7,965 matches
-
în sufletul nostru doar pentru că au fost zguduite trăirile noastre cele mai umane - dragostea pentru eroul smerit și aflat în suferință -, dacă această animalizare a noastră a apărut din smintirea celor mai nobile sentimente, oare acest lucru nu dovedește clar alcătuirea tulbure și înfricoșătoare a sufletelor noastre? Ia să încerce teatrele să ne prezinte piese care cei răi nu numai că nu sunt pedepsiți și nu mor, ci, dimpotrivă, triumfă. Ia să ni se dea spectacole în care triumfă cei mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
amplificată și de refacerea inversă a traseului bejenarilor în căutarea și găsirea locului de pornire a familiei Ignătescu din care autorul se trage, după mamă. Profesorul Ion Cernat are „echipamentele” necesare îndeplinirii acestui obiectiv; a acumulat o bună experiență în alcătuirea altor monografii remarcabile. Istoric prin formație, autorul poate năzui să pună monografia comunei Filipeni și a satului de reședință - Lunca - în contextul istoriei naționale și reușește să se apropie de proporția mult căutată între fapte și interpretarea lor. Mai trebuie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o constituie precipitațiile, iar cel mai important consumator îl reprezintă evapotranspirația: 70% în partea de vest și centrală a podișului și 90% în est și sud, la suprafața pământului se reține un volum redus de apă. De asemenea, menționăm că alcătuirea geologică, condițiile climatice și celelalte aspecte ale mediului au condiționat o mare varietate de ape subterane - sub presiune și libere - și de suprafață - râuri și lacuri. Cercetările efectuate asupra Colinelor Tutovei arată că pe Valea Gloduri, din bazinul Berheci, linia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
epoca neolitică, afirmație demonstrată de existența a numeroase descoperiri arheologice, inclusiv pe teritoriul comunei Filipeni, în 271 de puncte din 108 localități, constând în locuințe, arme, unelte, monede, morminte etc. Până la apariția și formarea satelor, considerate ca formă evoluată de alcătuire și funcționare socială, au existat alte forme de locuire, premergătoare satului. Aceste forme de locuire constând în odăi, câșle, locuințe izolate, conace, stâne au putut evolua, unele dintre ele, spre cătune, un grup de case așezat într-o poiană (prisacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
puțini locuitori mai știu acum că partea din sus a satului Slobozia se chema Filipeni. Locuitorii din cele două sate depindeau de boierii și moșia familiei Rosetti, s-au amestecat prin căsătorii și puține „urme” mai sunt acum din vechea alcătuire social-economică a satului Filipeni. Luând ca reper dispunerea vechilor delnițe și concentrarea unei suprafețe mai mari de pământ în jurul gospodăriei, se poate aprecia că familiile Totolea, Ungureanu și, probabil, Nănescu (din Nănești, sat răzășesc vechi) provin din vechi familii răzășești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca pe un drept lucru dumisale, iar pentru celelalte două părți a celorlalți frați iarăși se va învoi domnul fratele Grigore Roset căminar cu domnii ceilalți frați, precum se va putea alcătui și învoi cu dumnealor pentru că noi cu această alcătuire am făcut cu domnul această învoială, atât despre ceilalți frați cât și pentru datoria de dezgroparea răposatului să fie domnul fratele Grigore dator a plăti toată cât mai jos se înseamnă, nefiind noi apucați sau supărați de această datorie a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au luat cu împrumutul și mărunțișurilor ce mai sunt cu țâduli pe la negustori ș-alți și la spițării care și aceste mărunțișuri poate s cuprindă până la patru sute lei, și pentru mai bună încredințare și sfințirea lucrării acestei hârtii de alcătuire și învoiri cu bună primire între noi frații de a păzi întocmai lucrarea ei, urmează a noastre de bună voie iscălituri.” ss) Iordache Roset comis, vânzător ss) Ralu Roset vânzătoare (Original în documentele Rosetti - Filipeni a lui V. Rosetti) Dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și descântece băbești. Pentru ursit se întrebuința strânsul frigărilor, pentru boala cu numele lingoare se întrebuințau buruieni ca: iarba lui Tatin, iarba mare, crăpușnică și odolean ...” Doi frați luncași, trăitori în București prin 1970, au lăsat amplă mărturie scrisă, pentru alcătuirea unei monografii a satului. La capitolul despre starea sanitară, Constantin și Vasile Boca spun: „Printre bolile cunoscute și tratate amintim frigurile palustre care erau tratate cu chinină; angina difterică, scarlatina, varicela și variola, care se tratau la spitalul din Parincea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dumitru Vraciu, Pamfila Vasile Teleagă, Căținaș Mihai (secretarul Consiliului Popular), Maricica Căținaș, Aurica Dumitru Romedea; rândul de jos, de la stânga la dreapta: Teleagă Vasile (cântărețul din fluier), Lupchian Vasile, Romedea Vasile, Ignătescu Mircea și Boca Alex. Gheorghe. Fotografia ne dezvăluie „alcătuirea” costumului popular, în special bundița la femei și bărbați (modelul, cruciulițele „răsturnate”, în formă de „x”), iile și cămășile bărbătești, căciulile brumării și negre, cu „fundul” plat. 2.1 - Alte forme și mijloace de manifestare a spiritului popular: Sânzienele, Crșciunul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
