1,482 matches
-
Constantine, Burn & Oates, Londra, 1980. Benan, Bryan, The Real Francis Bacon, Centaur Press, Londra, 1960. Bohm, David, Plenitudinea lumii și ordinea ei, Editura Humanitas, București, 1995. Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000. Bonardel, Francoise, Filosofia alchimiei, Editura Polirom, 2000. Bonaventura, Intinerariul minții în Dumnezeu, Editura Științifică, București 1994. Botez, Angela, "Postmodernismul și epistemologia sa", în Revista de Filosofie, nr. 4 (iulie august), 1994. Braudel, Fernard, Timpul lumii, Editura Meridiane, București, 1989. Bruno, Giorado, Oeuvres completes, Les
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. I, Editura Minerva, București, 1984, pp. 243. 135 Ibidem, p. 244. 136 Bonaventura, Intinerariul minții în Dumnezeu, Editura Științifică, București, 1994, p. 12. 137 Ibidem, p. 28. 138 Francoise Bonardel, Filosofia alchimiei, Editura Polirom, 2000, p. 31. 139 Albert cel Mare, Carte de alchimie, apud Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 30. 140 Etiene Gilson, La philososphie au Moyen Age, tome II
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
București, 1984, pp. 243. 135 Ibidem, p. 244. 136 Bonaventura, Intinerariul minții în Dumnezeu, Editura Științifică, București, 1994, p. 12. 137 Ibidem, p. 28. 138 Francoise Bonardel, Filosofia alchimiei, Editura Polirom, 2000, p. 31. 139 Albert cel Mare, Carte de alchimie, apud Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 30. 140 Etiene Gilson, La philososphie au Moyen Age, tome II, Payot & Cie, Paris, 1922, p. 56. 141 Ibidem, p. 57. 142 M.
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
redea simultan 3-4 nuanțe dinamice diferite, de pildă: f mp pp p cu atât mai mult să utilizeze pe orizontală toate posibilitățile sunetului de pian.” Dacă un pianist poate reda 3-4 nuanțe, atunci doi? Complexitatea acestui dozaj, veritabilă muncă de alchimie sonoră, de „manipulare” a nuanțelor, reiese din maniera de „orchestrare” a textului prin armonizarea și echilibrarea planurilor sonore, totodată din precizia nuanțelor. Uneori textul muzical al partiturii pentru pian cuprinde o indicație dinamică uniformă pentru cele patru portative. În acest
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
din neamul omenesc”. Origene nu cunoștea perfect limba ebraică, ceea ce a dus la neajunsuri în elabo- rarea Hexaplei. După Origene, reluînd ideile lui Filon, sarcina alegoriei este de a explica și a interpreta tainele divine din textele ebraice. Ori această alchimie mozaică a fost aplicată numai într-o direcție negativă și apologetică și foarte puțin în una pozitivă și didactică. El a fost un bun mînuitor al alegoriei dar s-a evidențiat aproape numai în sens apologetic și negativ. El susține
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
limba fiind astfel în egală măsură cuminecare și comunicare, căci așa și numai așa putem ajunge să descifrăm și să comunicăm tot mai multe sensuri din cele virtual posibile, înțelesuri pe care potirul cuminecării (ni) le lămurește printr-o insolită alchimie a spiritului limbii. Și nu degeaba considera Noica limba cătunelor și bordeielor ca fiind falia fondatoare a spiritului rostirii noastre, căci "lumea viziunii noastre populare" este deopotrivă și "lumea de cuminecare". În jurul inșilor și a persoanelor umane, în jurul femeii, a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a vrut și încă vrea să-și răscumpere inocența pierdută, prin lucrarea făcută laolaltă asupra omului de gîndirea sceptică, de luciditate, de modul în care ființa umană trăiește dorința de glorie (convertită, pozitiv, în oroare de glorie), boala (metamorfozată, prin alchimia durerii, în conștiință, cum avea să constate, înaintea lui Cioran, autorul însemnărilor din subterană), cum tot așa de mult a însemnat, după intrarea omului în istorie, provocarea morții sau unele dintre cele mai importante maladii ale spiritului pe care Cioran
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ca și când ar fi fost mort. I se ridica și un monument funerar. Aceste corpuri geometrice stau la baza majorității cristalelor și mineralelor, reprezentând forme ideale de stabilitate și aranjare În spațiu. Combinarea celor cinci corpuri regulate a creat știința numită alchimie. De asemenea multe concepte mistice și filozofice se bazează pe aceste forme, văzute ca simboluri. Cele cinci corpuri geometrice au fost denumite și poliedre platonice În geometria sacră, ca un omagiu adus lui Platon care le-a adus În atenția
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Claudia OLENIUC, Mariana OLENIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93109]
-
