1,915 matches
-
Căci în Irlanda Irish coffee e mai mult whiskey decât cafea. Așa că, pe măsură ce se-ntuneca și localitățile alu necau pe lângă noi, starea mea de confuzie creștea tot mai mult. Am trecut granița (pur imaginară) spre Irlanda republicană și ne-am afundat printre colinele ei către Annaghmakerrig. Se lăsase noaptea. Șoferul nu era nici el cu totul „sober“ și pălă vrăgea într-o limbă numai a lui. Din zece cuvinte chipurile englezești înțelegeam unul. Noroc că una dintre poetele cu care eram
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
mine, poate-mi dai un autograf. Uite, primul volum... și al patrulea, din ăsta am recitat o dată la televizor...” “Știu, te-am văzut...” “Frumoase versuri, pline de simțire, dar și de dulceață... Astea sunt toate, nu? Ei, dacă nu te-afundai în groapa asta, puteau fi mult mai multe. La talentul și puterea ta de creație...” “Ei, și tu, acum, cu tămâierile... Ia zi mai bine ce mai faci? Am auzit că ai isprăvit un nou film, că joci acolo un
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
chiar așa de pervers. Marker? El nu-și mișcă deloc capul, nici nu clipi. Îi place la nebunie, spuse el, cu vocea groasă și tristă. Bonnie bătu din palme și se uită la Karin. Karin ridică din umeri. Fata se afundă în geanta ei cu franjuri, extrăgând de acolo o rezervă de lac de unghii, pe care o pusese bine pentru astfel de situații. Bonnie îl făcu pe Mark să se întindă pe spate și să-și abandoneze picioarele acestui proces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
jumătate. Avea să-și încetinească pe cât posibil coborârea - un drum lung și lent înapoi, în exact același punct în care fusese înainte de acești șase ani câștigați în mod brutal. Dar avea să savureze fiecare pas mărunt care avea s-o afunde iar în sclavie. În camera lui Mark, pedichiura era pe sfârșite. Mark stătea pe pat, uitându-se atent la degetele lui cum s-ar uita un leneș la o creangă de copac filmată. Bonnie se învârtea în jurul lui, trăncănind. — La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
împiedice mâinile să gândească. O chestiune de mândrie morală: formase numărul întreg o singură dată. La sfârșitul lui martie, zilele fiind tot mai lungi, își duse fratele într-una dintre primele lui plimbări în afara spitalului. Dădură ocol complexului, cu Mark afundat într-o concentrare pe care ea n-o putea pătrunde. Aerul din jurul lor se umplea de primele zumzete primăvăratice de insecte. Aconitul hibernal pălea deja, iar șofranul și narcisele își făceau loc printre ultimele movilițe de zăpadă. O gâscă albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
vocea lui de naturalist, o șoaptă pe care o folosea pe teren, ca să atragă atenția asupra animalelor care se speriau ușor, Daniel spuse: —Pentru fratele tău. Parc-ar fi fost telepatie. Apoi își aduse aminte: era un oraș mic. Se afundă în întrebările lui delicate. Eliberarea pe care o simțea răspunzându-i era de nedescris. Se contrazicea la fiecare frază: Mark își revenea văzând cu ochii; era mai rău decât o cauză pierdută. Gândea, identifica obiectele și chiar putea vorbi; era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
care intrase on-line, era acum sufocat de comunicarea instantanee. Tresări când văzu numărul de mesaje. Își petrecu restul serii săpând pur și simplu printre ele. Și totuși, copilul de zece ani din el încă se înfiora de plăcere când se afunda în sacul cu scrisori de peste zi, de parcă în el ar fi fost ascuns un premiu la un concurs la care uitase că participase. Mai multe e-mailuri promiteau să remodeleze oricare dintre părțile corpului lui Weber la dimensiunile dorite. Altele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
zice cum eram eu. Karin își apăsă tâmpla cu încheietura mâinii și se ridică. —Iertați-mă, se scuză ea și ieși împleticindu-se din cameră. Weber insistă. —Ai avut un accident? Mark se gândi: era una dintre numeroasele posibilități. Se afundă și mai adânc în scaun, pipăind cu degetele de la picioare podeaua din fața lui. —Păi, știi, m-am răsturnat cu mașina. Praf am făcut-o. Cel puțin așa mi-au zis ei. Dar n-au venit cu dovada sau de-astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ca una dintre ființele alea de basm care capătă forță vitală ghemuindu-se pur și simplu și încasând loviturile. Nici un gând. Putea încă să facă orice - să depășească momentul râzând, să se maturizeze. Să se controleze. Sau putea să-l afunde și pe el în cel mai groaznic coșmar al lor. O străbătu un fior de amețeală. — Și ea e un castravecior drăgălaș. „Proaspăt.“ Și aia care toarnă apă la fel. Amândouă sunt delicioase. E seara ta norocoasă. Două la preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
