2,328 matches
-
Scarlat Struțeanu, „Urmărind idealul”, „Viitorul”, 1922, 4 152; Giorge Pascu, O(restie) Tafrali, „Arhiva”, 1922, 4; Petre Constantinescu-Iași, „Îndrumări culturale”, „Arhiva”, 1928, 1; i.c. [Ion Călugăru], „Idylle din viața antică”, VRA, 1935, 391; M. Jakotă, „Idile din viața antică”, ALA, 1936, 787; Marin Vătafu, „Idylle din viața antică”, GR, 1936, 5; G. Călinescu, „Idylle din viața antică”. „Poveștile lui Moș Vremelungă”, ALA, 1937, 866; P. Gr. [Gr.T. Popa], Oreste Tafrali, IIȘ, 1937, 22; Neculai Grigoraș, Viața și opera profesorului O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
1; i.c. [Ion Călugăru], „Idylle din viața antică”, VRA, 1935, 391; M. Jakotă, „Idile din viața antică”, ALA, 1936, 787; Marin Vătafu, „Idylle din viața antică”, GR, 1936, 5; G. Călinescu, „Idylle din viața antică”. „Poveștile lui Moș Vremelungă”, ALA, 1937, 866; P. Gr. [Gr.T. Popa], Oreste Tafrali, IIȘ, 1937, 22; Neculai Grigoraș, Viața și opera profesorului O. Tafrali, „Opinia”, 1937, 9 177; Emil Condurachi, O. Tafrali, IIȘ, 1937, 24; Marin Vătafu, Oreste Tafrali, GR, 1937, 11-12; Gheorghe I. Brătianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
48; Tania Radu, „Roagă-mă orice!”, FLC, 1986, 51; Stănescu, Jurnal, III, 110-113; Nicolae Georgescu, „Roagă-mă orice!”, LCF, 1987, 4; Dan Silviu Boerescu, „Țărmul tandreței”, SLAST, 1989, 14; Nicolae Georgescu, „Țărmul tandreței”, LCF, 1989, 17; Ioan Adam, Redescoperirea iubirii, ALA, 1997, 392; Popa, Ist. lit., II, 1026; Dicț. scriit. rom., IV, 510-512. A. F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
poezia populară română, sub titlul A havas balladái [Baladele munților]. Traduceri: A havas balladái [Baladele munților], București, 1932; Román drámaírók könyvtára öt kötetben [Biblioteca dramaturgilor români în cinci volume], Budapesta, 1934. Repere bibliografice: „O scrisoare pierdută” de Caragiale în ungurește, ALA, 1922, 1; Emil Isac, „Baladele munților”. Traducerea lui Kádár Imre, G, 1932, 5-6; Bolyai Zoltán [Gaál Gábor], A havas balladái, KOR, 1932, 6; Szemlér Ferenc, Jegyzetek a román népköltészetről, „Láthatár”, 1934, 8; Makkai László, Fordítások románból. 1. Kádár Imre: Őt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287696_a_289025]
-
urma tentativa de sinucidere și prima criză simțită ca ,,o dispariție a unei importante cantități din mine însumi"253. Sfârșitul romanului Întâmplări în irealitatea imediată va coincide cu prima criză conștientă a naratorului-personaj, pe de o parte, iar pe de ală parte cu afirmarea clară a dorinței de a scăpa de sinele care i-a fost dat: ce bine ar fi fost să înlocuiesc eu paiața cea mică și veselă! Între cărți și mingii, înconjurat de obiecte curate, așezate corect pe
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Mincinosul, București, 1943; Emilio de Marchi, Romanul unui om necăjit (Demetrio Pianelli), Craiova, 1943; Niccolò Machiavelli, Mătrăguna, București, 1943; Philippe Bouhler, Napoleon. Zbuciumul neînțeles al unui geniu, Craiova, 1943. Repere bibliografice: Al. A. Philippide, V. Alecsandri - Călătorii și misiuni diplomatice, ALA, 1931, 533; Petre Constantinescu-Iași, „Tattarescu”, VR, 1931, 11-12; Andrei Oțetea, „Conspiratori și conspirații în epoca renașterii României (1848-1877)”, VR, 1932, 5-6; Perpessicius, Opere, III, 28, 146, 148, 230, IV, 75, 76, V, 127-134, VI, 195-199, VII, 69-70, 151-153, 273-278, VIII
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
