47,999 matches
-
cu voturile căreia a fost învestit un nou Guvern. ... 55. Ca principiu, retragerea unui partid dintr-o coaliție de guvernare determină fie o remaniere guvernamentală, fie încetarea mandatului respectivului Guvern. Mai mult, o asemenea retragere, urmată de inițierea, votarea și adoptarea unei moțiuni de cenzură, astfel cum s-a întâmplat în cauza de față, duce automat la încetarea mandatului Guvernului. În consecință, în condițiile date, prin coagularea unei noi majorități parlamentare, funcțiile politice deținute intră într-un proces de reevaluare firească
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
alegerea lui. Or, Constituția României nu permite aplicarea unei asemenea sancțiuni cu caracter colectiv“. Mai mult, Curtea a reținut că „orice reglementare care ar face posibilă revocarea președintelui Senatului ori de câte ori s-ar realiza majoritatea de voturi suficientă adoptării unei asemenea măsuri ar fi de natură să creeze o instabilitate instituțională perpetuă, contrară voinței electoratului care a definit configurația politică a Camerelor Parlamentului pentru întregul ciclu electoral și intereselor cetățenilor pe care Parlamentul îi reprezintă“. Având în vedere aceste
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
o stabilește cu privire la incidența instituției revocării înainte de expirarea mandatului. Limita vizează neaplicabilitatea criteriului majorității sub aspect substanțial, în sensul că revocarea președintelui Senatului nu se poate realiza ori de câte ori se întrunește „majoritatea de voturi suficientă adoptării unei asemenea măsuri“, respectiv „o majoritate conjuncturală, rezultată din dinamica compunerii și recompunerii forțelor politice în Parlament în funcție de factori neavuți în vedere de electorat“, întrucât o revocare întemeiată pe acest criteriu ignoră principiul configurației politice, „încalcă litera și
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
loc revocarea, cu respectarea celorlalte principii constituționale și legale“. Curtea a stabilit însă o limită a acestei libertăți, reținând că „orice reglementare care ar face posibilă revocarea președintelui Senatului ori de câte ori s-ar realiza majoritatea de voturi suficientă adoptării unei asemenea măsuri ar fi de natură să creeze o instabilitate instituțională perpetuă, contrară voinței electoratului care a definit configurația politică a Camerelor Parlamentului pentru întregul ciclu electoral și intereselor cetățenilor pe care Parlamentul îi reprezintă“. ... 2. Examinând Hotărârea Senatului
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
dispozițiile Constituției“. Se constată însă că, după mai mult de 16 ani de la data constatării neconstituționalității dispozițiilor regulamentare, Senatul nu a pus de acord aceste prevederi cu dispozițiile Constituției, astfel că Regulamentul Senatului, în forma în vigoare la data adoptării hotărârii criticate și la data efectuării controlului de constituționalitate asupra acesteia, nu prevede condițiile pentru care se poate solicita revocarea din funcție a președintelui acestei Camere și nici procedura pe care Camera trebuie să o urmeze pentru a dispune această
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
înainte de revocare, posibilitatea de a propune probe în apărarea sa, termenele procedurale etc.). Obligația plenului Camerei de a motiva hotărârea prin care se dispune revocarea din funcția de președinte al Senatului constituie, de asemenea, o garanție contra arbitrarului în adoptarea acestei măsuri. Cu toate că Parlamentul ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica sancțiunea juridică a revocării în urma constatării încălcării unor norme legale, oricare ar fi acestea, se constată că actualul cadru normativ, în temeiul căruia este adoptată
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019 sunt neconstituționale, deoarece niciuna dintre soluțiile legislative cuprinse în acest act normativ nu se fundamentează pe existența unei situații extraordinare, a cărei reglementare să nu poată fi amânată. Totodată, la momentul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019 nu a fost respectată obligația de motivare a necesității reglementării și a situației de fapt ce a impus o asemenea soluție legislativă. Practic, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență în domeniul legii
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
impus o asemenea soluție legislativă. Practic, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență în domeniul legii organice prin utilizarea, în mod abuziv, a competenței de delegare legislativă întemeiată pe art. 115 alin. (4) din Constituție. Motivele expuse de Guvern pentru adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019 nu respectă exigențele necesare adoptării unui asemenea act normativ, astfel cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 214 din 9 aprilie 2019, Decizia nr. 258 din 14 martie 2006, Decizia
