3,174 matches
-
în preajma afluenților Gârbovăț, Șacovăț, Velna și Stavnic. numeroasele situri de pe văile Idricii, Zorleniului și Bârladului (cursul de mijloc), față de rarele așezări situate pe văile Vasluiului, Lohanului și Crasnei. Harta III (Anexa 2): descoperirile din secolele X-XI impresionantele complexe de pe văile afluenților Bârladului (Gârbovăț, Șacovăț, Velna, Stavnic, Vaslui, Lohan, Crasna, Idrici, Bârlad, Bogdana, Bogdănița, Zorleni, Jarovăț), ce le devansează pe cele situate în preajma râurilor Racova, Berheci, Zeletin, Tutova, Iezer și Corozel. Potrivit acestor constatări, se remarcă menținerea vetrelor de locuire de la o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe cele situate în preajma râurilor Racova, Berheci, Zeletin, Tutova, Iezer și Corozel. Potrivit acestor constatări, se remarcă menținerea vetrelor de locuire de la o perioadă la alta, însă, uneori, ușor diferențiate în consistență: cazul grupului numeros de așezări amplasat pe văile afluenților Gârbovăț, Șacovăț, Velna și Stavnic (prezent în secolele V/VI-VII), care se rărește în perioada următoare (VIII-IX), dar atinge apogeul în timpul culturii Dridu (secolele X-XI). Dinamica siturilor arheologice diferă de la secol la secol, fiind imprevizibilă, datorită factorilor naturali (climă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
grupurilor migratoare): dacă în perioada veacurilor VI-VII și X-XI spațiul din preajma râurilor Berheci și Zeletin este intens locuit, în etapa intermediară (VIII-IX) dovezile umane sunt rare. De asemenea, un teritoriu lipsit de așezări, în secolele V/VI-IX, din apropierea afluentului Corozel, ulterior este locuit în intervalul de timp al veacurilor X-XI, posibil de către un grup venit din altă parte. În general, pentru veacurile V/VI-XI, principalul râu, ale cărui văi și terase au fost preferate de autohtoni și nu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 267; Teodor 1997c, p. 98. 144. Matca (comuna Matca), județul Galați a) Pădurea Bujoru: în 1980 era descoperit întâmplător, în urma unor lucrări administrative din apropierea pădurii Bujoru (de lângă afluentul Corozel al Bârladului) un mormânt de înhumație (notat M2). Acesta a suprapus un mormânt al culturii Basarabi (notat M1) și avea în preajmă un altul din epoca bronzului (notat M3). Situat într-o movilă, la 0,80m adâncime, M2 avea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a-l arestui comuniștii... Și de-a da în el jandarmii cu cartușul, la pădurile de fagi, de lângă închisoarea Parapetu!... - Fîl-fîl! le promise, gutural, tuturor Sinistratul. Transpirase. Își simțea pe spinare, coborând și încolăcindu-i-se sub coapsele subțiri, mici afluenți de nădușală. Iar aerul înnegrit de fumul platformelor industriale din vecinătate îi necăjea plămânii, dîndu-i senzația că i-ar îngreuna urcușul. - Fîl-fîl! glăsui el hotărât, cu venele tâmplelor și ale gâtului crăpîndu-i de atâta concentrare, reușind din nou, să țâșnească
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și pescuitul, par a nu se fi schimbat cu nimic față de vremea faraonilor. Amazonul are punctul de pornire al celor 6.400 de kilometri în Anzii peruvieni, traversează cea mai mare pădure tropicală din lume, adună peste o mie de afluenți și udă un bazin de aproape șapte milioane de km2. În apele Amazonului trăiesc peste două mii de specii de pești. În jungla amazoniană există o imensă diversitate de specii de plante și animale constituind cea mai importantă resursă naturală din
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
găseau cele necesare vieții pe care, vremelnic, o duceau coabitând. Ne aflăm în epoca încheierii procesului de romanizare, timp în care romanitatea sud-dunăreană târzie își exercită încă influența benefică asupra celor de la nord de Dunăre și de pe cursurile inferioare ale afluenților săi, conducând, în final, la cristalizarea etniei românești. Alt argument prin care se poate demonstra prezența etnosului românesc la începuturile sale, în partea meridională a Moldovei, pe văile apelor curgătoare din spațiul acesta geografic, inclusiv pe teritoriul comunei Umbrărești, îl
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
plantelor, în primul rând. Le-o impunea dimensiunile largi ale hotarului stăpânirii lor, ce se întindea de la Herătău și până în pârâul Dimaciului (și invers), cuprinzându-se în interiorul acestui hotar și cele două principale cursuri de apă, Bârladul și Siretul, cu afluenții lor din zonă. Ar fi și acesta un temei de a considera că locuitorii practicau o agricultură extensivă. În secolul al XIX-lea, satele noastre erau menționate ca având încă „loc îndestul”, criteriu ce justifică, prin el însuși, statornicia și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
