3,907 matches
-
la care aveau acces oamenii. Scoica, stridia sau cochiliile marine au forțe creatoare, favorizând nașterea 328. De asemenea, în anumite locuri din spațiul iranian, în creștinism și în gnoză perla este considerată a fi simbolul fertilității 329. În zonele preponderent agrare, pământul va dobândi rolul de zeiță-mamă, considerându-se că sămânța simbolizează puterea vieții 330, la fel cum alte civilizații investesc diferite animale cu puterea de a asigura fertilitatea. Așadar, există o nevoie fundamentală de a explica fertilitatea pământului, însă reprezentările
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
175 Un parcurs inițiatic / 190 O constituție ambiguă / 195 Către o alternativă / 198 Norocul și nenorocul Convenției Democratice din România / 212 Problema minorităților / 220 România și contextul regional / 223 Dureroasa renaștere a statului / 226 Bătălia pentru reforma economică / 242 Romania agrară și marile ei dificultăți / 245 Cetățenia europeană și provocările acesteia / 251 Scena politică și actorii ei / 252 CATHERINE ȘI ZOE / 269 Catherine Durandin CONCLUZII FĂRĂ CONCLUZII / 281 Sfârșit... / 281 Dacă este vorba despre DEMOCRAȚIE și POLITICĂ... / 283 Zoe Petre CONCLUZII
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
la Proclamația de la Alba Iulia din 1918 pentru drepturile minorităților și la Constituția din 1923 pentru drepturile cetățenilor, situând în centrul proiectului său proprietatea țărănească de utilitate socială, în descendența directă a tezelor lui Ion Mihalache, revăzute cu prilejul reformei agrare din 194555. Trebuie însă să observăm neîntârziat că, în lunile imediat următoare, și mai ales în pregătirea alegerilor din 1992, confruntate cu refuzul constant al regimului Iliescu de a reforma în profunzime sistemul, cele trei partide, care la acea dată
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
azi, țara noastră s-a prăbușit din nou pe ultimele locuri din Europa în privința indicilor economici și sociali. Poate și mai grav, pesimismul și neîncrederea în instituțiile democratice au atins cea mai înaltă cotă din ultimii 20 de ani. România agrară și marile ei dificultăți În pofida a două valuri de industrializare forțată în timpul regimului comunist, România a rămas profund ancorată în zona rurală, unde trăiesc aproape 40% dintre locuitorii săi. Or, în acest sector, moștenirile din trecut și opțiunile politice ale
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
IAS-urile și etatizând agricultura într-un grad care depășea cu mult situația din celelalte țări de "democrație populară", unde gospodăriile țărănești autonome supraviețuiseră într-un procent semnificativ. Cu toate că profitaseră din plin, sub aspect politic și ca imagine, de reforma agrară din 1945, care lichidase marile proprietăți și transformase satele României în comunități de fermieri, cu foarte puțini țărani săraci și foarte mulți "mijlocași", obsesia repetării modelului sovietic i-a făcut pe liderii comuniști, în frunte cu Gh. Gheorghiu Dej, să
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
-urile, ai căror membri s-au năpustit să smulgă to ce se putea împărți din avutul cooperativelor, și a distrus ce nu putea să împartă, fără ca autoritățile să schițeze măcar un gest care să oprească anarhia. În 1991, o lege agrară, faimoasa Lege 18, a răspuns revendicării generale de restituire a dreptului integral de proprietate asupra pământului, dar a făcut-o în conformitate cu o ideologie de sorginte comunistă, temătoare de noțiunea însăși de proprietar și de proprietate, și în conformitate și cu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cei care locuiau la sate, chiar dacă aceștia nu avuseseră pământ în vatra satului respectiv: directori de CAP sau ingineri ai stațiunilor de tractoare, zilieri și romi sedentarizați cândva cu forța, veterinari sau activiști de partid, toți participă la noua reformă agrară. Evident, cu cât fiecare are mai multă influență, cu atât primește un pământ mai bun, lăsând vechilor proprietari zonele cele mai aride și mai mărginașe. De aici, o dispută la scara întregii țări, cu aproape 2 milioane de procese care
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dintr-un trecut în care suzeranitatea otomană și permanentizarea unei clase de latifundiari, din ce în ce mai parazitară, blocaseră pentru mult timp adaptarea țării la modernitate. În 1989, România care se elibera de dictatura lui Ceaușescu nu mai era însă de mult țara agrară și fatalistă a generațiilor anterioare. Supusă vreme de jumătate de secol violenței proiectului comunist de modernizare, România nu se mai deosebea radical de vecinele ei din Europa Centrală. Dacă traiectoria ei postcomunistă a fost într-o mare măsură diferită înainte de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
poporul pentru a-l aduce la capătul răbdării și a-l împinge spre revoluție, pentru a provoca insurecția în masă. Neciaev pare să aibă în vedere o revoluție de tipul celei avortate în 1968, mai mult decît cea a revoluției agrare rusești, sau revoluțiile burgheze și militare de tipul celor din lumea a treia. "Prin acțiunea ce are o influență asupra publicului noi înțelegem acte distructive vizînd o persoană, o cauză, sau instituție, care stînjenesc sau întîrzie emanciparea poporului". De exemplu
