KorAP: Find »[drukola/base=adopție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...48 49 50 ...632 >

15,776 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

primit în procesul de adopție diferă în funcție de problemele sau istoricul de plasament al copilului. Acestea fiind rezultatele concluziona că, ipoteza doi se confirmă. Figura 5.7 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au fost în centru de plasament anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile Figura 5.8 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au beneficiat de plasamente multiple anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 340 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Figura 5.7 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au fost în centru de plasament anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile Figura 5.8 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au beneficiat de plasamente multiple anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 340 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare a fost definită prin doua dimensiuni: relaționarea mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Relația mamei cu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în analiza de regresie au fost variabilele referitoare la protecția copilului în centru de plasament, respectiv în forme multiple de protecție, în principal asistență maternală și centru de plasament. Faptul că, un copil a beneficiat numai de asistență maternală anterior adopției sau a fost adoptat direct din familia biologică sau spital maternitate/pediatrie după naștere nu se asociază semnificativ nici pozitiv, nici negativ cu variabilele care definesc relația mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Tabelul 5.17 Relația mamei cu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Tabelul 5.17 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital asocierea variabilelor 342 Relația afectivă Acceptare Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului Implicare activă și suport Relația părinților post adopție Caracteristici socio-demografice ale adoptatorilor Nivel educațional al mamei adoptive ,118 ,103 ,190 -,134 -,067 Nivel profesional al mamei adoptive ,267 -,074 ,053 ,0633 -,098 Venit ,145 -,098 ,195 -,213 ,309 Resursele adoptatorilor Suficiența informațiilor .599** .346 .531* .655** .268 Corectitudinea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
090 -.098 Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale -.155 -.204 -.216 -.216 -.187 Istoricul de plasament Copilul a fost adoptat direct familia biologică sau maternitate /spital .213 .089 .235 .182 -.218 Copilul a fost in asistenta maternală (AMP) anterior adopției -.067 -.119 -.228 -.306 .033 Copilul a fost in centru de plasament (CP) anterior adopției -.497* -.289 -.174 -.225 .022 Copilul a fost si in AMP si in CP anterior adopției -.282 -.606** -.478* -.500* -.137 Caracteristici socio-demografice Vârsta copilului

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de plasament Copilul a fost adoptat direct familia biologică sau maternitate /spital .213 .089 .235 .182 -.218 Copilul a fost in asistenta maternală (AMP) anterior adopției -.067 -.119 -.228 -.306 .033 Copilul a fost in centru de plasament (CP) anterior adopției -.497* -.289 -.174 -.225 .022 Copilul a fost si in AMP si in CP anterior adopției -.282 -.606** -.478* -.500* -.137 Caracteristici socio-demografice Vârsta copilului in luni la adopție -.057 -.515* -.168 -.124 -.128 Genul copilului -.055 .080 -.003 .264

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
218 Copilul a fost in asistenta maternală (AMP) anterior adopției -.067 -.119 -.228 -.306 .033 Copilul a fost in centru de plasament (CP) anterior adopției -.497* -.289 -.174 -.225 .022 Copilul a fost si in AMP si in CP anterior adopției -.282 -.606** -.478* -.500* -.137 Caracteristici socio-demografice Vârsta copilului in luni la adopție -.057 -.515* -.168 -.124 -.128 Genul copilului -.055 .080 -.003 .264 .034 Etnie -.122 .238 .208 -.132 .179 Dintre caracteristicile copiilor, dezvoltarea fizică și problemele medicale nu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
306 .033 Copilul a fost in centru de plasament (CP) anterior adopției -.497* -.289 -.174 -.225 .022 Copilul a fost si in AMP si in CP anterior adopției -.282 -.606** -.478* -.500* -.137 Caracteristici socio-demografice Vârsta copilului in luni la adopție -.057 -.515* -.168 -.124 -.128 Genul copilului -.055 .080 -.003 .264 .034 Etnie -.122 .238 .208 -.132 .179 Dintre caracteristicile copiilor, dezvoltarea fizică și problemele medicale nu se asociază semnificativ cu relația mamei cu copilul pe nici una dintre dimensiuni și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
relația mamei cu copilului, respectiv cu partenerul marital. În ceea ce privește resursele disponibile părinților adoptatori constatăm că, resursele informaționale, suficiența și corectitudinea informațiilor, se asociază cu o parte dintre variabilele dependente. Suportul social formal și informal primit de părinți în procesul de adopție și ulterior, nu se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Deși ne așteptam să identificăm asocieri pozitive între variabilele dependente și variabila accesarea serviciilor, nu am identificat o astfel de asociere. În schimb nevoia de servicii, se asociază negativ cu majoritatea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
regresie finală explică 77,6% din variația totală. Așa cum anticipam, relația afectivă este negativ influențată de tulburările de comportament (β = 0,607), tulburările emoționale (β = -0,407) și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului, manifestate de copil în momentul adopției (β = 0,343). Alți factori care influențează negativ relația afectivă a mamei cu copilul adoptat, deși într-o măsură mult mai mică, sunt: protecția copilului în centre de plasament anterior adopției, respectiv nevoia de servicii sociale. Acești doi factori, ca