gândească: pană de curent. Agitația vijeliilor și ambulanțelor îl copleși. Privi în sus: cerul era cufundat în stele. Uitase cât de multe puteau fi. Valuri întregi, revărsându-se nestăvilit. Uitase cât de somptuos părea întunericul. Vedea, dar slab, fără culori, afundat în acromatopsie. Ambii acromați pe care-i intervievase se revoltaseră până și împotriva cuvintelor roșu, galben, albastru. Trăiau pentru lumea nocturnă, în care le erau superiori celor care vedeau colorat, banal. Weber bâjbâi în beznă pe o distanță de câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
eu că te gândești la ea. De-aia...? O ignoră. Mi-ai mai prezentat-o la un moment dat cumva? —Uită-te la mine. Arăt eu ca și cum aș fi luat-o razna, în pizda mă-sii? El clipi spre ea, afundându-și capul în pernă. —Ți-am zis că-mi pare rău. A fost de neiertat. Altceva nu știu ce să spun. Ăsta era adevărul: o luase razna. O doborâse eșecul de a avea grijă de cineva. Dă-o încolo. Nu-i nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
femei se uniră imediat într-un trio compact, care mergea la degustări de vinuri în North Folk sau pe Fire Island, la plimbări pe plaja înghețată, lăsându-l singur cu „meditațiile lui încărcate de testosteron“. Când fetele plecară, Sylvie se afundă într-o depresie postsărbători, de tip cuibul-rămas-gol. Doar multele ore petrecute la Wayfinders cu cazurile sociale păreau s-o ajute. Fantază cum și-ar putea trata propria cădere de sărbători cu piracetam, un medicament nootrop care, din câte se știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
importanță că Orașul Smaraldelor nu-i decât o iluzie frumoasă. În primele 8 luni din viața ei, Clara a dormit enorm și nu a plâns (aproape) deloc, a fost bebelușul cel mai cuminte din lume, iar eu m-am putut afunda într-o solitudine delicioasă, cu ore întregi de citit pe bancă în parc, într-o lumină aurie de toamnă, filme văzute la laptop, dis-de-dimineață, după câte-o sesiune de alăptat, și vreo cinci romane începute, în restul timpului, printre piureul
Cântec de leagăn. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Rosetti () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1779]
-
la bunici. Am reușit să scriu astfel mai mult de jumătate din Deadline, romanul meu de debut, dar simțeam că lucrurile nu duc nicăieri, că nu voi fi niciodată în stare să termin o carte în ritmul ăsta, că mă afund într-o mlaștină fără speranță. De abia reușeam să încheg ceva, că venea duminică seara, Clara se întorcea mai veselă ca niciodată, iar luni dimineață trebuia să fiu la serviciu și o luam de la capăt, în fiecare săptămână la fel
Cântec de leagăn. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Rosetti () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1779]
-
nu voi trece prin toate chinurile prevăzute), pe el l-au pus să spele fata pe cap. Dora avea părul cam lipit cu lichid amniotic, iar atunci când Cla a insistat puțin, ca s o spele bine, mâna i s-a afundat în fontanela craniană. Ce nebunie ! Cine e pregătit vreodată să simtă creierul propriului copil cu degetele ? 10 iunie 1997 În noaptea în care s-a născut Dora, la Fribourg a fost o furtună nemaivăzută. Aici plouă mocănește toată toamna, iarna
Baby blues (jurnal pentru Dora). In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
și brațele. De data asta, când se ridică din nou spre tavanul moale - și-atât de jos - se încordă și împinse tare. Făcu atunci o descoperire rapidă. Partea moale era groasă cam de doi centimetri. Și era moale, și se afunda. Dar dincolo de ea simți ceva tare, ca de metal. Întins pe spate, se opinti în tavan cu toată puterea. Dar acesta nu cedă. După ce în zadar împinse în pereții de la picioare și de la cap. Gosseyn se lămuri. Fără să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
Ez 26,20). Utilizarea termenului generic „pământ” pentru a desemna lumea morților se găsește și în alte culturi învecinate, precum în textele religioase de la Ugarit unde găsim o invitație adresată regelui defunct formulată în acești termeni: „coboară în pământ și afundă-te în praf” (KTU 1.16,20-22) sau eufemismul „cei care coboară în pământ” pentru a-i desemna pe cei morți (KTU 1.4VII,9). Biblia utilizează mai multe expresii care indică regiunea cosmică a lumii morților: „pământul întunericului”, „țara