garnizoana Bacău. Toate aceste măsuri s-au luat în scopul salvării de vieți omenești și de bunuri materiale, aprovizionării cu apă potabilă și hrană, curățirii căilor de acces,precum și dezinfecției în vederea stopării transmiterii de boli infecțioase. Apele Siretului și ale afluenților săi și-au continuat tăvălugul nimicitor până la revărsarea în Dunăre, distrugând în continuare vieți omenești, animale și diverse bunuri. Comuna Oncești nu a fost afectată drastic de aceste inundații. HIDROGRAFIA Apa provenită din ploi, topirea zăpezii și din revărsări creează
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pajiști, viță de vie, pomicultură și culturi cerealiere. Amintim în acest sens podgoriile de la Cioara și Satu-nou, precum și livezile de la Lazu și Bărboasa. Pe platourile colinare Rotăria, Dealu Bărboasa, Onceștii Vechi, precum și pe șesurile din zona Berheciului și a afluenților, se află cernoziomurile cambrice, ce au o fertilitate mare și sunt favorabile culturilor de plante tehnice și cerealiere. Solurile cenușii sunt răspândite în zona de contact a satelor Dealu Perjului, Valea Iepei și Taula. Aceste soluri sunt favorabile și s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
oglindă, din metal. Prin urmare, necropola de la Bărboasa aparține elementului autohton, în speță daco- carpic, ceea ce o plasează cronologic în secolul al III- lea d.Hr. Prin cercetările de suprafață, efectuate de către aceiași cercetători în bazinul Berheciului și afluenților săi, s-au descoperit la Podul Morii - Bărboasa, pe o rază de circa 1 km, trei stațiuni din Epoca bronzului, după cum urmează: "Cetățuia", denumită Dealul Perjului, iar la circa 500 m est de satul Bărboasa, pe coama lină a Dealului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un plan superior de referință (nivelul mării, nivelul unui podiș ș.a.); cea mai mare adâncime de pe glob este de 11.022 m înregistrată în Groapa Marianelor din vestul Oceanului Pacific. AFELIU punctul cel mai depărtat de Soare de pe orbita unei planete. AFLUENT curs de apă ce se varsă în altul mai important, punctul de joncțiune numindu-se confluență; exemple: Prutul și Siretul sunt afluenți ai Dunării. AGENȚI GEOMORFOLOGICI forțele tectonice, fizice, chimice, mecanice sau biotice ce acționează asupra scoarței terestre, modificându-i
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
înregistrată în Groapa Marianelor din vestul Oceanului Pacific. AFELIU punctul cel mai depărtat de Soare de pe orbita unei planete. AFLUENT curs de apă ce se varsă în altul mai important, punctul de joncțiune numindu-se confluență; exemple: Prutul și Siretul sunt afluenți ai Dunării. AGENȚI GEOMORFOLOGICI forțele tectonice, fizice, chimice, mecanice sau biotice ce acționează asupra scoarței terestre, modificându-i suprafața și creând forme de relief; exemple: vântul, precipitațiile, ghețarii ș.a.. AGRICULTURĂ ramură de bază a economiei cu două subramuri: cultura plantelor
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
în mări sau oceane cu maree redusă; are forma literei grecești ∆ (delta), cu vârful spre locul de despărțire a brațelor fluviului și baza la țărmul mării; delta cu cea mai mare suprafață din lume este cea creată de Gange și afluentul său Brahmaputra (peste 82.000 km2); DEMOGRAFIE ramură a geografiei umane care se ocupă cu studiul populației. DENSITATEA MEDIE A POPULAȚIEI raportul dintre numărul de locuitori și unitatea de suprafață respectivă;se exprimă în locuitori pe km2 (loc./km2). DEPRESIUNE
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
estul Carpaților Orientali și toți Carpații Curburii. FLORĂ totalitatea speciilor de plante dintr-o regiune actuală sau dintr-o perioadă geologică. FLOTĂ totalitatea vapoarelor care aparțin unei țări. FLUVIU curs de apă important ca lungime și debit, care colectează numeroși afluenți și care se varsă direct în mare printr-un estuar sau o deltă; cel mai lung fluviu este Nilul (Africa) cu 6671 km; cel mai mare debit îl are fluviul Amazon (America de Sud): peste 200.000 m3/s. FOEHN vânt cald
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
bucătăria, 32 de porții. Executarea! Pentru a ajunge la destinație, trebuiau să meargă de-a lungul firului telefonic. Distanța nu era prea mare; aproximativ trei kilometri, numai că, spatele frontului, adică bucătăria, se afla dincolo de un râu destul de arătos, un afluent al Jiului care, datorită dezghețului, își ieșise din matcă și curgea la vale vesel, zglobiu și bucuros că a scăpat de rigorile iernii. Cât cuprindeau cu privirea, nici în amonte nici în aval, nu exista nici o trecere peste râu, nici
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
forma râuri învolburate ce străpung Subcarpații, podișurile (Transilvaniei, Moldovei, Getic, Mehedinți și Dobrogei) și dealurile (Banatului, Crișanei și Silvaniei). Râurile străbat apoi lin câmpiile (Română și de Vest), pentru a-și continua drumul spre Dunăre (sau, foarte rar, spre principalul afluent Tisa, așa cum e cazul Mureșului, al Someșului și al Crișurilor). Umflat de râurile pe care le strânge (mai importante, Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Siret, Prut), fluviul curge maiestos spre Marea Neagră. La vărsare, formează o vastă Deltă, în care uscatul se