narațiune, descoperind În proză cadențe și construcții ce curgeau ca niște motive muzicale, cimilituri de timbru și de pauză de care nu-mi dădusem seama la prima lectură. Noi amănunte, crîmpeie de imagini și miraje se iviră printre rînduri, precum alcătuirea unui edificiu pe care Îl contempli din unghiuri diferite. Am citit vreme de o oră, străbătînd cinci capitole, pînă cînd mi-am simțit gîtul uscat și o jumătate de duzină de ceasuri de perete răsunară prin tot apartamentul, aducîndu-mi aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
limba. Dar la care Învățătură te referi? replică poetul. Monerre ridică un deget către cer. - Știința Uraniei, căreia mi-am Închinat Întreaga viață. La Toulouse, unde m-am născut, apoi În Languedoc și, În sfârșit, la Veneția. Acolo am studiat alcătuirea cerurilor pe hărțile anticilor și ale lui Ptolemeu, mai cu seamă. Uneori reparându-le acele imperfecțiuni pe care acești oameni mari le-au neglijat. Și am căutat să răspândesc această cunoaștere de la catedră, Însă fără succes. Drept dovadă, iată că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
elibereze individualistul, nu grupul indiferent și anonim, în care te pierzi și de unde nu mai poți ieși la suprafață decât dacă ești liderul lui sau dacă grupul e croit pe măsura ta, așa cum stau lucrurile cu grupul lui Hans, la alcătuirea căruia a contribuit și el. În tot acest timp, nici nu se atinge de tartină. Doar îți dau bani destui, de care poți să cumperi un unt ca lumea sau mezeluri! Omul trebuie să‑și descopere, în sfârșit, individualitatea, acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
căldura particulelor care compun sufletul permit, într-adevăr, numirea acestuia, dar nu ca un organ separat, ci doar ca o convenție de limbaj. Astfel încât, pentru un materialist hedonist ca Epicur, plăcerile trupului coincid cu plăcerile sufletului, căci numai acesta, prin alcătuirea sa atomică și prin funcția sa organică, face posibilă conștientizarea lor, deci existența lor. Știm prea puține despre teoria aristipeană pentru a putea afirma clar un monism, dar nu există nici o dovadă în sensul unui dualism, al existenței a două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
garda lui - dar și Cassius, unul dintre asasinii săi; la o anumită distanță, de asemenea, poeții elegiaci; în păturile de jos, oameni de rând, neînsemnați. Epicurismul a pătruns în toate mediile. -4- Elogiul vieții filosofice. Nimic din ceea ce intră în alcătuirea acestei case filosofice nu se sustrage proiectului unei exprimări și întrupări a epicurismului. Forma arhitectuală obligă la fond, desigur, dar și la existențele care evoluează în sânul său. Aranjarea statuilor în cupluri, în individualități care-și corespund, propune o meditație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
romane, a rafina doctrina Grădinii și a o reformula pentru spațiul italic și pentru epoca imperială, a inaugura poate o serie de noutăți tehnice pentru a urma și a dezvolta atomismul abderitan, dar și a emite teorii asupra meteorilor, a alcătuirii materiei, a genealogiei fenomenelor geologice - cunoștințele acestui om și competența sa par fără limite. Un asemenea spirit enciclopedic pare a arăta ce poate însemna acumularea tuturor cunoștințelor unei epoci în creierul unuia și aceluiași individ. Cu atât mai mult cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
nimic aici care să merite să ne zbuciumăm, niciun fior de groază nu se justifică. Nu există zei răi, nici infern, nici paradis, nu există nicio reîncarnare și nicio lume nevăzută populată de creaturi fantasmagorice: cerul ține de o anumită alcătuire atomică, iar universul e infinit - în caz contrar, unde ar ajunge o ipotetică suliță aruncată de un om cu o putere extraordinară după ce trece de hotarele lumii? Sfârșit al oricărei transcendențe, instaurare a imanenței celei mai totale: evident, chiar dacă Lucrețiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
proaspătului tip de robot feminin: în loc de metal, mase plastice și sticlă, Getta 2 era confecționată chiar din carne și oase. Evident, carne și oase sintetice, dar care nu erau cu nimic mai prejos decât carnea și oasele naturale. Avantajele noii alcătuiri săreau imediat în ochi: Getta 2 nu mai păstra forma greoaie, piramidală și dizgrațioasă a vechilor roboți, ci căpăta forma aerodinamică a unei femei în carne și oase. Materialul sintetic din care fuseseră confecționate carnea și oasele ei era, practic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
