583,813 matches
-
î.e.n., 68 î.e.n. și 14 e.n.". Iată observația: "Conform logicii vizionare a autorului articolului, ne aflăm, pentru prima dată în istoria universală, în fața unor monede antice cu o datare absolută. Cum au reușit dacii să-și dea seama că se aflau în anul 126 înainte de Cristos [...] rămîne totuși un mister de nepătruns." Ca să vezi ce strămoși plini de perspicacitate avem! Cum au ghicit ei anul exact al Nașterii Mîntuitorului! Și noi care, după două milenii, nu sîntem siguri care a fost
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
așa ceva. Iar vitalitatea la persoanele de vîrsta dlui Iliescu e cadou de la Dumnezeu - sau mai științific, face parte din bagajul genetic al acestora. Asta nu e opinia Cronicarului. Citind știrea din România liberă și răspunsul dlui Iliescu am dorit să aflăm ce spun specialiștii. Medici care nu se numără printre simpatizanții președintelui ne-au spus că dacă dl Iliescu ar face cură cu anabolizanți nu l-ar mai încăpea hainele la mîneci și atîta tot. * Pe de altă parte însă, Cronicarul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
Potrivit ziarului Ziua de această dezlegare n-ar beneficia decît elevii bucureșteni, fiindcă prefectul Capitalei ar fi cerut numai pentru ei dispensă. Dacă prefectul ar fi cunoscut cît de cît cum e cu asemenea dezlegări, nu s-ar mai fi aflat în treabă cerînd încuviințarea Patriarhului. Biserica Ortodoxă acordă oricum copiilor dezlegare la lapte în Postul Paștelui. Că prefectul nedus la biserică a cerut această dezlegare e treaba lui. Regretabil ni se pare că Prea Fericitul Teoctist nu l-a pus
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
să sufere în tăcere și să aștepte o perioadă de eliberare în care să se manifeste așa cum dorea. - Într-o autobiografie care vi s-a cerut, v-ați declarat „o victimă a regimului burghez, a culturii burgheze". Sunt curios să aflu cu ce sentiment ați scris fraza respectivă? - Eram forțat să dau „autobiografii" din timp în timp, în fiecare an cel puțin două, ca să se lămurească asupra existenței și gîndirii mele. Ca să mă fofilez (după cum am vorbit mai devreme), mai „dădeam
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
fie întreruptă de moderator cu vorbele: - dar să vedem ce crede și omul de pe stradă! Și se dă un filmuleț, și reporterul întreabă despre măsurile guvernului, dacă sunt bune sau rele, și răspunsul vine tăios-bosumflat: știe ei ce face! Am aflat ce gândește omul de pe stradă? Nu sunt sigur. Sigur sunt însă de faptul că vorbirea agramată face adesea cea mai bună casă cu conformismul politic: știe ei ce face! Dar să-l lăsăm în pace pe omul de pe stradă, care
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
clasifică în mici, mijlocii și mari? Dacă ar fi după mine primul la care aș recurge ar fi George Pruteanu, cu tot eșecul legii sale neinspirate. L-aș rechema, ca să vorbim tehnic, pe post. P.S. Scrisesem această notă când am aflat, de la un "telejurnal", că legea Pruteanu, întoarsă din drum de Președinte, este din nou în discuție la una din comisiile Parlamentului. Deci n-a fost promulgată, dar nici chiar uitată, cum am crezut. Faptul nu schimbă totuși cu nimic esența
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
dezinvoltura valsau sprinten, spre spaima de moarte a plătitorului de impozite, făcut una cu fotoliul. Regimul Năstase, care măcar la nivel de promovare a imaginii se arătase mai subtil, n-a putut evita catastrofa. De unde rezultă că legiferarea elucubrantă se află bine montată în gena politicianului român de toate culorile. Legi acut-limitatoare există în orice țară. Dar când un parlament votează texte de acest gen știe exact de ce-o face. La noi, unde parlamentul e o adunătură inertă de aplaudaci
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
n.r.). D.T.: - Și ați fost în stare s-o faceți? M.P.I.: - Da... și, într-adevăr, am trăit toate ritmurile vieții. D.T.: - Aceasta e scrisoarea la care n-ați răspuns o lună? M.P.I.: - Da... și era îngrijorat. Mult mai tîrziu am aflat. Îi scrisese unui prieten: "După ce a citit scrisoarea, Marga a reflectat timp de-o lună, și nu mi-a răspuns. Am crezut-o pierdută pentru mine. Dar, nu... De Crăciun, venind să-și petreacă vacanța la Brăila, am devenit prieteni-amanți
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
comunist. Experiența s-a încheiat dramatic, în 1948, prin arestarea lui Constant Tonegaru, dar ideea rezistenței prin cultură nu a fost abandonată. Iordan Chimet a continuat să scrie texte parabolice care s-au bucurat de real succes în țările socialiste aflate pe o treaptă superioară de liberalizare (Cehoslovacia, Polonia), dar și în Occident. La 5 noiembrie 1986 (în preajma aniversării ";Revoluției din octombrie"), Iordan Chimet realizează la Biblioteca Americană din București un spectacol dedicat cuceririi Vestului american care se transformă într-o
