119,673 matches
-
trăit.” Naratorul depune mărturie nu În vederea recuperării justițiare, ci a celei strict umane, a dăinuirii, nu a cuceririi: ”Cartea șoaptelor, nefiind scrisă pentru curțile Împărătești, povestește mai ales despre Învinși. Care fie că erau dintre cei slabi, fie că au ales ei Înșiși să se numere printre cei Învinși, fiindcă ceea ce voiau ei să cucerească nu se afla pe lumea aceasta.” Romanul lui Varujan Vosganian conține În sine datele unei cărți peste care nu se poate trece indiferent. Trăsăturile de saga
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
viața, dar autorul reușește să schimbe acest lucru, iar condensarea evenimentelor face ca romanul să dobândească aspectul unui scenariu bine scris În care sunt punctate aspectele psihologice ale personajului. Modul ironic și detașat al relatărilor devine metoda pe care o alege Kurkov de a satiriza acest spațiu postsovietic care nu și-a găsit Încă reperele, fiind invadat de elemente ce o fragmentează. Îndepărtarea de macabrul unor discuții despre moarte prin ironie e o modalitate prin care cititorul se apropie de lumea
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
propuse de Jan Koneffke În romanul său trimit la dualitatea real-imaginar (nu neapărat În această ordine) care definește complexitatea unui număr În matematică. În acest context nu ne surprinde subtila componentă imaginară a numărului real șapte (prezent În titlu), anume ales pentru semnificațiile pe care le are.
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
Un roman natural de GHEORGHI GOSPODINOV Plecând Într-o scurtă călătorie, am ales acest roman pentru geanta de zi. Dimensiunile acceptabile și nonconformismul coperții mi-au provocat deopotrivă curiozitate și scepticism, trăiri ce au persistat o bună parte din parcursul lecturii. Să nu judecăm Însă o carte după copertă și să pătrundem În interiorul
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
Atenul Român de către Orchestră Radio tot sub baghetă lui Constantin Silveștri. După ce conduce în anul 1958 primele șase reprezentații integrale ale operei Oedip de George Enescu, anularea înregistrării operei și alte adversități ale acelei perioade îl fac pe Silveștri să aleagă libertatea departe de țară și prietenii săi. A lăsat în urma lui înregistrări magistrale provocând păreri de rău în rândul prietenilor dar și al autorităților care n-au reușit să-l convingă să se întoarcă. Lucrare realizată pentru Simpozionul Internațional Constantin
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
prin fire, depărtarea unuia e una cu arătarea celuilalt, așa, dat fiind că alegerea noastră e astfel că are puterea să se modeleze după ceea ce voiește ...”<footnote Ibidem, col. 832D-833AB; PSB 29, p. 158-159. footnote>. Omul se modelează după ceea ce alege În chip liber. El Își Înfăptuiește Însă chipul adevărat doar făcându-l mai asemănător cu modelul său, care este Binele suprem. Altfel, nu Își transfigurează, ci Își urâțește, Își desfigurează chipul omenesc, Încât devine mai puțin om<footnote Pr. Prof.
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
ei de posibilități) și ea (soția, stabilitatea și Îndârjirea, forma definitivă a vieții cuprinse Între limitele existenței), gesturile În oglindă, cu sugestia transformării Ei În ea și a ei În Ea (nu poți să nu te Întrebi: Oare ce va alege el? Dar oare mai are Timp să aleagă, mai Trebuie să aleagă?) și apoi egalizarea: Ea (indiferent care dintre cele două este Ea) devenită doar ea. Soluția „dialogului” mijlocit de vocea lui dintre cele două despărțite (dar paradoxal apropiate) tocmai
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
Îndârjirea, forma definitivă a vieții cuprinse Între limitele existenței), gesturile În oglindă, cu sugestia transformării Ei În ea și a ei În Ea (nu poți să nu te Întrebi: Oare ce va alege el? Dar oare mai are Timp să aleagă, mai Trebuie să aleagă?) și apoi egalizarea: Ea (indiferent care dintre cele două este Ea) devenită doar ea. Soluția „dialogului” mijlocit de vocea lui dintre cele două despărțite (dar paradoxal apropiate) tocmai de distanța spațială creată de spectatori - scenă reluată
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
vieții cuprinse Între limitele existenței), gesturile În oglindă, cu sugestia transformării Ei În ea și a ei În Ea (nu poți să nu te Întrebi: Oare ce va alege el? Dar oare mai are Timp să aleagă, mai Trebuie să aleagă?) și apoi egalizarea: Ea (indiferent care dintre cele două este Ea) devenită doar ea. Soluția „dialogului” mijlocit de vocea lui dintre cele două despărțite (dar paradoxal apropiate) tocmai de distanța spațială creată de spectatori - scenă reluată invers: Întrebărilor ei către
