1,214 matches
-
sub denumirea populară de "stânjenel de stepa"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), didiței ("Pulsatilla montană"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), gâscarița ("Arabis hirsuta"), asparagus ("Asparagus officinalis"), prazul-cu-cap-rotund ("Allium sphaerocephalon"), flămânzica ("Draba nemorosa"), garoafa ("Dianthus giganteus"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), alior ("Euphorbia cyparissias"), iris ("Iris aphylla"), colilie ("Stipa pulcherrima"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens ssp. glabrescens"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele protejate prin "Directivă
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
dafin, spumându-se de câte ori este nevoie. Când peștele este fert, se scoate (într-un platou adânc), lăsându-se capul să fiarbă în continuare la foc moderat, până când supa scade și devine gelatinoasă. Se adaugă usturoiul pisat, se drege cu un albuș de ou bătut spumă, se strecoară și se toarnă peste pește și se păstrează la rece.
Piftie () [Corola-website/Science/324189_a_325518]
-
în arealul rezervației: bujor de stepa ("Paeonia tenuifolia"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), tartan ("Crambe tataria"), stânjenelul galben ("Iris humulis ssp. arenaria"), stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica" și "Asyneuma canescens"), cătușnica ("Nepeta ucrainica"), zăvăcusta ("Astragalus dasyanthus"), sipica ("Cephalaria transylvanica"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), lalea pestrița ("Fritillaria orientalis"), trânji ("Neottia nidus-avis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), untul vacii ("Orchis morio"), salvie ("Salvia transsylvanica") sau "Waldsteinia geoides" - o specie din familia Rosaceae. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
orientalis"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Craraegus monogyna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), sâmbovina ("Celtis australis"), ienupăr ("Juniperis communis" - L.), ghimpe ("Ruscus aculeatus") sau liliac ("Syringa vulgaris"). Flori și ierburi: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), ouăle popii ("Himantoglossum caprinum"), drob ("Chamaectysus albuș" și "Chamaecitysus ratisbonensis"), crăpușnic ("Cirisum furiens"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), orhidee (din speciile: "Cephalanthera longifolia, Spiranthes spiralis"), ploșnițoasa ("Orchis coriophora"), poroinic (din speciile: "Orchis militaris, Orchis mascula, Orchis tridentata"), bujori ("Orchis laxiflora"), gemănarița ("Orchis papilionacea"), luminoasă ("Clematis recta"), salvie ("Salvia amplexicaulis
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
în asociere cu mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"), păducel ("Craraegus monogyna") sau vișin turcesc ("Prunus mahaleb"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: drob ("Chamaectysus albuș" și "Chamaectysus ratisboensis"), crăpușnic ("Cirisum furiens"), luminoasă ("Clamatis recta"), salvie ("Salvia amplexicaulis"), milițea roșie ("Silene armeria"), o orhidee din specia "Spiranthes spiralis", untul-vacii ("Orchis mario"), pribolnic ("Orchis sima") sau lucerna ("Medicago arabica"). Fauna este reprezentată de mamifere cu specii de
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
frasin ("Fraxinus excelsior"). Tufărișurile au în componență arbuști cu specii de lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea") sau păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale cu exemplare de: firuța ("Poa pratensis"), păiuș ("Festuca strictă"), lupin ("Luzula albuș") sau iarba-câmpului ("Agrostis albă"). La baza desemnării sitului se află tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), un amfibian aflat pe lista roșie a IUCN și protejat la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina") sau zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare; printre care: iarbă neagră ("Calluna vulgaris"), pătrunjel de câmp ("Paucedanum oreoselinum"), drob ("Cytisus albuș") și lemnul bobului ("Cytisus nigricans"), care vegetează alături de laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