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
este sensul în care acționează cei în cauză. Or, simplele înșiruiri (neîntîmplătoare) de nume, pe care mi le-am permis, indică tot atîtea posibile direcții antagonice de acțiune. Care sînt cele corecte? Le-aș putea, fără îndoială, indica pe cele aflate pe gustul meu, dar cu siguranță vor sări mulți care să spună că dreptatea este în altă parte. Așa încît, în lipsă de altceva, trebuie să acceptăm sensul, destul de vag, indicat de Iordan Chimet: ";Trecutul, în orice ipostază l-am
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
val. Și mai știu că mulți regizori au o foarte mare admirație pentru realizatori ca Tarkovski, care sunt extrem de importanți pentru ei. În cinematograful estic, regizorii pot folosi metafore, simboluri, un limbaj poetic... Ceea ce e diferit de tot ceea ce poți afla în filmele franțuzești sau americane. Trebuie să ai așadar o anumită privire și să-ți antrenezi sensibilitatea pentru a înțelege sufletul estic. Cred de fapt că filmele estice sunt mai spirituale. Iar asta îmi place foarte mult. Ai văzut, de
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
al poetului". Altminteri este însă apreciat Ioan Alexandru. Acesta a suferit, într-un timp relativ scurt, o metamorfoză radicală și, nu mai puțin, contradictorie, trecînd de la agitația dionisiacă, "păgînă", la un simțămînt exclusiv religios, turnat în ostentative tipare sacerdotale: Ne aflăm în fața unui credincios fervent, lipsit de cea mai mică urmă de-ndoială, pentru poet Dumnezeu este o certitudine absolută. Acum, poetul se va metamorfoza în Marele Preot". Ne-am fi așteptat ca faza a doua să smulgă admirația totală a
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
semnifice o dezicere de valoarea religioasă, aptă a se manifesta și-n indirectitatea întrupărilor sale: Dacă fiorul poetic a fost ucis în multe Imne printr-o enumerare mecanică de gesturi și fapte ritualice, mai răsare, din cînd în cînd, precum aflăm uneori în textele gnostice, ideea lirică. Ambiguitatea marii poezii, atît de prezentă în prima etapă, va fi cu totul pierdută în Imne, unde limpezimea copleșită de lumină va congela lirismul pînă la extincție". Încă o dată putem observa că "ambiguitatea", atît
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
general de redacție al Luceafărului lui E. Barbu (și el, figură luminoasă a trecutului ce se continuă deseori în prezent) a publicat pe vremuri un interviu (comandat de PCR, desigur) cu mama dlui Virgil Ierunca, pusă să-și acuze fiul aflat în Franța de tot felul de orori (între care și aceea de a o fi dat uitării!). Servind odinioară astfel de cauze murdare, directorul general al TNB nu poate să le servească acum pe cele curate. * Absolut sclipitoare, de idei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
din cauza supărării [...]De bucurie că Oprișan și-a dat demisia, președintele Alianței Civice Vrancea, Puiu Siru, și-a îmbătat cîinele cu șampania oferită de lacheii pesedistului la mega-show-ul din noaptea de Revelion. «Am păstrat această sticlă, pe eticheta căreia se află sigla PSD, special pentru acest eveniment. Nu credeam că se va întîmpla așa repede...» a declarat fericit Siru" scrie reporterul Naționalului. Cîinele merita un tratament mai bun, cel puțin așa crede Cronicarul. l Tot din Ziua cităm un scurt fragment
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
Irakul. * N-a trecut anul de cînd partidul de guvernămînt nu voia să audă de retrocedarea imobilelor în care, azi sînt adăpostite spitale. Criza din Sănătate a determinat-o pe dna Daniela Bartoș, ministru de profil, să declare că spitalele aflate în clădiri retrocedabile ar putea fi desființate, asta într-un proiect care prevede scoaterea din sistem a o sută de spitale despre care dna ministru Bartoș afirmă că au devenit de prisos. Deși face parte din același partid, doctorul Sorin
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
care dna ministru Bartoș afirmă că au devenit de prisos. Deși face parte din același partid, doctorul Sorin Oprescu, director al Spitalului Universitar din București, e de părere că în spatele ideii colegei sale de breaslă și de PSD s-ar afla șmecherii ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Oricum, Sorin Oprescu o atacă pe față și pe Daniela Bartoș spunînd că spitalele trebuie închise ținînd seamă de realitate, nu după cifre contabile, citat fiind de mai multe ziare centrale. Acest