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
cognitivă și a limbajului, manifestate de copil în momentul adopției (β = 0,343). Alți factori care influențează negativ relația afectivă a mamei cu copilul adoptat, deși într-o măsură mult mai mică, sunt: protecția copilului în centre de plasament anterior adopției, respectiv nevoia de servicii sociale. Acești doi factori, ca de altfel și vârsta copilului în momentul adopției (introdusă în analiza anumitor variabile dependente) deși în modele inițiale prezintă influență semnificativă, în modelele finale își pierd din semnificație, ceea ce ar putea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
negativ relația afectivă a mamei cu copilul adoptat, deși într-o măsură mult mai mică, sunt: protecția copilului în centre de plasament anterior adopției, respectiv nevoia de servicii sociale. Acești doi factori, ca de altfel și vârsta copilului în momentul adopției (introdusă în analiza anumitor variabile dependente) deși în modele inițiale prezintă influență semnificativă, în modelele finale își pierd din semnificație, ceea ce ar putea indica o influență indirectă asupra variabilei dependente, mediată de variabilele care definesc starea de sănătate psiho-fizică. O

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
indica o influență indirectă asupra variabilei dependente, mediată de variabilele care definesc starea de sănătate psiho-fizică. O influență pozitivă în formarea relației afective dintre mama adoptivă și copilul adoptat o are prezența resurselor informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,554), confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,320) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,200). Acceptarea copilului, definită prin încredere și apreciere, adoptat de către mama adoptivă este influențată puternic negativ de prezența tulburărilor de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
beneficiat de măsuri multiple de protecție (β = -0,125). O serie de factori influențează pozitiv această variabilă, în ordinea importanței lor fiind conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,621), resursele informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,609) și corectitudinea acestora (β = 0,564), dar și confirmarea expectanțelor părinților (β = 0,450). Ecuația finală explică 61,2% din variația totală. Și în cazul implicării și suportului oferit de mama adoptivă copilului adoptat influența negativă cea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Ajustat Suficienta informațiilor Corectitudinea informațiilor Nevoia de servicii Expectanțele părinților Tulburări Comportamentale Tulburări Emoționale Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului Copilul a fost in CP Copilul a fost si in AMP si in CP anterior adoptiei Vârsta copilului la adopție În raport cu mama În raport cu tata Variabile dependente Întorcându-ne la ipoteza principală a studiului putem afirma că aceasta s-a confirmat parțial. Din analiza datelor rezultă că, relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
chestionar autoadministrat, trimis prin poștă, o altă limită este dată de lipsa de control asupra persoanei respondente și incertitudinea asupra individualizării rezultatelor. Totodată, pentru anumite categorii de întrebări, de exemplu cele referitoare la suportul social formal primit în procesul de adopție și după, s-a înregistrat o pondere mare de nonrăspunsuri. Capitolul 6 Stres, strategii de coping și adaptare. Studiu calitativ 6.1 Aspecte teoretice 6.2 Designul cercetării 6.3 Rezultatele cercetării 6.3.1 Factori de stres, resurse și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
strategiilor de coping care pot influența adaptarea familiei adoptatoare. O analiză a literaturii de specialitate, și în special a factorilor subliniați de autori care au aplicat modelul stresului și a copingului în încercarea de a explica adaptarea în procesul de adopție, a condus la identificarea principalilor factori care cauzează stres în procesul de adopție. Pentru o prezentare și o urmărire mai clară a lor i-am grupat în trei categorii în funcție de momentul în care se manifestă. Sinteza este redată în Tabelul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de specialitate, și în special a factorilor subliniați de autori care au aplicat modelul stresului și a copingului în încercarea de a explica adaptarea în procesul de adopție, a condus la identificarea principalilor factori care cauzează stres în procesul de adopție. Pentru o prezentare și o urmărire mai clară a lor i-am grupat în trei categorii în funcție de momentul în care se manifestă. Sinteza este redată în Tabelul 5.19. Pornind de la această sinteză și având ca principal cadru conceptual teoria