Biserică, iată hramul tău, pref. Miodrag Pavlović, postfața trad., București, 2003. Repere bibliografice: Iulia Popovici, Cuvinte încrucișate cu peisaje și arhitecți, RL, 2001, 26; Elisabeta Lăsconi, „A împărtăși și altora iubirea față de o carte, traducând-o” (interviu cu Mariana Ștefănescu), ALA, 2003, 664; Geo Vasile, Lumea în 80 de cărți, București, 2003, 293-297. G. Dn.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289907_a_291236]
-
modul imediat și palpabil, dar de asemenea modifică chimia corpului nostru În așa fel Încît perioada ciclului nostru lunar poate reprezenta o aventură a sufletului feminin, și nu a luptă cu corpul femeii. După discutarea chimiei, emoțiilor și dinamicii energetice ala ciclului feminin, acest capitol vă ghidează În privința măsurilor pe care le puteți lua În timpul unei luni pentru a vă face perioada premenstruală mai puțin deranjantă. Se prezintă apoi unele tehnici energetice care se folosesc la primele semne ale unui PMS
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
corecta aceste dezechilibre folosind intervențiile energetice. De asemenea, membrii familiei pot deveni susținători ai acestora. David și-a Învățat repede rolul. Dacă mă vedea devenind isterică sau anxioasă sau extrem de emoțională În loc să mă Întrebe batjocoritor „Vai Doamne, iar e momentul ală al lunii?!!” spunea cu tandrețe: „Lasă-mă să Îți apăs punctele de calmare a meridianului triplu cald”. Aceasta reprezenta o formă de prim ajutor (fără a menționa apărarea proprie) care mă calma imediat. Ulterior pot fi urmați și alți pași
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
VI, 248-253; Nicolae Roșu, „Bacalaureatul lui Puiu”, VL, 1933, 147; C. Gerota, „Bacalaureatul lui Puiu”, CL, 1933, 9; Octav Șuluțiu, „Bulgări și stele”, „România literară”, 1934, 89; Matei Alexandrescu, „Bulgări și stele”, FCL, 1934, 891; G. Călinescu, „Bulgări și stele”, ALA, 1934, 685; Const. Virgil Gheorghiu, „Bulgări și stele”, „Crai nou”, 1934, 1; Șerban Cioculescu, „Bulgări și stele”, ADV, 1934, 15364; Nicolae Roșu, Un poet, VL, 1934, 152; Ion I. Cantacuzino, O problemă de poezie, CL, 1934, 2; Radu Brateș, „Bulgări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
vreo dumbravă, un deluleț, un munte, domnul Sarsailă, ca să fie înalt, îl vezi că e numai trăsnete și plesnete, numai urlete și vaiete, apșoara i se pare o mare în talazuri, câmpul păstorilor o tabără sângeroasă, fluierul o trâmbiță de-ale mari; e numai grozăvii și potoape domnul Sarsailă." Așadar, simplitate și armonie vs. dezlănțuirea forțelor, solar vs. demonic, idilism vs. zbucium. Prin atașamentul față de primele trăsături din seria de dihotomii, scriitorul se dovedește profund clasic. Este ceea ce atestă și concluzia
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Adrian Marino, Neînvinsa libertate, OC, 2001, 48; Nicoleta Sălcudeanu, Cronici cu formă fixă, „Cuvântul”, 2001, 4; Iulian Boldea, O criză a prozei?, „Cuvântul”, 2001, 5; Paul Cernat, Standardele actualității și obsesia receptării, OC, 2001, 68; Daniel Cristea-Enache, Radiografii și superlative, ALA, 2002, 641; Dan Perșa, „Proza românească a anilor ’90”, TMS, 2001, 11; Dan C. Mihăilescu, Nostalgia României, „Ziarul de duminică”, 2003, 9 mai; Constantin Coroiu, Ficțiuni și vorbe memorabile, ALA, 2003, 668. O. S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290376_a_291705]
-