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
din cărți sunt evaluate în S.C.I., ci cele din articole, acestea reprezentând forma principală de prezentare a unor rezultate noi. Dacă ne este permisă o metaforă militară putem spune că articolele originale constituie prima linie a frontului științific, acolo se află știința fierbinte, care se elaborează sub ochii noștri. Cărțile, monografiile, manualele, tratatele reprezintă spatele frontului, foarte important, dar care se află cu un pas în urmă față de știința în plin proces de elaborare. Din păcate, mulți studenți ajung la sfârșitul
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
ne este permisă o metaforă militară putem spune că articolele originale constituie prima linie a frontului științific, acolo se află știința fierbinte, care se elaborează sub ochii noștri. Cărțile, monografiile, manualele, tratatele reprezintă spatele frontului, foarte important, dar care se află cu un pas în urmă față de știința în plin proces de elaborare. Din păcate, mulți studenți ajung la sfârșitul studiilor fără să fi văzut măcar cum arată o revistă de specialitate din domeniul lor; ei au fost obișnuiți numai cu
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
noastre științifice, așa cum Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană ne monitorizează de o bună bucată de vreme în politică, economie și finanțe. Într-un raport publicat de National Science Board, "Science and Engineering Indicators" (Arlington, VA, 2002), România se află pe locul 46 dintr-un total de 60 de țări, din punctul de vedere al producției științifice (număr de lucrări la un milion de locuitori), în urma unor țări ca Bulgaria, Iugoslavia, Ucraina, Belarus, Croația, Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia. Suntem
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
Citeam de curând undeva despre o "Istorie a muzicii europene" publicată sub sigla editurilor Bärenreiter/ Metzler (Kassel, 2002) și în care, pe parcursul a 1400 de pagini, în care sunt prezentați 1200 de ani de istorie a muzicii europene, nu se află nici un nume românesc. Între situații de acest fel și cele discutate mai sus este o legătură foarte strânsă. Rezolvarea acestor probleme nu ține atât de acțiuni de "promovare a culturii românești în lume" înfăptuite de fundații, uniuni și ministere (al
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
necesitând mediatizare și traducere), cât de schimbarea atitudinii față de comunicarea cu lumea. O timiditate inexplicabilă (combinată cu comoditate) persistă încă la mulți autori, ea vine dintr-un trecut mai îndepărtat și merită o analiză atentă. Tot mai mulți autori se află în căutarea unor cititori avizați (unii dintre ei la rândul lor autori), dispuși să le acorde atenție. Cercetători redutabili așteaptă cu lunile, cu anii, apariția unor colegi de breaslă a căror opinie contează și care acceptă să le examineze manuscrisul
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
la rândul lor autori), dispuși să le acorde atenție. Cercetători redutabili așteaptă cu lunile, cu anii, apariția unor colegi de breaslă a căror opinie contează și care acceptă să le examineze manuscrisul de sute de pagini în care s-ar afla un rezultat important. Am relatat în altă parte un caz dramatic de acest fel. Cei care cred că au ceva de spus sunt tot mai mulți, cei dispuși să-i asculte, tot mai puțini. Opere de valoare riscă, în aceste
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
lămuritoare, un provizoriu inventar: de la "nexul miraculos al genezei civilizației europene" la "farsa" romanescă a lui Umberto Eco; de la "frica în antichitatea greco-romană" la rebeliunea romantică, ultima un produs al titanicului "efort creator al omului" modern (p. 174), care a aflat în Roma antică "străvechiul leagăn al romantismului poeților damnați" (p. 181); de la unidirecționala odiseică Ithacă la aceea zilnică, perpetuă și a noastră, a tuturor, prin intermediul unui singur gest: "călătoria"; de la... Cred că trei sunt nivelurile de lectură prin a căror
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
ultra. Am lăsat NASA în urmă. Tehnologia americană nu era decât un tigru de hârtie. Noi doi aveam propulsie ionică. Urma să zburăm ca niște îngeri. Pe atunci nu știam că la nivelul zero al turnului nostru de lansare se află o frescă a lui Delacroix reprezentând lupta cu Îngerul - și încă una, Heliodor zdrobit, căzut pe Pământ. Nu intram în biserici, arta nu ne interesa decât dacă era marginală, și nici atunci... Delacroix, pentru noi, era numele unui amic de
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]