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în ținuturile noastre, iar edificatoare este aria de răspândire a culturilor apărute timpuriu în regiune (Gura Baciului Cârcea, Starcevo Criș, succedată de Vinca Turdaș). Pornite din Macedonia (Tesalia), dar sosite în zona Dunării și Tisei, culturile agricole au valorificat axul afluenților Timiș, respectiv Mureș și Criș, pentru a se extinde spre Transilvania și Banat (iar, indirect, în Oltenia, prin culoarul Timiș Cerna). Pe aceste drumuri, candida Zeiță Mamă a Lumii avea să pășească în ținuturile noastre. Sub privirea ei, fertilitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mai degrabă, a rătăci pe coclauri. Cădeau repede pradă năucirii într-un spațiu acoperit de păduri. Spre munți, se întindeau codrii întunecați, străpunși doar de tumultul râurilor. În vastele stepe prelungite din inima Eurasiei, prin Moldova și Muntenia, Dunărea și afluenții săi se revărsau frecvent. Pământurile erau împânzite de o rețea de mlaștini înșelătoare, scufundate în stufăriș. Totodată, fluviul și râurile sale erau însoțite de zăvoaie de nepătruns iar, în ariile mai umede (Oltenia și partea vestică a Munteniei), pădurile se
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
axa vest est se poate spune că Ruso Vlahia a moștenit granițe puternice, nu același lucru ar putea fi zis pe direcția nord sud. La miazănoapte, pe vremea stăpânirii Pocuției, frontiera voievodatului era una naturală. Limita se întindea până la un afluent al Nistrului, Bistrița Nadvornaia. Acest râu delimitează zona unde Podișul Moldovenesc se află în contact direct cu Munții Carpați de cea unde reapare molasa precarpatică (cu dealuri subcarpatice și lărgită tot mai mult spre vest în Galiția). În consecință, centrele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de urmașii lui Negru Vodă). Apoi s-au dezvoltat, mai firesc, în lungul unor axe naturale, moldovenii 33. În cele din urmă, s-a statornicit o frontieră între Muntenia și Moldova, pornind de pe Siret. Se urca apoi pe unul dintre afluenții săi, Putna (Gârla Leica), până la confluența cu Milcovul și se continua mai departe spre izvoare 34. Fiind o zonă deschisă, țările române nu au putut să mențină sub controlul lor regiunea Dunării de Jos, otomanii anexând, pe rând, Dobrogea și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de la Câmpulung Muscel pentru a sosi la Giurgiu, cât și a celor plecate din Brăila, pentru a ajunge la Turnu Severin. Fără a avea fortificațiile Târgoviștei, compensa prin protecția naturală de care beneficia. Astfel, întemeiat în interfluviul dintre Argeș și afluentul său Dâmbovița (inițial), Bucureștiul era relativ ferit în comparație cu alte târguri din Muntenia. Era plasat într-o zonă împădurită, parte a Codrilor Vlăsiei, mărginită de bălți și mlaștini (Snagovul, Căldărușanii, Balta Comanei). Poziția centrală deținută în cadrul Câmpiei Române și protecția naturală
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
valea Bâcului, la vadul Tighinei, și mai departe spre Cetatea Albă, sau de pe Prut, spre Chilia 50 (dintotdeauna ruta a fost cunoscută sub denumirea de drumul moldovenesc). Primele capitale s-au dezvoltat ca târguri fie pe râul Siret, fie pe afluenți ai acestuia (Suceava și Moldova). Există tentația de a justifica alegerea capitalelor exclusiv prin prisma proximității lor față de Țara Maramureșului, de unde au descălecat Dragoș și Bogdan I. Se evidențiază mai ales faptul că, în jurul lor, s-a format embrionul statului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
bordează spre vest Carpații Slovaci, separându-i de Munții Sudeți și de Podișul Ceho Morav. Putem spune că este un fel de prelungire a Câmpiei Panonice spre nordul continentului. Face posibil urcușul dinspre Bratislava spre miazănoapte, pe văile Moravei și afluenților săi, până în zona izvoarelor Odrei și Vistulei cu care comunică prin pasuri foarte joase. În acest mod, accesul dinspre nordul spre centrul Europei se realizează într-o manieră extrem de facilă. Nu întâmplător, a fost direcția de pătrundere mai mult pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
caz, spre vest sau spre est)58. Kievul are o poziție excepțională și numai proximitatea față de stepele turbulente l-a împiedicat să și-o valorifice eficient. Este practic locul din care întreg bazinul Niprului converge, adunându-și cei mai importanți afluenți... Implicit, este punctul din care se deschid traseele ce însoțesc arterele hidrografice din estul Europei: Donul spre sud est în zona stepelor, Oka și colectorul său, Volga, spre pădurile boreale, Dvina de Vest, Nemanul și Volhovul, cursul esențial care formează
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]