146) „... Într-adevăr cei care asistau acolo au rămas uluiți văzând cât de tare li se deșirau (mucenicilor - n.n.) în urma loviturilor până și arterele, venele cele mai ascunse, încât se vedea chiar și alcătuirea trupului lor cu cele mai lăuntrice măruntaie și părțile
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
anume toți cei pe care i-a ales Dumnezeu să-și sfârșească zilele în așa fel ca să fie pusă în lumină slava Lui”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 27, în PSB, vol. 13, p.185) „Într-adevăr, bucuria muceniciei, nădejdea celor făgăduite, dragostea de Hristos și Duhul Tatălui ușurau pe aceia (...) De fapt, cei ce mărturisiseră pășeau veseli, multă demnitate și bucurie se citeau pe fețele lor, iar lanțurile îi înfășurau ca o podoabă fermecătoare, parcă ar
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de nimic necurat, era lăsat să plece fiind nevoit să rabde în tăcere calomnia celor care declarau că el ar fi jertfit deja; altul, care a fost înhățat pe jumătate mort, era aruncat afară ca și cum ar fi fost mort într-adevăr. Altul care zăcea pe pământ a fost târât de picioare o bună bucată de drum și numărat apoi între ei care ar fi jertfit. Unul Țipa și declara cu glas tare că nu vrea să jertfească idolilor, pe când al doilea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
consimțit la ceea ce se poruncise. Dar și de astădată el a rămas neclintit, dându-și astfel sufletul în toiul chinurilor, ca biruitor. Așa s-a sfârșit de o moarte mucenicească unul dintre curtenii împărătești. Numele lui era Petru și într-adevăr martirul merita pe deplin acest nume<footnote Tâlcuirea Pr. Bodogae: Πετροσ, cel cu credința tare ca piatra. Cei trei martiri Gorgoniu, Dorotei și Petru erau mari demnitari la palatul imperial și aveau serviciu de praepositi cubiculi, adică un fel de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ori în urma prea lungii folosiri se știrbise, iar călăii obosiți au trebuit să fie schimbați unul după altul. Am observat atunci la cei care credeau în Unsul Domnului o râvnă cu adevărat minunată, precum și o putere și un curaj într-adevăr dumnezeiești. Căci abia a apucat să se pronunțe sentința împotriva unora, și din cealaltă parte să grăbeau alții spre scaunul de judecată al judecătorului, mărturisind că sunt creștini, fără să se sperie de îngrozitoarele chinuri și de orice fel de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ci vorbeau cu toată îndrăzneala și curajul despre credința în Dumnezeu întregii lumi și întâmpinau cu bucurie, în râs și voie bună sentința din urmă, cântând până la ultima răsuflare imnuri de laudă și de mulțumire lui Dumnezeu Atotputernicul. Și într-adevăr toți aceștia erau vrednici de laudă, însă și mai minunați erau cei care străluciseră prin avere, se născuseră dintr-un neam ales, se bucuraseră înainte de mărire deosebită, de un grai frumos și de o cugetare adâncă, dar pe care le
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dat să vadă o cruzime atât de mare. Ei nu deplângeau atât de mult nenorocirea celor împotriva cărora se acționa în acest fel, cât mai ales purtarea lipsită de omenie, care se împotrivea firii care e aceeași pentru toți. Într-adevăr, aproape în fața fiecărei porți întâlneai o priveliște care întrecea orice cuvânt, depășind orice descriere oricât de nenorocită ar fi fost ea. Bucăți de carne omenească nu erau mâncate numai în câte un loc, ci ele erau împrăștiate peste tot: unii
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]