sau lung, adică spre transformarea unor relații contingente precum vecinătatea, relațiile de muncă sau chiar de rudenie, ce implică obligații durabile ce sunt subiectiv recunoscute (sentimente de recunoștință, respect, prietenie) sau instituțional garantate (drepturi). Acest lucru se întâmplă printr-o alchimie a schimbului (de vorbe, de daruri) văzute drept comunicări ce presupun și produc cunoașterea și recunoașterea mutuală. Schimbul este cel care transformă lucrurile schimbate în semne de recunoaștere și, prin recunoașterea mutuală și recunoașterea apartenenței la grup pe care o
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în serii sinonimice: Oana-Anca Vogel, Lixandru Gheorghiță-Iorgu Calomfir-Dumitrescu, Vasile I. Borza-Vasile Economu-Lixandru V. Gheorghiță -Anca Vogel, Arghira-Zamfira-Marina, Iancu - Enache. În aceste exemple, sinonimia se realizează fie prin etimon comun, prin sem comun, sau motivație grafică (prezența grafemului V). În această alchimie semnificațională a numelor proprii, în acest labirint semnificațional pe care îl traversează semantismul designatorului, actul numirii se coagulează în mai multe paliere de semnificare, deschise unor posibilități diferite de interpretare și valorificare. Lumea ficțională eliadescă devine inteligibilă prin prisma conținuturilor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la baza credințelor populare stau fapte și nu creații fantastice, fără a pierde însă din vedere procesele de alterare și exagerare a realității specifice mentalității primitive, legile de creație folclorică. Așadar, faptul inițial a fost o experiență care a suferit alchimia obscură a mentalității primitive; ele au fost îmbrățișate de colectivitate, deoarece corespundeau legilor sale mentale, orizontului său fantastic. 425 Ștefan Borbély, op. cit., p. 175; Eugen Simion, op. cit., p. 263; Matei Călinescu, op. cit., p. 137. 426 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
trăise intensități neegalate. Instinctiv, se lipise hoțește de anchilozantul plumb lichefiat de parc-ar fi fost deja al lui și, c-o rotire fulgerătoare, îl deturnase centrifugal, preluând inițiativa printr-o adeziune superficială la adversitatea ce-l lesta. Viteza e alchimia ce transformă plumbul în aur, în valoare pură de posibilități aflate inalienabil la purtător. Se zvântase de frica pe cale de a-l pătrunde cum s-ar scutura un câine de-o apă moartă. Tot ca un câine, fluidul umoral are
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
un asamblaj, o țesătură, o textură care marchează o unitate, o totalitate. Petit Robert identifică și o chimie a contextului, o știință a constituirii diverselor corpuri, a transformărilor și proprietăților acestora. Uneori transformările sunt profunde, secrete, ținând mai degrabă de alchimie, raportând despre prefacerile acestor corpuri (sinteza lor, energia lor, parfumul ce-l degajă). Într-o lectură psihosociologică putem vorbi și despre puterea contextului (forța, tăria, capacitatea, autoritatea, dominația, competența, miezul sau nucleul central), de presiunea contextului care influențează, domină sau
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
studierea planetei Venus. Aceste cunoștințe astronomice sînt sintetizate de Laplace în lucrarea sa, Tratat de mecanică cerească (1796). În domeniul fizicii, epoca se caracterizează prin înmulțirea experiențelor legate de electricitate. Chimia se desprinde cu greu de Evul Mediu, atunci cînd alchimia era regina științelor. O etapă hotărîtoare este marcată totuși de Lavoisier care, înce-pînd din 1772, creează chimia cantitativă și formulează principiul fundamental potrivit căruia, într-o reacție chimică nu există pierdere de materie. El descoperă oxigenul, realizează analiza și sinteza
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Curtezane și pseudocurtezane, Elena Macavei • Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură, Elena Macavei • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare, Daniel Focșa • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
țară; conac"). Au fost făcute, de asemenea, împrumuturi din alte limbi: hausa (< germ. Hause), hommaginar (< fr. hommage), potagium (< fr. potage). În zonele aflate un timp sub ocupație arabă, îndeosebi în Peninsula Iberică, latina a receptat termeni științifici din limba arabă: alchimia, algebra, camphora, elixir. Supremația latinei a început să scadă începînd cu secolul al XIV-lea și cu începutul Renașterii, cînd s-a manifestat interesul pentru formarea limbilor literare romanice, dar folosirea ei în cancelarii și uneori în învățămînt a durat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