cât și Elenă au fost salvate, lăsându-i pe George și CoCo la coadă. La final, jurații au decis că George a făcut cele mai multe greșeli în această probă, eliminându-l. Cei 19 concurenți rămași, au trebuit sa faca spumă de albușuri folosind un țel. Spumă a trebuit să fie suficient de consistentă, încât concurenții să o poată ține deasupra capului 10 secunde. Primul concurent care a trecut cu bine de probă a fost Rasty. Deoarece Rasty a câștigat proba, acesta devenit
MasterChef România (sezonul 4) () [Corola-website/Science/332914_a_334243]
-
Oceanul Pacific de nord-vest, este folosită la prepararea unor mâncări coreene. Peștele este ținut în viață, pus într-un recipient, iar cineva lovește recipientul cu bățul, pentru a-l enerva și a-l stimula să producă mucus. Mucusul este folosit ca albușul de ou. Acel "Eptatretus burgeri" este singurul membru al familiei sale cu un ciclu reproductiv sezonier. Este numit pe coreeană „” ("kkomjangeo") sau „” ("meokjango"), iar pe japoneză „” ("nuta-unagi"). Pielea mixinelor, utilizată într-o varietate de articole de îmbrăcăminte, este numită, în
Mixine () [Corola-website/Science/333073_a_334402]
-
rămân suspendate în apă. Într-un amestec de muștar, ulei (lichid organic, hidrofob) și oțet (lichid apos, lipofob), moleculele organice amfifile naturale prezente în muștar asigură stabilizarea emulsiei. În maioneză, lecitina (prezentă în gălbenușul de ou) sau ovalbumina (proteină din albușul de ou) joacă acest rol. Protobiontele sunt polimeri înconjurați de o micelă de lipide. Există, de asemenea, agenți tensioactivi de diferite origini : Prin neutralizarea sarcinilor electrice prezente pe suprafața micelelor, agenții floculanți permit agregarea și apoi sedimentarea micelelor: acest proces
Micelă () [Corola-website/Science/337050_a_338379]
-
Anemone nemorosa"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria"), pelin alb de munte ("Artemisia campestris"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), căpșuniță roșie ("Cephalanthera rubra"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), o specie ("Conringia austriacă") din familia Brassicaceae, golomăț ("Dactylis glomerata"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), orhidee (din speciile "Epipactis microphylla" și"Spiranthes spiralis"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), lalea pestrița ("Fritillaria orientalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz comun ("Helleborus purpurascens"), ochincea ("Gențiana cruciata"), gențiana ("Gentianella ciliata"), talpa-gâștii ("Geranium lucidum"), nopticoasa ("Hesperis matronalis ssp. candida"), vulturica
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
stafidele. Dacă vrem să fie foarte fină umplutura, ca o cremă, atunci brânză se va da la blender sau se va mixa, eventual sau se poate da printr-o sita rară înainte de a fi frecata cu zahărul). 2. Se bat albușurile spumă tare apoi se adaugă în compoziția cu brânză, amestecând ușor ca să se omogenizeze. 3 ouă 3 linguri cu vârf de zahar pudra sau tos 4 linguri mari cu vârf de făină proaspăt cernuta 1 lingură ulei 1 linguriță zeama
PASCĂ CU BRÂNZĂ DE VACI. Rețetă pentru o pască delicioasă by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/104932_a_106224]
-
3 ouă 3 linguri cu vârf de zahar pudra sau tos 4 linguri mari cu vârf de făină proaspăt cernuta 1 lingură ulei 1 linguriță zeama lămâie 2 lingurițe coaja de lămâie și portocala rasă Zahăr vanilat 1. Se bat albușurile spumă tare cu mixer-ul sau cu țelul în formă de spirală(cca 10 minute). 2. Se pune zahărul și zeama de lămâie și se bate în continuare să devină iar spumă tare albușul , inca minim 5 minute. 3. Se
PASCĂ CU BRÂNZĂ DE VACI. Rețetă pentru o pască delicioasă by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/104932_a_106224]
-
rasă Zahăr vanilat 1. Se bat albușurile spumă tare cu mixer-ul sau cu țelul în formă de spirală(cca 10 minute). 2. Se pune zahărul și zeama de lămâie și se bate în continuare să devină iar spumă tare albușul , inca minim 5 minute. 3. Se pun gălbenușurile de ou, aromele coaja de lămâie, portocala și zahărul vanilat și se bate în continuare compoziția 1 minut. 4. Apoi se pune făină și se amestecă ușor de jos în sus ca să
PASCĂ CU BRÂNZĂ DE VACI. Rețetă pentru o pască delicioasă by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/104932_a_106224]