5,707 matches
-
pregnantă conduce, logic, la autodistrugere, numai că, dacă acțiunile de distrugere sunt îndreptate spre alții, consumându-se energia acumulată, ne salvăm pe noi înșine. Îi agresăm pe alții pentru a nu ne distruge pe noi înșine. Pentru S. Freud deci, agresivitatea - deși nu direct înnăscută biologic - are tot o bază instinctuală. Cu deosebire după apariția lucrării de sinteză a lui Konrad Lorenz cu privire la agresivitate (On Aggression, 1966), s-a consolidat și popularizat ideea naturii biologice a acesteia. Instinctul agresivității oferă șanse
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înșine. Îi agresăm pe alții pentru a nu ne distruge pe noi înșine. Pentru S. Freud deci, agresivitatea - deși nu direct înnăscută biologic - are tot o bază instinctuală. Cu deosebire după apariția lucrării de sinteză a lui Konrad Lorenz cu privire la agresivitate (On Aggression, 1966), s-a consolidat și popularizat ideea naturii biologice a acesteia. Instinctul agresivității oferă șanse de supraviețuire și de reproducere mai mari pentru că asigură, în principiu, un mai mare acces la hrană, atât nemijlocit (la resursele date într-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Freud deci, agresivitatea - deși nu direct înnăscută biologic - are tot o bază instinctuală. Cu deosebire după apariția lucrării de sinteză a lui Konrad Lorenz cu privire la agresivitate (On Aggression, 1966), s-a consolidat și popularizat ideea naturii biologice a acesteia. Instinctul agresivității oferă șanse de supraviețuire și de reproducere mai mari pentru că asigură, în principiu, un mai mare acces la hrană, atât nemijlocit (la resursele date într-un areal), cât și prin dispersia indivizilor bătăioși pe un teritoriu mai mare, și deci
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
un mai mare acces la hrană, atât nemijlocit (la resursele date într-un areal), cât și prin dispersia indivizilor bătăioși pe un teritoriu mai mare, și deci prin posibilitatea de a controla noi resurse. Etologii, considerând că valoarea adaptivă a agresivității interspecii este evidentă, și-au concentrat atenția asupra celei dintre indivizii comuni unei specii (conspecifică). Aici se vede bine cum agresivitatea are funcții pozitive nu numai în competiția pentru hrană, ci și în cea sexuală, de împerechere. Indivizii mai agresivi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
un teritoriu mai mare, și deci prin posibilitatea de a controla noi resurse. Etologii, considerând că valoarea adaptivă a agresivității interspecii este evidentă, și-au concentrat atenția asupra celei dintre indivizii comuni unei specii (conspecifică). Aici se vede bine cum agresivitatea are funcții pozitive nu numai în competiția pentru hrană, ci și în cea sexuală, de împerechere. Indivizii mai agresivi și mai viguroși, câștigând în competiția pentru femele, transmit o parte din bagajul lor genetic urmașilor și astfel se reproduce inclusiv
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
are funcții pozitive nu numai în competiția pentru hrană, ci și în cea sexuală, de împerechere. Indivizii mai agresivi și mai viguroși, câștigând în competiția pentru femele, transmit o parte din bagajul lor genetic urmașilor și astfel se reproduce inclusiv agresivitatea. Luptele dintre membrii unei specii au însă serioase efecte negative asupra speciei în cauză, micșorând drastic efectivul ei. De aceea, la multe animale, instinctul agresivității este dublat de unul ce inhibă distrugerea totală a adversarului. Tensiunea dintre agresivitate și oprirea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pentru femele, transmit o parte din bagajul lor genetic urmașilor și astfel se reproduce inclusiv agresivitatea. Luptele dintre membrii unei specii au însă serioase efecte negative asupra speciei în cauză, micșorând drastic efectivul ei. De aceea, la multe animale, instinctul agresivității este dublat de unul ce inhibă distrugerea totală a adversarului. Tensiunea dintre agresivitate și oprirea ei se rezolvă prin comportamentul agresiv ritualizat, în care, atunci când în desfășurarea luptei (în particular între masculi) apare evidentă superioritatea unuia, adversarul învins dă semne
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reproduce inclusiv agresivitatea. Luptele dintre membrii unei specii au însă serioase efecte negative asupra speciei în cauză, micșorând drastic efectivul ei. De aceea, la multe animale, instinctul agresivității este dublat de unul ce inhibă distrugerea totală a adversarului. Tensiunea dintre agresivitate și oprirea ei se rezolvă prin comportamentul agresiv ritualizat, în care, atunci când în desfășurarea luptei (în particular între masculi) apare evidentă superioritatea unuia, adversarul învins dă semne că se recunoaște ca atare și părăsește scena, iar câștigătorul, deși și-ar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acelea pentru care pericolul de distrugere conspecifică era mare. Etologii cred că, deoarece, înainte de a inventa armele, oamenii nu aveau un echipament natural capabil de frecvente răniri grave sau mortale, ei nu au ajuns nici la mecanisme care să controleze agresivitatea. Iată de ce, o dată cu inventarea armelor - și mai ales a acelora ce au capacitatea de a omorî la distanță, când adversarul nu poate induce milă și reținere -, la oameni a crescut violența conspecifică. Desigur, etologii și sociobiologii recunosc că există factori