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
urgență în domeniul legii organice prin utilizarea, în mod abuziv, a competenței de delegare legislativă întemeiată pe art. 115 alin. (4) din Constituție. Motivele expuse de Guvern pentru adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019 nu respectă exigențele necesare adoptării unui asemenea act normativ, astfel cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 214 din 9 aprilie 2019, Decizia nr. 258 din 14 martie 2006, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, Decizia nr. 34 din 17 februarie
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
lege pentru modificarea și punerea în acord a actualului cadru normativ în domeniul transportului în regim de taxi sau în regim de închiriere, însă nu justifică și nu semnifică o situație extraordinară care nu necesită amânare, astfel încât să determine adoptarea unei ordonanțe în regim de urgență. Caracterul superficial al argumentării situației extraordinare reiese din nota de fundamentare în cuprinsul căreia Guvernul invocă Regulamentul (CE) nr. 1.370/2007. În susținerea criticii de neconstituționalitate este invocat Avizul Consiliului Legislativ referitor la proiectul de
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
de Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 21/2019. ... 10. În condițiile în care jurisprudența Curții Constituționale a statuat, cu privire la conceptul de situație extraordinară și conceptul de urgență, că acestea nu se suprapun cu motivarea utilității reglementării, a oportunității adoptării actului normativ sau cu scopul/rațiunea legiferării, este evident că situația extraordinară nu poate fi determinată de existența unui cadru legislativ neunitar, complex, imprevizibil, iar urgența măsurii nu poate fi justificată de nevoia îmbunătățirii acestui cadru sau de cea a armonizării
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
poate fi determinată de existența unui cadru legislativ neunitar, complex, imprevizibil, iar urgența măsurii nu poate fi justificată de nevoia îmbunătățirii acestui cadru sau de cea a armonizării legislației române cu cea europeană. Or, fără îndoială că scopul urmărit prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019 a fost perfecționarea legislației, așa cum rezultă atât din preambulul acestui act normativ, cât și din nota de fundamentare. Mai mult decât atât, în condițiile în care Parlamentul voia să dispună modificări legislative
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
mai sus, în preambulul ordonanței de urgență, Guvernul avea obligația să identifice situațiile extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată și să motiveze urgența legiferării cu privire la materiile modificate. Aceste exigențe constituționale nu au fost respectate la momentul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019, aspect confirmat prin Avizul Consiliului Legislativ. Se invocă și Avizul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul nr. 46A din 25 martie 2019, care apreciază că este necesară detalierea situației extraordinare în privința intervențiilor legislative
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
I civilă consideră că prevederile contestate sunt constituționale, fiind reglementată o situație juridică existentă în concordanță cu realitatea socială. Instanța reține că, în ceea ce privește normele de tehnică legislativă, este de competența legiuitorului să decidă cu privire la oportunitatea adoptării unui act legislativ, iar referitor la norma despre care se presupune că încalcă principiul răspunderii personale complementare, instanța reține că această normă are ca scop înlăturarea unei stări de pericol și împiedicarea săvârșirii pe viitor a unor astfel de contravenții
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
ceea ce privește cel de-al doilea aspect, instanța apreciază că acesta nu poate fi reținut, deoarece în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019 au fost descrise împrejurările care, în opinia Guvernului, au caracter extraordinar și au justificat adoptarea acestui act normativ. Caracterul extraordinar al situației expuse în preambulul ordonanței de urgență constituie o chestiune distinctă, care va fi analizată în continuare. Potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
motiva urgența în cuprinsul acestora. Sunt invocate aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 65 din 20 iunie 1995 sau Decizia nr. 14 din 18 ianuarie 2011). Situația extraordinară care, în opinia Guvernului, a justificat adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019 a constat în creșterea activităților de transport de persoane în regim de taxi cu încălcarea prevederilor legale, cu caracter de fenomen permanent, și în imposibilitatea sancționării acestor fapte, întrucât stabilirea caracterului repetitiv al