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
În ultima secțiune poate fi interpretată ca o Înfățișare a unei laturi caracterologice a lui Faust, o altă fațetă a personalității eroului sau poate fi Înțeleasă ca o portretizare a personajului demonic. Indiferent de opțiunea pe care ascultătorul o va alege, se poate remarca incapacitatea lui Mefistofel de a-și crea propriile teme. În schimb, sunt preluate temele lui Faust Într-o viziune nouă, distorsionată, mutilată În reprezentări diabolice și pline de ironie. Muzica ajunge la limita atonalismului, două teme din
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
la Începutul lucrării, compozitorul utilizează intervalul de cvartă mărită asociat În muzică cu figura demonică, În Evul Mediu fiind supranumit „diabolus in musica”. Receptarea critică a simfoniei scos la iveală păreri divergente. George Bernard Shaw puncta cu umor că maniera aleasă de Liszt pentru redarea Divinei Comedii ar putea la fel de bine să reprezinte „o casă londoneză atunci când șemineul din bucătărie a luat foc”, criticând faptul că simfonia este „extrem de zgomotoasă”. La polul opus, James Hunecker remarca situarea lucrării la „apogeul puterii
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
le permit celor din sală accesul În lumile unor civilizații fascinante, ce reușesc, prin muzică și dans, să creeze ritualuri de o frumusețe sălbatică, pură, atât de diferită de cea pe care o cunoaștem În epoca actuală. De aceea Rameau alege să ilustreze lupta dintre Amor (zeul iubirii) și Bellone (zeița războiului), ambii interpretați În travesti, primul de către Andreea Chinez, cea de-a doua de către Iulian Sandu, prin intermediul popoarelor de pe tărâmuri Îndepărtate și virgine - Incașii din Peru, Turcul generos, Florile și
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
discipolii, care îi includeau pe Tațian și, posibil, Irineu, nu ne-au fost descrise, dar nu este improbabil că includeau tipul de interogări menționat de Porfir în prezentarea realizată de el școlii lui Plotin în secolul următor. În tinerețe, își alese direcția platonică, studiind cu asiduitate principiile acestei filosofii, având ca profesor pe un profund cunoscător al filosofiei platonice. El credea că acum va reuși să devină un adevărat filosof și va ajunge la cunoașterea supranaturalului. Pentru a putea aprofunda toate
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
aparține. Cel puțin Într-un astfel de sens exclusivist poate fi trăită și interpretată față de ceilalți. În realitate și alte neamuri s-au socotit popoare ale lui Dumnezeu, mai cu seamă poporul lui Israel, legat de descendența lui Avraam și ales de către Dumnezeu. Atunci În ce sens este comunitatea creștină poporul lui Dumnezeu? Cu siguranță nu În sensul tradițional iudaic, deoarece Întreaga omenire este Într-un fel poporul lui Dumnezeu, care l-a trimis pe Fiul său spre a-l izbăvi
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Cu siguranță nu În sensul tradițional iudaic, deoarece Întreaga omenire este Într-un fel poporul lui Dumnezeu, care l-a trimis pe Fiul său spre a-l izbăvi prin moartea sa. Acea parte a omenirii care constituie Biserica a fost aleasă de Dumnezeu pentru a fi În slujba mesajului mântuirii, al evangheliei lui Isus Cristos În favoarea tuturor, pentru că Dumnezeu vrea ca toți oamenii să fie izbăviți: „care (Dumnezeu) voiește ca toți oamenii să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
și al Învățăturii, noi care suntem socotiți păzitorii bisericii” (Înlăturarea ereziilor, prefață, ed. Wendland p. 3, 3-6). Ciprian are niște exprimări deosebit de clare și cu greutate, unele dintre ele sugerând identitatea de funcție Între episcopi și apostoli: „Domnul i-a ales pe apostoli, adică i-a ales pe episcopi și pe capi” (Epist. 3, 3); „Cristos care spune apostolilor și, prin ei, tuturor episcopilor care sunt urmașii apostolilor și devin vicari ai lor prin intermediul succesiunii (apostolis vicaria ordinatione succedunt): cel care
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
socotiți păzitorii bisericii” (Înlăturarea ereziilor, prefață, ed. Wendland p. 3, 3-6). Ciprian are niște exprimări deosebit de clare și cu greutate, unele dintre ele sugerând identitatea de funcție Între episcopi și apostoli: „Domnul i-a ales pe apostoli, adică i-a ales pe episcopi și pe capi” (Epist. 3, 3); „Cristos care spune apostolilor și, prin ei, tuturor episcopilor care sunt urmașii apostolilor și devin vicari ai lor prin intermediul succesiunii (apostolis vicaria ordinatione succedunt): cel care ascultă de voi de mine ascultă