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai ales a acelora ce au capacitatea de a omorî la distanță, când adversarul nu poate induce milă și reținere -, la oameni a crescut violența conspecifică. Desigur, etologii și sociobiologii recunosc că există factori sociali și culturali care îngrădesc instinctul agresivității, dar ei subliniază că la om lipsește condiția inhibativă înnăscută în a-l tempera. O altă abordare de natură biologistă mizează pe importanța factorului înnăscut și în dezvoltarea filogenetică, și în cea ontogenetică. În această viziune se consideră că: a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
subliniază că la om lipsește condiția inhibativă înnăscută în a-l tempera. O altă abordare de natură biologistă mizează pe importanța factorului înnăscut și în dezvoltarea filogenetică, și în cea ontogenetică. În această viziune se consideră că: a) dispoziția de agresivitate este genetic moștenită la ființele umane; b) diferențele de vârstă și sex în intensitatea agresivității apar mai proeminent în pubertate, în sensul că fetele apar mai puțin agresive decât băieții; c) în adolescență și la începutul maturității, fetele practică mijloace
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de natură biologistă mizează pe importanța factorului înnăscut și în dezvoltarea filogenetică, și în cea ontogenetică. În această viziune se consideră că: a) dispoziția de agresivitate este genetic moștenită la ființele umane; b) diferențele de vârstă și sex în intensitatea agresivității apar mai proeminent în pubertate, în sensul că fetele apar mai puțin agresive decât băieții; c) în adolescență și la începutul maturității, fetele practică mijloace de control și pedeapsă alternative agresivității cu mai mare frecvență decât băieții (Cairns, 1986, apud
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
umane; b) diferențele de vârstă și sex în intensitatea agresivității apar mai proeminent în pubertate, în sensul că fetele apar mai puțin agresive decât băieții; c) în adolescență și la începutul maturității, fetele practică mijloace de control și pedeapsă alternative agresivității cu mai mare frecvență decât băieții (Cairns, 1986, apud Geen, 1989). Pe o poziție asemănătoare se situează și M. Wilson și M. Daly (1985, apud Geen, 1989), care identifică gelozia sexuală ca factor major în omuciderile din rândul tinerilor. Această
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
combativă există și, nu întâmplător - susțin autorii citați -, rata omuciderilor este foarte mare la tinerii urbani, la vârsta când biologic este și ea mai accentuată. Trecem în revistă și principalele argumente care se aduc împotriva teoriei naturii instinctive (înnăscute) a agresivității. Astfel, chiar la nivelul animalic, cercetările arată că, cel puțin la mamiferele superioare, nu funcționează o matrice genetică rigidă de agresivitate, comportamentele competitive fiind flexibile și, în mare parte, învățate. La om, e problematică existența unui instinct universal al agresivității
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și ea mai accentuată. Trecem în revistă și principalele argumente care se aduc împotriva teoriei naturii instinctive (înnăscute) a agresivității. Astfel, chiar la nivelul animalic, cercetările arată că, cel puțin la mamiferele superioare, nu funcționează o matrice genetică rigidă de agresivitate, comportamentele competitive fiind flexibile și, în mare parte, învățate. La om, e problematică existența unui instinct universal al agresivității, analizele transculturale și pe scara timpului istoric indicând o foarte mare variabilitate atât ca moduri de manifestare a violenței, cât și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
agresivității. Astfel, chiar la nivelul animalic, cercetările arată că, cel puțin la mamiferele superioare, nu funcționează o matrice genetică rigidă de agresivitate, comportamentele competitive fiind flexibile și, în mare parte, învățate. La om, e problematică existența unui instinct universal al agresivității, analizele transculturale și pe scara timpului istoric indicând o foarte mare variabilitate atât ca moduri de manifestare a violenței, cât și ca frecvență și intensitate a ei. Dacă agresiunea ar reprezenta o tendință universală, bine conturată și direct determinată genetic
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Geen (1998) citează o serie de studii care arată o cantitate mai mare de testosteron la deținuții condamnați pentru omucidere și alte acte violente decât la ceilalți deținuți. O corelație pozitivă între nivelul testosteronului sau al altor hormoni androgeni și agresivitate (înregistrată sau autoraportată) a fost constatată și în cercetări pe eșantioane reprezentative de adolescenți sau în rândul competitorilor sportivi. Cercetătorii și-au pus însă întrebarea dacă asociațiile semnificative între nivelul hormonal (în special de testosteron) ridicat și agresivitatea sporită înseamnă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