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
curat, forma dualismului religiei eranice. Zamolxis, după tradiția culeasă de Herodot la Grecii Pontului-Euxin, ar fi fost «un sclav din Samos și robul lui Pitagoras, de unde fiind eliberat și adunându-și mari bogății, se întoarse în țara sa. În timp ce Tracii, afundați în neștiință, duceau un trai mișelesc, Zamolxis învățase felul de viață al Ionienilor și deprinsese moravuri mai blânde decât acele ale patriei sale, fie prin relațiunile ce le avuseseră cu Grecii, fie prin învățăturile lui Pitagoras. Întors în patria lui
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
era singurul loc care-i venea în minte, și Rima putea fi acolo. Clipele ei de tandrețe radiau în frigul pe care-l străbătea, și era și ea bolnavă de dragonită, cum o transformase? Sări peste rigolele inundate și se afundă printre creste de zloată; deschise ușile din sticlă spre foaier și urcă scările în grabă, dar cafeneaua era goală. Rămase la intrare și se uită în jur neîncrezător, dar nu era nimeni, nici chiar omul care stătea nemișcat în spatele tejghelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ridică și spuse: Doctorul Lanark e gata de plecare. Camera de ardere rosti cu gravitate: — Ți se permite să pleci, dar nu mai ești doctor. în domul lăptos apăru o linie care-l separă în două, și fiecare parte se afundă în podea, lăsîndu-i ghemuiți într-o încăpere mică, cu cîte o intrare pe fiecare latură. Prin tunel, dinspre atelier, alerga aplecată o asistentă cu o mătură, urmată de o targă împinsă de o altă asistentă. Prima mătură bucățile de metal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
elevii tăcură. Cu un deget al mîinii drepte, făcu semn fiecărei clase să intre pe rînd. Apoi chemă micul grup de lîngă poartă la baza scării, îi alinie pe elevi, citi lista cu nume și îi conduse în clădire. Se afundară în întunericul de la intrare, apoi în lumina obscură a holului plin de ecouri, apoi în lumina rece a unei clase. Thaw intră ultimul și își dădu seama că unicul loc rămas era cel nedorit de nimeni, adică, în rîndul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
trei ori cu ea. E foarte solicitată. — Cum arată? — E lată în spate ca un luptător. Are brațe la fel groase ca ale mele și coapse cît mijlocul tău. Cînd o iei în brațe e ca și cînd te-ai afunda într-o canapea mare. — Dar din descrierea ta nu pare atrăgătoare. — June Babana e cea mai atractivă fată pe care o cunosc. Te excită și e și confortabilă. Invit-o la serata dansantă a anului trei. Thaw și-o aminti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nemișcată ca oricînd, respirînd cu un ușor horcăit. își apropie buzele de urechea ei și șopti insistent: — Mami, mami, am trecut la engleză. Am luat calificativul cel mai bun. Gura ei se mișcă într-un zîmbet ușor, care i se afundă apoi în fața oarbă ca apa în nisip. A doua zi dimineață, cînd doamna Gilchrist de la parter veni s-o spele și trase perdeaua din dosul patului, auzi o șoaptă slabă: „Altă zi“, dar după-amiază, vestea că Thaw trecuse la artă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
se bate, și odată văzu două asistente de noapte șușotind în apropiera unui pat din colț, iar apoi, fără să se deplaseze prin încăpere, una citea o carte la masa din centru și cealaltă stătea alături croșetînd. întreaga noapte se afunda și se trezea din somn, dar distanța fiind atît de superficială, nu observa niciodată acest lucru. Alteori dormea atît de profund, că trezirea era dificilă, pentru că-i venea greu să recunoască formele și sunetele din salon, iar respirația devenea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
spre o poartă care dă spre mlaștini. O ia într-acolo. Pămînul mlăștinos se ridică pînă la coama dintre două dealuri stîncoase. Nu-i nici o potecă, iar buruienile sînt întrerupte pe-alocuri de petice de mușchi, unde picioarele i se afundă și merg prin apă. îi ia două sau trei ore să ajungă pe creastă și se odihnește pe o grămadă de pietre bătute de vînt. Panta plină de bălării coboară spre ocean, dar o movilă ascunde malul. Vede brațele uscatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]