poate atunci explica ideile prin idei și nici lumina din vis. Culorile cetății nu mai sunt fidele și reveria suferă, pălește în sumbre și false imagini. Vin ploile de primăvară, doar ele spală culorile triste ale zidurilor, ale sufletelor. Tainica alchimie devine enigma pe care o presimțim, o căutăm, o asimilăm. Orașul și culorile sale ca într-o uriașă țesătură cu rafinamentul pictural al impresionismului, în completare și cu finețea firului din ie transparentă, până la urmă totul oglindit darnic colorat, fidel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
postmodernism, internet, mai nou despre democrația din U.E., terorism, statul islamic, imigranți, fericirea care ne așteaptă... Indiferent însă de temerea de moment a omului, printre ramurile pletoase ale sălciilor din marginea râului vrăbiile "conversează" matinal și gălăgios. Necuprinsă-i tainica alchimie a naturii și a vieții. 38 "Carte de analiză psihologică, meditație filozofică și înțelepciune morală" (L. Grimberg), "Carte cu adevărat mare" (A. Gide), "Cartea franceză cea mai de seamă a secolului al XVI-lea" (Brunetière), "Cea mai originală carte din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Dar ne aflăm abia în vara anului 1936. Pentru Eliade, a doua vară petrecută în Germania (Berlin, München, Hamburg, Nürnberg), o vară mai puțin presată de urgențele documentării pentru teza de doctorat, deja publicată, și pentru cele două cărți, despre alchimia asiatică și mitologiile mătrăgunei, însă un sejur prelungit în Germania, când ecoul marșurilor naziste se aude mai clar decât un zgomot tolerabil al străzii, sejur fragmentat și de vizitarea Angliei: „Regele mă trimite, prin Gusti, la Oxford, să văd ce
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
un articol pentru a vă prezenta marelui public din țara mea și pentru a provoca traduceri - este curios cum se traduc multe lucruri lipsite de interes din domeniul istoriei religiilor, dar se neglijează lucrurile importante... Cartea dvs. despre făurari și alchimie va fi poate și mai atrăgătoare. S-a descoperit în sfârșit că vrăjitoria este o problemă religioasă și nu doar una de psihiatrie: dar rămân de explicat rațiunile de a fi ale alchimiei și știu că aveți de spus lucruri
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
lucrurile importante... Cartea dvs. despre făurari și alchimie va fi poate și mai atrăgătoare. S-a descoperit în sfârșit că vrăjitoria este o problemă religioasă și nu doar una de psihiatrie: dar rămân de explicat rațiunile de a fi ale alchimiei și știu că aveți de spus lucruri interesante în această privință 1. În ceea ce privește numele metalelor 2, am putut constata că e dificil să le explici și că scapă atât clasificărilor, cât și atribuirii diverselor familii lingvistice - cu siguranță este o
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
studiului meu kabbalistic și vă rog doar să-mi înapoiați manuscrisul, unic”. În tinerețea mea, cunoșteam destul de bine teoriile lui Stșrindbergț despre „chimia unitară”. Îmi mai amintesc că, în afară de transmutația metalelor, „chimia sa unitară” nu avea nimic în comun cu alchimia. (Așugustț Sștrindbergț era un „naturalist - fiu al secolului său - chiar și în cercetările sale spirituale și mistice). Dar de ce credea el că„metoda” sa nu era alta decât cea a „Kabbalei”? Mai există micul articol în manuscris? Și ce carte
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ani. Din chiar prima însemnare e dat tonul întregului jurnal: Camil Petrescu nu poate să nu se gîndească la Iisus, dacă nu să se și compare cu el. Într-adevăr, toate "notele sale zilnice" ne introduc și mai mult în alchimia intimă a singurului scriitor român care se poate mîndri că a cumulat toate variațiile posibile și ale orgoliului, și ale vanității. Există scriitori orgolioși. Există scriitori vanitoși. Camil Petrescu a reușit să dezică toate tratatele de morală ce despart orgoliul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
un test pentru această experiență crucială cu care țările noastre vechi, în curs de a se topi într-o comunitate, vor trebui să se confrunte într-o zi: oare un mozaic de ghetouri poate da naștere unei națiuni? Prin ce alchimie s-ar putea trece de la o conviețuire pe aceleași pământuri la voința de a trăi împreună? Răspunsul celor treizeci de veacuri de istorie la această întrebare de esență futuristă este: "Găsiți-vă o cauză comună!" Mai explicit: "Găsiți-vă un
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în care trase de cai uranieni. Textul popular exemplifică clar atributele solare: „Calul calcă-n piatră seacă,/ Piatră seacă poleiește,/ Boeri caii-și potcovește,/ Cu potcoave de argint-î/ Calul calcă-n piatră seacă/ Piatra seacă poleiește/ Boeri caii s-adăpară”. Alchimia nefirească a pietrei și descoperirea apei, asemenea lui Pegas, sunt precedate de un efect vizual. Dicționarul limbii române (DLR) atestă pentru verbul a polei capacitatea de „a învălui într-o lumină aurie sau argintie, a face să strălucească”. Solaritatea radiantă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]