androgeni și agresivitate (înregistrată sau autoraportată) a fost constatată și în cercetări pe eșantioane reprezentative de adolescenți sau în rândul competitorilor sportivi. Cercetătorii și-au pus însă întrebarea dacă asociațiile semnificative între nivelul hormonal (în special de testosteron) ridicat și agresivitatea sporită înseamnă cu necesitate că activitatea hormonală de un anumit tip determină agresivitatea. După cum bine se știe, simpla asociere nu spune nimic despre sensul cauzalității. Și, într-adevăr, numeroase investigații experimentale au arătat că nivelul hormonal poate crește ca urmare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
eșantioane reprezentative de adolescenți sau în rândul competitorilor sportivi. Cercetătorii și-au pus însă întrebarea dacă asociațiile semnificative între nivelul hormonal (în special de testosteron) ridicat și agresivitatea sporită înseamnă cu necesitate că activitatea hormonală de un anumit tip determină agresivitatea. După cum bine se știe, simpla asociere nu spune nimic despre sensul cauzalității. Și, într-adevăr, numeroase investigații experimentale au arătat că nivelul hormonal poate crește ca urmare a unor acțiuni competitiv-agresive, mai ales repetate. Oricum, relația cauzală dintre nivelul hormonal
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
bine se știe, simpla asociere nu spune nimic despre sensul cauzalității. Și, într-adevăr, numeroase investigații experimentale au arătat că nivelul hormonal poate crește ca urmare a unor acțiuni competitiv-agresive, mai ales repetate. Oricum, relația cauzală dintre nivelul hormonal și agresivitate este complexă; prezența testosteronului poate fi pusă în legătură mai degrabă cu competiția, lupta pentru supremație și dominație, agresivitatea intervenind când aceste obiective nu pot fi atinse prin alte mijloace. Așa încât activitatea hormonală trebuie considerată mai curând o variabilă „de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că nivelul hormonal poate crește ca urmare a unor acțiuni competitiv-agresive, mai ales repetate. Oricum, relația cauzală dintre nivelul hormonal și agresivitate este complexă; prezența testosteronului poate fi pusă în legătură mai degrabă cu competiția, lupta pentru supremație și dominație, agresivitatea intervenind când aceste obiective nu pot fi atinse prin alte mijloace. Așa încât activitatea hormonală trebuie considerată mai curând o variabilă „de fundal” mediatoare în declanșarea agresivității în condiții situaționale aversive sau percepute ca atare și când cel amenințat nu are
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
poate fi pusă în legătură mai degrabă cu competiția, lupta pentru supremație și dominație, agresivitatea intervenind când aceste obiective nu pot fi atinse prin alte mijloace. Așa încât activitatea hormonală trebuie considerată mai curând o variabilă „de fundal” mediatoare în declanșarea agresivității în condiții situaționale aversive sau percepute ca atare și când cel amenințat nu are la îndemână resurse nonviolente. R. Geen (1998, pp. 320-321) ilustrează acest fapt prin rezultatele unor cercetări care au arătat o corelație ridicată între nivelul de testosteron
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
corelație ridicată între nivelul de testosteron și unele acte antisociale la veteranii războiului din Vietnam aparținând clasei de jos, dar nu și la cei din clasa de mijloc. Probabil că aceștia din urmă au dispus de mijloace constructive, lipsite de agresivitate pentru a rezolva conflicte interpersonale și situații amenințătoare. Abordarea psihosocială, recunoscând așadar existența unui fundal biologic al agresivității, arată că rolul învățării sociale, al factorilor cognitivi în evaluarea costurilor și beneficiilor, al structurilor sociale formale și informale este preponderent și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
jos, dar nu și la cei din clasa de mijloc. Probabil că aceștia din urmă au dispus de mijloace constructive, lipsite de agresivitate pentru a rezolva conflicte interpersonale și situații amenințătoare. Abordarea psihosocială, recunoscând așadar existența unui fundal biologic al agresivității, arată că rolul învățării sociale, al factorilor cognitivi în evaluarea costurilor și beneficiilor, al structurilor sociale formale și informale este preponderent și în domeniul comportamentelor antisociale. 1.2. Agresivitatea ca trăsătură învățatătc "1.2. Agresivitatea ca trăsătură învățată" Ca multe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
situații amenințătoare. Abordarea psihosocială, recunoscând așadar existența unui fundal biologic al agresivității, arată că rolul învățării sociale, al factorilor cognitivi în evaluarea costurilor și beneficiilor, al structurilor sociale formale și informale este preponderent și în domeniul comportamentelor antisociale. 1.2. Agresivitatea ca trăsătură învățatătc "1.2. Agresivitatea ca trăsătură învățată" Ca multe alte comportamente sociale complexe, agresivitatea este dobândită prin învățarea socială. Procesul de socializare înseamnă și achiziția de răspunsuri agresive, fie prin învățarea directă - acordarea de recompense sau pedepse unor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]