frumusețe. Căci amândouă cilioaiele aveau ochii mari, migdalați, de un albastru bătând spre violet, pielea feței catifelată, bruneție, năsucul ușor în vânt, buze roșii, senzuale, talia fină, dar, din păcate, printr-una din acele neștiute legi care guvernează infinitatea de alcătuiri ale Cosmosului, mijlocul lor se termina prin trei picioare, așa încât, ridicându-se, cilioaiele îți dădeau mereu impresia jenantă a unor trepiede umblătoare. Alături de cele două picioare pe care le are tot omul, cilioaiele mai aveau unul, în spate, pornind din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
închipuim un navigator în jurul unor uscaturi, la malul cărora n-a tras niciodată, povestind despre muncile câmpului ori culesul viilor zărite de departe și în plin mers. Altfel va ști să vorbească însă de elementul care-l străbate sau de alcătuirea îmbarcației sale: grosimea odgoanelor, nodurile lor complicate, rezistențele și reciprocitățile diverselor părți ale năvii, comportamentul lor în primejdii. Cu dezvoltarea de astăzi a științelor matematice, o specialitate (altădată un simplu capitol al unei discipline unice: matematica) a devenit o ordine
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Precizăm, că noutatea din această ofertă este volumul: Bibliografia Revistei „Studii Teologice”(1929-2008). La aceasta adăugăm noutățile din rubrica intitulată Micul anticariat. Cu oarecare timp în urmă vă solicitam amintiri despre mitropoliții Bartolomeu Anania, Antonie Plămădeală și Nestor Vornicescu, în vederea alcătuirii unei viitoare cărti. Dacă aveți asemenea amintiri, vă rugăm să ni le trimiteți, fiindcă pregătim volumul. În cazul în care mesajul nostru nu vă interesează sau vă deranjează, vă rugăm să ne scuzați, eventual să ne dați un semn, ca să
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
universitar. În fiecare capitol materialul a fost dispus în ordinea alfabetică a autorilor. Un indice alfabetic de autori încheie cartea. Ea se adresează ierarhilor, preoților, elevilor seminariști, studenților teologi, masteranzilor și doctoranzilor, tuturor cercetătorilor și oamenilor de cultură. Normele de alcătuire a unor astfel de lucrări promovate de Academia Română au constituit un ghid inestimabil pentru autori. 2. Pr. Ioan Sfetcu, Predici, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2011, 312 pag., format A5, hârtie offset, numeroase fotografii, copertă policromă, plastifiată, 20 lei; Părintele Ioan
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
dincolo de aceste corespondențe între simțuri, dincolo de muzicalitatea interioară, strecurau realități sociale exprimate prin stări incerte, difuze, remarcate cu ușurință și în antologia de față. În afara pastelului, lectorul descoperă cu plăcere și uzitarea altor specii literare, autoarea antologiei dovedind pricepere în alcătuirea unei astfel de lucrări. Așa se face că în paginile ce-l reprezintă pe Dorel Mihai Gaftoneanu parodia se îmbină cu satira și pamfletul. Întâlnim aici aluzii transparente cu iz de satiră eminesciană. Pe lângă ironizarea unor situații economico-sociale, (Cu toții suntem
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
doar cu 15-20 de exemplare furnizate gratuit(!). În 1999 apare la Editura Cultura din Pitești “Monografia Davidești”, având ca autor pe prof. Ion S. Băcanu. Un exemplaral acestei l-am primit de la prof. Argeșel. Știind câtă osârdie am depus pentru alcătuirea ei, am simțit o mare amărăciune constatând acest furt cultural evident, deasupra gravității plagiatului propriu-zis. Și acest lucru, din partea unui coleg de breasă și conjudețean de-al tău. Dl. Băcanu a avut însă grijă să nu treacă și notele din
O ISTORIOARĂ CU SCHEPSIS DESPRE MONOGRAFIA UNOR SATE DIN ARGEŞ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361527_a_362856]
-
interviul ei la „Business Magazin”, Corina Martin. Unde o mai fi parfumul scrisorilor de altădată?! Chiar și numai privitul pe o fotografie a Corinei Martin atrage pe drumul fără făgaș, dar cu duh, al admirației, adună și înaripează cuvinte pentru alcătuirea unui eseu cu parfumul scrisorilor de altădată. Corina Martin inspiră un eseu cu un iureș de cuvinte, un râu de cuvinte, frământându-și cu frenezie spumele valurilor. Aceasta-i ceea ce merită omul de succes care este Corina Martin, care întoarce
CORINA MARTIN. SPERÂND ÎN CANATUL FERESTREI IEŞIREA SOARELUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363844_a_365173]
-
românii sunt contemporanii ultimei clipe din viața lui Adrian Păunescu. A plecat poetul! Destinul lui, în durată, nefiind sistematic uniform, s-a revărsat sub zodia istoriei, dar poezia i-a reprezentat fidel, din copertă în copertă, spiritul. Ea are o alcătuire emoțională nerepetabilă, versul întreg are părți împăturite cu lacrimi. Păunescu nu a murit acum, Păunescu a murit mereu, cu fiecare vers, cu fiecare poezie. Sunt multe feluri de a se scrie poezie. Negurile romantice lasă impresia multora că e timpul
ADRIAN PĂUNESCU. DUPĂ POET, BASARABIA E MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363854_a_365183]