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
manieră lexicală: orice bun cultural intrat în inventarul lingvistic devine automat național. Limba decide, iar punerea în practică, prin ritual și datină, confirmă. Pe Săulescu nu l-a interesat decît „prezența” Caloianului și a Paparudei în repertoriul viu al obiceiurilor agrare românești. Nu s-a întrebat ce se ascunde în spatele cuvintelor. Nici etimologiștii nu au mers prea departe, cu toate că au dezvoltat studii savante pe aceast subiect. A invoca un radical slav (kal-/lut) nu are altă urmare decît mutarea discuției pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de motive, variante și tipologii, cum au procedat folcloriștii de mai tîrziu, de la A. Candrea la Mihai Pop sau Ion și Maria Cuceu. Pe această cale urmează să se vadă în ce măsură se poate vorbi despre Paparudă și Caloian, ca obiceiuri agrare răspîndite pe teritorii mai mult ori mai puțin întinse, cu rădăcini în mitologia popoarelor străvechi sau mai noi; dacă pot fi considerate divinități ori „spirite” ale unor fenomene naturale, seceta/ploaia; dacă se mărginesc la înțelesuri legate de practici strict
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în România contemporană a) Economia în perioada interbelică (1919-1939) Principalele caracteristici ale economiei românești în perioada interbelică sunt: România a rămas o țară rurală în care principala ocupație era agricultura. O transformare importantă în agricultură are legătură cu structura proprietății agrare. Datorită reformei agrare din 1921, România sa transformat dintr-o țară de mari proprietari într-o țară de mici proproietari. Industria interbelică a înregistrat un ritm ridicat de creștere și a atins punctul culminant în anul 1938. S-a dezvoltat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a) Economia în perioada interbelică (1919-1939) Principalele caracteristici ale economiei românești în perioada interbelică sunt: România a rămas o țară rurală în care principala ocupație era agricultura. O transformare importantă în agricultură are legătură cu structura proprietății agrare. Datorită reformei agrare din 1921, România sa transformat dintr-o țară de mari proprietari într-o țară de mici proproietari. Industria interbelică a înregistrat un ritm ridicat de creștere și a atins punctul culminant în anul 1938. S-a dezvoltat mai ales industria
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
din 1923; pluripartidism (principalele partide politice au fost PNL și PNȚ); La baza democrației interbelice s-a aflat Constituția din 1923 (Constituția Unificării); adoptarea unei noi constituții devenise necesară din mai multe motive: modificările teritoriale din 1918; reformele electorală și agrară (Constituția din 1866 prevedea votul cenzitar iar în 1921 se adoptase o reformă agrară iar Constituția din 1866 declara proprietatea „sacră și inviolabilă”); În Constituția din 1923, România era declarată un stat național, unitar, indivizibil și independent și avea ca
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
interbelice s-a aflat Constituția din 1923 (Constituția Unificării); adoptarea unei noi constituții devenise necesară din mai multe motive: modificările teritoriale din 1918; reformele electorală și agrară (Constituția din 1866 prevedea votul cenzitar iar în 1921 se adoptase o reformă agrară iar Constituția din 1866 declara proprietatea „sacră și inviolabilă”); În Constituția din 1923, România era declarată un stat național, unitar, indivizibil și independent și avea ca formă de guvernământ monarhia constituțional ereditară. Constituția avea la bază următoarele principii: suveranitatea națională
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Deputații și senatorii aveau drept de interpelare, cerând miniștrilor să răspundă pentru anumite decizii și acte politice. b) Principalele teme de dezbatere la începutul secolului XX Între anii 1895-1907, principalele teme dezbătute de Parlamentul României au fost: modernizarea societății; problema agrară; politica de încurajare a industriei; necesitatea introducerii votului universal; chestiunea românilor transilvăneni și atitudinea față de Austro Ungaria; c) Problema agrară Problema agrară era generată, în principal, de: repartiția nedreaptă a fondului funciar. În jurul anului 1900, marea proprietate reprezenta circa 50
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de dezbatere la începutul secolului XX Între anii 1895-1907, principalele teme dezbătute de Parlamentul României au fost: modernizarea societății; problema agrară; politica de încurajare a industriei; necesitatea introducerii votului universal; chestiunea românilor transilvăneni și atitudinea față de Austro Ungaria; c) Problema agrară Problema agrară era generată, în principal, de: repartiția nedreaptă a fondului funciar. În jurul anului 1900, marea proprietate reprezenta circa 50% din suprafața arabilă a țării în timp ce aproape 80% din țărani nu poseda pământ suficient. sistemul arendășiei; măsurile adoptate nu au
