3,926 matches
-
pedepsele trebuie să aibă următoarele aspecte: aă să fie În raport direct cu gravitatea prejudiciului produs; bă să producă asupra agresorului efectul pe care prejudiciul l-a produs asupra victimei; că să anuleze conștiința perversă și să trezească În persoana agresorului conștiința gravității actului comis, suferință și durere morală și sufletească, astfel Încât acesta să retrăiască În planul conștiinței sale traumatismul pe care l-a avut victima sa; dă să fie o compensare pentru victimă; eă prin efectele sale psihomorale, să-l
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
actului comis, suferință și durere morală și sufletească, astfel Încât acesta să retrăiască În planul conștiinței sale traumatismul pe care l-a avut victima sa; dă să fie o compensare pentru victimă; eă prin efectele sale psihomorale, să-l determine pe agresor să dorească să se schimbe, atât În plan sufletesc, cât și În plan moral; fă pedeapsa să reprezinte un moment de conversiune În viața agresorului, să-l desprindă pe aceasta de vechea sa condiție, de dinaintea actelor sale negative, să-i
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să fie o compensare pentru victimă; eă prin efectele sale psihomorale, să-l determine pe agresor să dorească să se schimbe, atât În plan sufletesc, cât și În plan moral; fă pedeapsa să reprezinte un moment de conversiune În viața agresorului, să-l desprindă pe aceasta de vechea sa condiție, de dinaintea actelor sale negative, să-i redea un nou statut social, moral și sufletesc. Orice pedeapsă trebuie să aibă un caracter de exemplaritate pentru toți membrii societății, dar, În esența ei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să-i redea un nou statut social, moral și sufletesc. Orice pedeapsă trebuie să aibă un caracter de exemplaritate pentru toți membrii societății, dar, În esența ei, aceasta trebuie să fie paidetică, să contribuie nu la distrugerea prin răzbunare a agresorului, ci la restaurarea personalității sale, ca efect psihologic și moral cathartic. Prin aceasta, pedeapsa devine, din supliciu, o terapie psihomorală de reabilitare a persoanei agresorului. Efectuarea pedepsei va contribui la purificarea agresorului, act care corespunde cu redobândirea unui statut și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
esența ei, aceasta trebuie să fie paidetică, să contribuie nu la distrugerea prin răzbunare a agresorului, ci la restaurarea personalității sale, ca efect psihologic și moral cathartic. Prin aceasta, pedeapsa devine, din supliciu, o terapie psihomorală de reabilitare a persoanei agresorului. Efectuarea pedepsei va contribui la purificarea agresorului, act care corespunde cu redobândirea unui statut și rol psihosocial pozitiv, pe care acesta fie că l-a pierdut, fie că nu l-a avut niciodată. Sunt dese situațiile În care, după comiterea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să contribuie nu la distrugerea prin răzbunare a agresorului, ci la restaurarea personalității sale, ca efect psihologic și moral cathartic. Prin aceasta, pedeapsa devine, din supliciu, o terapie psihomorală de reabilitare a persoanei agresorului. Efectuarea pedepsei va contribui la purificarea agresorului, act care corespunde cu redobândirea unui statut și rol psihosocial pozitiv, pe care acesta fie că l-a pierdut, fie că nu l-a avut niciodată. Sunt dese situațiile În care, după comiterea unui prejudiciu, de diferite forme, agresorul conștientizează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
purificarea agresorului, act care corespunde cu redobândirea unui statut și rol psihosocial pozitiv, pe care acesta fie că l-a pierdut, fie că nu l-a avut niciodată. Sunt dese situațiile În care, după comiterea unui prejudiciu, de diferite forme, agresorul conștientizează gravitatea și malignitatea actului său, dorind În mod sincer să plătească pentru cele făcute. Ilustrativ În sensul acesta este cazul lui Raskolnikov, eroul lui F.M. Dostoievski. Aceleași situații, dar trăite Într-o altă dimensiune culturală și morală, le Întâlnim
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Lescaut, sau la Sivio Pellico. În cazurile la care ne referim, și În special la Raskolnikov, pedeapsa este asociată cu mântuirea. Ea va avea semnificația unei acțiuni de purificare sufletească și morală, o chestiune de conștiință. De eliberare a persoanei agresorului, din constrângerile impuse de situația Închisă care este prejudiciul produs victimei sale. Astfel pusă problema, pedeapsa ne apare ca o reparație morală a prejudiciului, ca un act simbolic care anulează conflictul dintre cele două persoane, o reparație morală, sufletească și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fie spânzurat tăiase brațul unei santinele ce-l Împiedicase să pătrundă În cortul regelui folosind o intrare secretă. Nahungul era Însoțit de un servitor care nu primi totuși nici o pedeapsă, deoarece nu a fost agresiv; la porunca lui Ranjit Singh, agresorului i-au fost tăiate Însă urechile, nasul și mâinile cu aceeași sabie cu care acesta mutilase atât de abil brațul soldatului aflat În serviciul regal. După consumarea nefericitei execuții, nahungul alergă la o fântână cu intenția de a se Îneca