obsesia receptării, OC, 2001, 68; Daniel Cristea-Enache, Radiografii și superlative, ALA, 2002, 641; Dan Perșa, „Proza românească a anilor ’90”, TMS, 2001, 11; Dan C. Mihăilescu, Nostalgia României, „Ziarul de duminică”, 2003, 9 mai; Constantin Coroiu, Ficțiuni și vorbe memorabile, ALA, 2003, 668. O. S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290376_a_291705]
-
Cosmin, Londra, 1972; Andrei Brezianu, Odihnind, acum..., „Agora” (Philadelphia, SUA), 1987, 1; D.Z. [Dinu Zamfirescu], Mihail Fărcășanu, „Dialog” (Dietzenbach), 1987, 77-78; Ierunca, Subiect, 72-78; Negoițescu, Scriitori contemporani, 461-464; Emil Manu, Propunere pentru o reeditare: „Frunzele nu mai sunt aceleași”, ALA, 1995, 251; Reuben H. Markham, România sub jugul sovietic, București, 1996, 331-335; Alexandru George, Revenirea lui Mihail Villara, LCF, 1997, 10; Z. Ornea, Un roman al „generației pierdute”, RL, 1997, 28; Dan C. Mihăilescu, Dandysmul încercănat, „22”, 1997, 43; Dan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
trei pătrimi de veac, ST, 1995, 9; Ion Buzași, „Eminescu și Transilvania”, ST, 1995, 12; Ion Bălu, „Lucian Blaga. Contribuții documentare la biografia sa și a operei”, APF, 1999, 7-8; Popa, Ist. lit., II, 1101; Teodor Vârgolici, „Traducerile” lui Eminescu, ALA, 2002, 626; Dicț. scriit. rom., IV, 707-708; Teodor Vârgolici, Caleidoscop literar, I, București, 2003, 15-18, 21-29. S. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
307-319; Dicț. esențial, 805-807; Micu, Ist. lit., 320-321; Manolescu, Lista, III, 32-35; Popa, Ist. lit., II, 1 090-1 091; Centenar Vladimir Streinu, RL, 2002, 20 (semnează Nicolae Manolescu, Barbu Cioculescu, Mihai Zamfir, Cornelia Ștefănescu, Gabriela Ursachi); Al. Săndulescu, Vladimir Streinu, ALA, 2002, 616, 617; Centenar Vladimir Streinu, CC, 2002, 5-7 (semnează Eugen Simion, Călin Căliman, Pavel Chihaia, Dan Grigorescu, Al. Săndulescu, Iordan Datcu, Barbu Cioculescu, Cornelia Ștefănescu, Cristina Balinte); Emil Vasilescu, Vladimir Streinu, Târgoviște, 2002; Ștefan Aug. Doinaș, Evocări, București, 2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Grigurcu, Despre literatura veche, RL, 1998, 21; Dicț. scriit. rom., II, 284-285; Titu Popescu, Două interpretări ale literaturii exilului, „Curierul românesc”, 1999, 6; Dan C. Mihăilescu, Despre exil, cu furie și acribie, „22”, 1999, 12; Al. Săndulescu, O carte recuperatoare, ALA, 2001, 568, 569; Alexandru Niculescu, Un savant, o epocă, RL, 2002, 5; Barbu Cioculescu, Anton Holban retrăit, RL, 2002, 34; Al. Săndulescu, „Resemnarea Cavalerilor”, RL, 2003, 7. St.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
1909; Selma Lagerlöf, Legendele lui Iisus, Vălenii de Munte, 1911; Henrik Ibsen, Rosmersholm, București, 1916. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, „Greșală”, CVC, 1907, 897; Izabela Sadoveanu, „Calea Robilor”, VR, 1911, 12; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 232; Barbu Lăzăreanu, Meșteșugarii cuvintelor, ALA, 1938, 915; Predescu, Encicl., 195; Unele contribuții la istoria mișcării literare în Oltenia, Craiova, 1977, 18-27; Rusu, Membrii Academiei, 123; Lovinescu, Sburătorul, IV, 289; Theodor Cazaban, Eseuri și cronici literare, București, 2002, 147-148. I.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286271_a_287600]
-