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
la începutul secolului XX Între anii 1895-1907, principalele teme dezbătute de Parlamentul României au fost: modernizarea societății; problema agrară; politica de încurajare a industriei; necesitatea introducerii votului universal; chestiunea românilor transilvăneni și atitudinea față de Austro Ungaria; c) Problema agrară Problema agrară era generată, în principal, de: repartiția nedreaptă a fondului funciar. În jurul anului 1900, marea proprietate reprezenta circa 50% din suprafața arabilă a țării în timp ce aproape 80% din țărani nu poseda pământ suficient. sistemul arendășiei; măsurile adoptate nu au abordat problema
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
pământului; măsurile adoptate de clasa politica prevedeau vânzarea pământului de pe domeniile satului și acordarea de credite țăranilor. Nemulțumirile țăranilor au dus la răscoalele din 1888, 1889, 1899 și 1907. După 1907, oamenii politici au adoptat unele măsuri pentru rezolvarea problemei agrare, precum: legea învoielilor agricole (1907) care fixa arenda maximă pentru pământul arabil; înființarea Casei Rurale (1908) care permitea țăranilor să cumpere loturi de 5-25 ha din moșiile scoase la vânzare în mod voluntar de către proprietarii lor; tot în 1908 a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
o dată; Aceste legi au avut un efect redus pentru că multe dintre prevederi nu au fost puse în aplicare și erau menite să ajute mai ales țăranul înstărit. Problemele rurale i-au convins pe liberali că era necesară o nouă reformă agrară mai cuprinzătoare. Astfel, la sfârșitul anului 1913, Ionel Brătianu a propus o expropriere parțială a marilor moșii particulare. d) Legi pentru încurajarea industriei în 1895 a fost adoptată legea minelor prin care bogățiile subsolului, cu excepția petrolului, au trecut în proprietatea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
grea din cauza numărului mare de persoane refugiate și răniți, condiții precare de igienă, asprimea iernii. Pentru a ridica moralul soldaților, la 23 martie 1917, regele Ferdinand I a emis o proclamație către trupele sale prin care a promis realizarea reformelor agrară și electorală. Campania din anul 1917 Până în luna mai a avut loc refacerea armatei române; În iulie-august 1917 s-au desfășurat luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz care au fost câștigate de români. Armistițiul de la Focșani (noiembrie 1917) În ciuda acestor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
constituie în națiuni? Sau sunt unele națiuni pe cale să se destrame? În acest context, este relevantă teoria antropologică a lui Ernest Gellner (1983/1994; 1997/2001), potrivit căreia datele istorice, subsumabile unui număr de trei "ideal-tipuri" (cel de vânătoare, cel agrar și cel industrial), arată că există unele condiții necesare pentru formarea națiunii și pentru centralizarea statală. Condiția principală pentru formarea și dezvoltarea unei națiuni este existența garantată a statului. De aceea, în societățile preagrare sau în cele tribale, bazate pe
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
la cea fundamentată pe un statut "ontologic esențialist". Pentru a reliefa teoria lui Gellner, putem oferi un exemplu valabil și astăzi: în cazul minorităților kurde din Irak, Iran, Turcia și Siria, reprezentate prin populații tribale aflate într-un stadiu predominant agrar, această tranziție de la coeziunea etnică la cea primordialistă poate fi sugerată de unele tentative de constituire a unui centru statal național (dovadă concretă a "existenței" națiunii), chiar dacă, în condițiile opoziției centrelor statale și geopolitice deja constituite în regiune, această perspectivă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
omului izomodern nu reprezintă altceva decât o continuare a procesului inițiat de Iluminism, însă nu am descris geneza acestui tip de om, ci mai degrabă am constatat existența lui prin elemente indicate atât punctual cât și formal. Așa cum marile revoluții (agrară și industrială) au produs mutații de profunzime urmate de consecințe pe termen lung, este extrem de probabil ca revoluția biților să genereze schimbări la fel de importante. Acestea se pot manifesta atât la nivel de globalizare a conflictului, sub formele democrației diplomatice și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nimicit Italia și care, acolo unde mai există în statul roman (și în România), sunt un obstacol pentru cultură și popor." Ce trebuie făcut pentru a îndeplini niște dorințe legitime în felul lor? E vorba de a publica o lege agrară, nu în sensul dat de cei care confundă acest cuvânt cu împărțirea proprietății, ci o bună și înțeleaptă lege rurală, care să reglementeze raporturile proprietarilor cu agricultorii, în vederea ameliorării stării țăranilor, precum o indică articolul 46 al Convenției. Reformatorii români
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]