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
căreia în acest scenariu sunt implicate trei persoane, fiecare având un rol precis determinat. Totul în ceea ce privește relațiile interpersonale din cadrul scenariului se desfășoară în raport cu rolurile acestor persoane. În sensul acesta, distingem: a) persoana inductoare, cu caracter dominant, care are rol de agresor și victimizant asupra persoanei induse; b) persoana indusă, cu caracter dominant, submisiv, care este victima agresorului; c) persoana de referință, care constituie „sursa motivațională” a conflictului dintre persoana inductoare și persoana indusă. Acțiunea în cadrul acestui „scenariu” se desfășoară în raport cu genul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
relațiile interpersonale din cadrul scenariului se desfășoară în raport cu rolurile acestor persoane. În sensul acesta, distingem: a) persoana inductoare, cu caracter dominant, care are rol de agresor și victimizant asupra persoanei induse; b) persoana indusă, cu caracter dominant, submisiv, care este victima agresorului; c) persoana de referință, care constituie „sursa motivațională” a conflictului dintre persoana inductoare și persoana indusă. Acțiunea în cadrul acestui „scenariu” se desfășoară în raport cu genul de relații interpersonale care se stabilesc între cei trei membri ai scenariului respectiv, după cum urmează: persoana
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din copilărie, defectelor de educație, modelului familial rău. În plus, sunt de luat în considerare sugestibilitatea, lipsa de educație, nivelul intelectual și cultural redus, toate constituindu-se în carențe social-morale grave. Acest tip de conduite reprezintă forma opusă agresivității. Dacă agresorul este individul aflat în conflict cu societatea, dependentul este individul care depinde de societate. Agresivul atacă, pe când dependentul cere. Agresivul stârnește ură și frică, pe când dependentul stârnește mila publică, nevoia de a fi protejat, de a fi pus la adăpost
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoana abuzată nu recunoaște ce i s-a întâmplat deoarece este amenințată, șantajată. Cauzele abuzului sunt nenumărate dar cele mai dese sunt : consumul de alcool; probleme financiare; probleme afective; cuvinte, apelative rostite fără intenție dar considerate jignitoare; caracterul violent al „agresorului”; Copilul care vede în familie violență, părinții bătându-se sau jignindu-se, devine, la rândul său violent. Luând cazul unui copil al cărui tată venea târziu de la serviciu și, de cele mai multe ori, beat. Deoarece nu aveau decât o cameră, copilul
EFECTELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE ASUPRA EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Elena Tabarcea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1414]
-
României fiind cuvântul de ordine al generației. Ia apărarea lui Eugen Ionescu și pledează pentru premierea și tipărirea manuscrisului Nu; când Sandu Tudor îl atacă pe Petre Comarnescu în „Credința” (1934) cu argumente neintelectuale, V. îl pălmuiește în redacție pe agresor. Se declanșează proteste în presă împotriva huliganului și se deschide un proces încheiat fără condamnări. V. este, în genere, un om echilibrat, o natură stabilizatoare, un om de sistem, un intelectual care vrea să construiască. În cotidianul „Prezentul” (1935) începe
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
se poate instala la nivel celular; ⇒ anticorpii nu reacționează corespunzător la „intruși” în vederea creșterii imunității; ⇒ a persoanele a căror imunitate este scăzută, se produce o suprasolicitare care generează o disfuncție la acest nivel; ⇒ anticorpi sunt imaturi și devin în timp agresorii propriului sistem; ⇒ în plus, virușii instalați la nivel celular rămân activi și caută permanent să se transforme suprasolicitând continuu sistemul de apărare a corpului. Astfel iau naștere anticorpii imaturi care devin în timp agresori; ⇒ ultimele cercetări ale echipei dr. Jill
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
sunt imaturi și devin în timp agresorii propriului sistem; ⇒ în plus, virușii instalați la nivel celular rămân activi și caută permanent să se transforme suprasolicitând continuu sistemul de apărare a corpului. Astfel iau naștere anticorpii imaturi care devin în timp agresori; ⇒ ultimele cercetări ale echipei dr. Jill James (2005) au demonstrat că suprasolicitarea determină o diminuare importantă sau chiar dispariția lanțului biochimic responsabil de detoxifierea corpului. Deci se poate face o legătură cu simptomele intestinale ale acestor copii: deformarea florei intestinale
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
22 cazuri În 1997 și 17 cazuri În 1998). Din numărul total de cazuri de agresiuni comise de oligofreni, un număr impresionant de mare au aparținut persoanelor de sex masculin 53 de cazuri, ceea ce reprezintă un procent de 92,98%. Agresorii oligofreni provin din mediul rural Într un procent de 52,63% iar din mediul urban 47,36%. Pe grupe de vîrstă frecvența mare apare În decada11-20 ani anume de 35.08% respectiv 21-30 ani de 49.12%. Dintre cazurile studiate
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