Chinul, București, 1910. Repere bibliografice: Chendi, Pagini, 574-575; Rebreanu, Opere, XII, 6-9, 104-106, 366, XIV, 109-110, 168; Paul I. Prodan, Alexandru G. Florescu, „Viitorul”, 1925, 5270; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București, 1927, 87-88; B. Lăzăreanu, Al. G. Florescu, ALA, 1925, 252; Lovinescu, Scrieri, VI, 312; Predescu, Encicl., 327; Călinescu, Ist. lit. (1982), 722; Corneliu Moldovanu, Autori și actori, București, 1944, 190-192; V. Mîndra, Istoria literaturii române. Evoluția genului dramatic, București, 1977, 185, 188; Brădățeanu, Istoria, II, 64-65; Modola, Dramaturgia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
III, București, 1932-1943; Trilogia dragostei, București, 1933; Relief, București, 1935; Ginta latină, București, 1936; Meduza, București, 1938. Repere bibliografice: [E. Lovinescu], „Comedia adolescenții”, SBR, 1921, 14; I. Valerian, Un roman cu patru autori, VL, 1929, 101; Izabela Sadoveanu, „Stafiile dragostei”, ALA, 1929, 448; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 286-287; Sebastian, Eseuri, 282-284; Constantinescu, Scrieri, IV, 562-571; Perpessicius, Opere, V, 255-262, VI, 266-269, VII, 192-194; Bil, „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, CL, 1932, martie-aprilie; Călinescu, Cronici, II, 12-15; Mihail Straje, „Trilogia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
cunoscuți sau peste Dunăre încetățile aflate sub jurisdicție otomană. Dacă totuși o asemenea căsătorie se face, biserica intervine imediat ce este înștiințată și desfacelegătura considerată impură, aplicând pedepse severe preotului care a cununat fără să desfășoare o cercetare, părinților și tinerilor. Ală turi de pedeapsa civilă se află și una de natură canonică. După canoanele marelui Sfânt Vasile persoanele implicate în păcatul amestecării de sânge pierd dreptul de a se împărtăși între 9 și 20 de ani la care se adăugă alte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fie bune ca să nu se pră pă deas că prea repede, să cumpere „lucru bun și ief tin“, îi mai cere să nu uite să alcă tu ias că lis tă cu tot ce a cum pă rat cu prețul ală tu rea. Timpul îi pre sea ză, căci „du pă ce va trece Bo bo tea za să să facă nunta, fiindcă dulce le nu este atât de mare“. Soa cra ada ugă încă un motiv lu dic pentru care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nici o legătură cu familia diaconului Pătrașco, socrul, protopopa Radu „au scos-o pe noră-sa din casă“. Trei ani a „umblat din ușă în ușă fără de nici un căpătâi“, cerându-i socrului să-i restituie lipsa de zestre și „parte dintr-ale bărbată-său, fiindcă au făcut amândoi copii“, dar acesta a alungat-o ca și atunci când a scos-o din casă. Când are loc procesul, cei doi sunt puși față în față (femeia este reprezentată de un vechil) dinaintea arhiereului Dositei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
date chiar de Marica, mama so ției sale. Un alt ginere este și mai ca tego ric și acceptă sfaturile părinți lor clerici cu condiția ca „muma ei la casa mea să numai vie că nu o poh tes cu“. Ală turi de ma ma-soacră se găsesc și ceilalți membri ai familiei care intervin în viața cuplului. În plus, nouă tați au dat jalbă la Mitropolie și s-au antrenat în procesul de divorț în numele fiicelor. Fie ca re soț
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îm păr tă șeas că te me ri le fraților lui Sti ria. Nu-i gă seș te acasă, aceștia fi ind plecați la târ gul Buzău lui. Atunci ni me rește la Panait cu pe țul, ve cinul de ală tu rea, căruia îi povestește toată tă rășe nia. Panait ascultă, dar nu are nici un chef să se ames te ce într-o trea bă mur da ră, considerând că nu-l pri vește. Vă zând că nu are cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]