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
calității serviciului de taxi, determinarea creșterii evaziunii fiscale și atingerea adusă obiectivelor din strategiile autorităților administrației publice locale în privința transportului public local, cu impact negativ inclusiv asupra mediului înconjurător. ... 19. În acest context, insuficiența cadrului normativ în forma anterioară adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019 este dovedită de însăși creșterea fenomenului de încălcare a normelor din domeniul transportului de persoane în regim de taxi, motiv pentru care instanța apreciază că modificarea art. 55 pct. 3 lit. h) din
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 115 alin. (4) privind adoptarea ordonanțelor de urgență ale Guvernului. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 privind dreptul la respectarea bunurilor din
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
paragraful 17, și Hotărârea din 18 iunie 2013, pronunțată în Cauza S.C. Complex Herta Import Export - S.R.L. Lipova împotriva României, paragraful 32). ... 34. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea a invocat aspecte din jurisprudența sa referitoare la condițiile de adoptare a unei ordonanțe de urgență a Guvernului, condiții care trebuie întrunite cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
asemenea împrejurări, a fost constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea interesului public referitor la buna desfășurare a activităților de transport în regim de taxi și în regim de închiriere. ... 36. De asemenea, astfel cum rezultă din nota de fundamentare, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019 s-au urmărit creșterea calității transportului public în regim de închiriere, crearea unor beneficii directe asupra mediului de afaceri, prin stimularea activității transportului de închiriere, în condițiile legii, și luarea unor măsuri cu
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
fiscale; influența negativă a faptelor de piraterie prestate în transportul public în regim de taxi și în regim de închiriere asupra activității operatorilor serviciului public de taxi care îndeplinesc condițiile legale, elemente de natură să justifice imposibilitatea de a amâna adoptarea actului normativ criticat. ... 38. În raport cu cele enunțate, Curtea a constatat caracterul neîntemeiat al criticilor de neconstituționalitate raportate la art. 115 alin. (4) din Constituție. ... 39. În plus, Curtea a observat că, ulterior intrării în vigoare a actului normativ
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
aprobarea Normelor pentru desemnarea reprezentanților auditorilor financiari la Conferința Camerei Auditorilor Financiari din România, organizată prin vot la distanță în data de 29 aprilie 2022; ... – art. 4 din Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 51/2015 privind modalitatea de adoptare a hotărârilor Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România, cu modificările și completările ulterioare, ... Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunit în data de 28 martie 2022, adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1 Se aprobă convocarea Conferinței Camerei Auditorilor Financiari din România
HOTĂRÂRE nr. 28 din 28 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253358]
-
al Guvernului; ... f) monitorizarea progreselor realizate în îndeplinirea obiectivelor și indicatorilor și notificarea întârzierilor în atingerea țintelor asumate; ... g) întocmirea unor rapoarte periodice privind stadiul implementării planurilor strategice instituționale prin care se prezintă problemele identificate și prezentarea acestora primministrului pentru adoptarea deciziilor care se impun în situația identificării de probleme. ... Capitolul V Etapele procesului de planificare strategică Articolul 15 (1) Planul strategic instituțional se revizuiește și se actualizează anual, păstrând perioada de planificare și de programare bugetară de 4 ani, respectiv
HOTĂRÂRE nr. 427 din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253280]
-
HOTĂRÂRE nr. 27 din 29 martie 2022 privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Consiliului privind un cadru de măsuri pentru asigurarea furnizării contramăsurilor medicale necesare în situații de criză în cazul unei urgențe de sănătate publică la nivelul Uniunii - COM(2021) 577 EMITENT CAMERA DEPUTAȚILOR Publicat în
HOTĂRÂRE nr. 27 din 29 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253362]
-
HOTĂRÂRE nr. 28 din 29 martie 2022 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Plan de urgență pentru garantarea aprovizionării cu alimente și a securității alimentare în vremuri de criză - COM(2021) 689 EMITENT CAMERA DEPUTAȚILOR Publicat în
HOTĂRÂRE nr. 28 din 29 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253363]