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
la următoarele întrebări: Care sunt factorii de stres cu care se confruntă familia adoptivă? și Care sunt resursele și strategiile de coping care ajută familia adoptivă să contracareze acești factori? Tabelul 6.1 Sinteza factorilor de stres în procesul de adopție Etape ale adopției Factori de stres Pre-adopție infertilitatea decizia de a adopta incertitudinea și anxietatea legate de procesul de plasament atitudinea asociată adopției (Smith and Howard, 1999; Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky, 1998) Acomodare (încredințarea în vederea adopției

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Care sunt factorii de stres cu care se confruntă familia adoptivă? și Care sunt resursele și strategiile de coping care ajută familia adoptivă să contracareze acești factori? Tabelul 6.1 Sinteza factorilor de stres în procesul de adopție Etape ale adopției Factori de stres Pre-adopție infertilitatea decizia de a adopta incertitudinea și anxietatea legate de procesul de plasament atitudinea asociată adopției (Smith and Howard, 1999; Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky, 1998) Acomodare (încredințarea în vederea adopției încuviințarea adopției sau

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ajută familia adoptivă să contracareze acești factori? Tabelul 6.1 Sinteza factorilor de stres în procesul de adopție Etape ale adopției Factori de stres Pre-adopție infertilitatea decizia de a adopta incertitudinea și anxietatea legate de procesul de plasament atitudinea asociată adopției (Smith and Howard, 1999; Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky, 1998) Acomodare (încredințarea în vederea adopției încuviințarea adopției sau primele 3 luni după plasament) gestionarea presiunii create de parentalitate instantanee, abilitatea de a putea crea o legătură cu copilul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adopție Etape ale adopției Factori de stres Pre-adopție infertilitatea decizia de a adopta incertitudinea și anxietatea legate de procesul de plasament atitudinea asociată adopției (Smith and Howard, 1999; Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky, 1998) Acomodare (încredințarea în vederea adopției încuviințarea adopției sau primele 3 luni după plasament) gestionarea presiunii create de parentalitate instantanee, abilitatea de a putea crea o legătură cu copilul adoptat, lipsa informațiilor și expectanțele neîmplinite, lipsa suportului social, consecințele financiare, (Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ale adopției Factori de stres Pre-adopție infertilitatea decizia de a adopta incertitudinea și anxietatea legate de procesul de plasament atitudinea asociată adopției (Smith and Howard, 1999; Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky, 1998) Acomodare (încredințarea în vederea adopției încuviințarea adopției sau primele 3 luni după plasament) gestionarea presiunii create de parentalitate instantanee, abilitatea de a putea crea o legătură cu copilul adoptat, lipsa informațiilor și expectanțele neîmplinite, lipsa suportului social, consecințele financiare, (Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
școlară (Barth și Berry, 1988; Glidden, 2000; Groza și Rosenberg, 1998; Mullin și Johnson, 1999; Rosenthal și Groze, 1994; Tessier, 2005; Westhues și Cohen, 1990); factori specifici adoptatorilor: teama de a nu fi căutați de părinții biologici (Lebner, 2000), divulgarea adopției copilului asociată cu teama pierderii (Brodzinsky, Singer și Braff, 1984); factori sociali: stigmatizarea socială (March și Miall, 2000; Wegar, 2000); lipsa suportului social (Barth și Berry, 1988). 6.2 Designul cercetării Colectarea și prelucrarea datelor. Datele au fost obținute prin

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mame. Au fost selectate mame care au adoptat cu cel puțin 1 an înainte de participarea la interviu. Tehnica utilizată în colectarea datelor a fost interviul de tip narativ. Într-o primă fază mamele adoptatoare au fost invitate să relateze experiența adopției copilului din momentul în care s-au decis să adopte și până în momentul intervievării. Într-o a doua fază au fost inițiate discuții mai elaborate pe marginea experiențelor stresante trăite în perioada pre și post adopție și au fost introduse

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]