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
concilii formate din toate bisericile În care se discuta laolaltă despre problemele cele mai Însemnate” (De ieiunio 13,6). Sinodalitatea nu se manifesta numai la nivel interdiecezan, ci și În cadrul aceleiași comunități. Comunitățile locale se reuneau În jurul episcopului pentru a alege clerul și pentru a lua cele mai importante hotărâri. Activitatea conciliară se dezvoltă și se organizează mai bine În cursul veacului III. Aceasta era practica lui Ciprian la Cartagina și la Roma. Conciliul de la Niceea din 325 codifică o practică
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
doar societatea americană pentru felul în care își îngroapă clasele mărginașe în uitare, dar și Europa și întreaga lume cuprinsă în febra globalizării. Jaffe încă mai crede în revoluție și în puterea scriitorului de a influența cursul istoriei. De aceea alege transgresiunea, deviația, invizibilul devenit vizibil într-un gest de opoziție absurdă. În Revoiutionary Brain, pare obsedat de liste, scoțând în evidență faptul că multe vieți ome- nesti, anihilate de ritmul aberant al societății de consum, devin doar o mică notă
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
faptul că omul s-a înstrăinat de Dumnezeu, pervertindu-și astfel toate facultățile sale și schilodindu-și ființa. Păcatul pornește de la un gând de orgoliu. Omul păcătos se preferă în locul lui Dumnezeu, se îndepărtează și se înstrăinează de El, se alege ca scop în locul Lui, ridică la rangul de lege supremă propria conștiință, ghidându-se după o morală proprie, separată de Dumnezeu, și astfel, precum odinioară protopărintele Adam, caută să se autoîndumnezeiască, dar nu în Dumnezeu, ci în afara Lui. Astfel, păcătosul
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
se întâmplă. Tenorul care trebuia să cânte „Cosi” nu a fost disponibil la datele cerute de mine și atunci bătrânul Serafin mi-a propus diferiți alți tenori, jucându-se din nou și cu soluția „Petrică”. Repede am profitat și am ales pe Petrică, convins că vocea lui merge pentru Mozart perfect. Serafin, evident, avea și el interesul lui de a reabilita pe Petrică, după ce el a fost atât de atacat de presă; la rândul meu m’a încântat ideea deasemeni de
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
generală din cauza lui Petrică, căci nimeni nu mai avea încredere în el și nici n’a cântat prea bine la această repetiție din cauza trecutului. Iar dacă el ar fi „....o” și de data asta, ei bine, eu m’aș fi ales cu niște atacuri de nu mai puteam niciodată să mă prezint la Scala: fără îndoială, s’ar fi spus atunci: acest dirijor român, d’abia venit la Scala, ne bagă acum pe compatrioții lui pe gât. Unde mai pui că
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Un viitor strălucit, ar indica acestea cititorului. Numai că în momentul în care intervine plictiseala în viața personajului-narator, firul narativ devine straniu de violent. Bateman devine un monstru asemănator lui Mr. Hyde, autorul unor crime monstruoase ațintite asupra unor personaje alese la întâmplare și nevinovate. Sau nu, căci nevinovația lor poate fi pusă sub semnul întrebării: victimele sale numără o prostituată, un cerșetor și un yuppie la fel de plictisit ca și Patrick. Spre deosebire de Dr. Jeckyll însă, Patrick nu încearcă să își controleze
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
caz este necesară condiția unei triplei poziționări: la-centru (acum-aici) - pentru secvența tematizată; laterar-anterior (înainte-dincoace de centru) și laterar-posterior (după-dincolo de centru) - pentru secvențele de context. Aspectarea orizontului exterior al unei secvențe poate nuanța în diferite grade anvergura Vf, după cum alegem secvențele din pozițiile laterale, ca fiind imediat învecinate sau mai îndepărtate de secvența considerată la-centru, precum și mărimea tuturor secvențelor. Se poate evidenția astfel și importanța sau valoarea expresivă a unei secvențe nuanțate interpretativ prin/la orizontul exterior. Prezentăm în figura
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
am întâlnit vreodată. Acum este momentul să le demontrezi și lor asta. - Așa voi face, doamnă Bedry, n-am să vă dezamăgesc. Jacob era fericitul fericiților. Muncise mult pentru a fi în frunte și, în sfârșit, cineva observase. Să fii ales pentru tabără nu era ceva fără importanță. Doar cei foarte buni, asa spusese doamna Gabe Bedry, nu-i asa? Urma să fie trimis alături de alți doi colegi dintr-o clasă paralelă, Dri și Phil, precum și alături de Rady, cel mai mic
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]