manifestări ale agresivității (scăderea randamentului, diminuarea apetitului alimentar, hipobulia). Registrul se poate Întinde de la pasivitate și indiferență, refuzul ajutorului, ironie, tachinare, până la amenințare și violență propriu-zisă ca și manifestare comportamentală extremă ce produce constrângere și teroare În scopul impunerii voinței agresorului. Intenția nocivă vizează negarea, umilirea, degradarea, constrângerea sau distrugerea. Agresivitatea apare ca o modalitate conflictuală de relaționare cu mediul În plan concret acțional sau În plan imaginar. Este un fenomen complex care face parte din comportamentul normal al individului. Desigur
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
o formă de agresiune și existența victimei drept consecință. Criteriile medicale ale victimologiei, de asistență și reabilitare a victimelor, stabilesc identificarea și personificarea fiecărui caz, a surselor și formelor de agresiune și violență. Dintre numeroasele aspecte care țin de relația agresor victima, cel mai pregnant ar fi gradul de responsabilitate pe care victimele ar putea-o avea în manifestările agresorului. Abordarea aspectelor privitoare la potențialul și riscul de periculozitate, la dinamică psihologică a violenței, relevă complexitatea și multitudinea mecanismelor care intervin
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
stabilesc identificarea și personificarea fiecărui caz, a surselor și formelor de agresiune și violență. Dintre numeroasele aspecte care țin de relația agresor victima, cel mai pregnant ar fi gradul de responsabilitate pe care victimele ar putea-o avea în manifestările agresorului. Abordarea aspectelor privitoare la potențialul și riscul de periculozitate, la dinamică psihologică a violenței, relevă complexitatea și multitudinea mecanismelor care intervin în generarea și manifestarea agresivității, ridicând în același timp aspecte etice privind modalitățile de intervenție și prevenție. I. Victimologie
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
generarea și manifestarea agresivității, ridicând în același timp aspecte etice privind modalitățile de intervenție și prevenție. I. Victimologie concept, obiect de cercetare și acțiune. Victimologia reprezintă disciplină sștiințifică care se ocupă cu înțelegerea raporturilor care se stabilesc între victima și agresor în cadrul complexului criminogen.Victimologia este un complex relatțional, având o delimitare ce operează în cadrul raportului dintre o formă de agresiune și efectul consecințelor acesteia, confirmate de existența unei victime și a situației de victimizare a ei. Dintre numeroasele aspecte ce
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
acesteia, confirmate de existența unei victime și a situației de victimizare a ei. Dintre numeroasele aspecte ce țin de relația agresor-victimă, cel mai pregnant ar fi faptul dacă victimele pot sau nu să împartă într-o anumită măsură responsabilitatea cu agresorii ce comit acte împotriva lor. Conceptul actual al victimologiei se referă la conștiința morală și responsabilitatea individuală ale fiecărei persoane, sau ale celor care pot fi cuprinse și responsabilizate de acțiunile individuale sau ale societății, săvârșite față de victime, sau de
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
intervine că o latură generală a criminologiei, având însă o delimitare precisă și operând în cadrul raportului dintre o formă de agresiune și existența victimei drept consecință. Studiile efectuate au evidențiat o multitudine de aspecte care conduc la ideea că raportul agresor victima este complex. Astfel, se impune o analiză fină a mecanismelor și pârghiilor de ordin psihologic, psihopatologic și psihosocial, din cadrul structurii relației interpersonale. În prezent există o "victimologie de prim ordin", care studiază personalitatea victimei și o "victimologie secundară", care
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
mai utile din punct de vedere științific, este cea a lui Stephen Schafer (1977) care utilizează drept criteriu gradul de participare și de răspundere al victimei. El diferențiază șapte categorii de victime, după cum urmează : 1. Victime incidentale întâlnirea victimei cu agresorul este întâmplătoare; 2. Victime provocatoare cele care anterior victimizării, în mod conștient sau inconștient, au adus un prejudiciu agresorului; 3. Victime precipitante care prin condiția lor influiențează agresorul, fără a exista între ei nici o legătură prealabilă; 4. Victime biologic deficitare
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
de participare și de răspundere al victimei. El diferențiază șapte categorii de victime, după cum urmează : 1. Victime incidentale întâlnirea victimei cu agresorul este întâmplătoare; 2. Victime provocatoare cele care anterior victimizării, în mod conștient sau inconștient, au adus un prejudiciu agresorului; 3. Victime precipitante care prin condiția lor influiențează agresorul, fără a exista între ei nici o legătură prealabilă; 4. Victime biologic deficitare persoane cu slăbiciuni fizice sau psihice, aici intrând și pacienții psihiatrici unde în numeroase situații problemă vinovăției revenind în
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]