1,931 matches
-
există două centre și a căror maimuțare, cam incoloră, vor fi precum prevedem și superfetațiunile din viitoarea adunare turcească din Stambul, e Franța; cu deosebirea - mică neapărt - că centrul din Franța e compus - nu din persoane, care se împrumută la alegorii și joacă în mai multe fețe, ci din oameni, pe cari [t]e poți întemeia si a căror vorbă e vorbă. Izbutita alegorie a "Presei" e atât de bună încît ne e teamă că va și rămâne un model de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu deosebirea - mică neapărt - că centrul din Franța e compus - nu din persoane, care se împrumută la alegorii și joacă în mai multe fețe, ci din oameni, pe cari [t]e poți întemeia si a căror vorbă e vorbă. Izbutita alegorie a "Presei" e atât de bună încît ne e teamă că va și rămâne un model de alegorie și nimic mai mult. Ca toate capodoperile promite a nu se preface niciodată în realitate - de aceea ne și inspiră același sentiment
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și joacă în mai multe fețe, ci din oameni, pe cari [t]e poți întemeia si a căror vorbă e vorbă. Izbutita alegorie a "Presei" e atât de bună încît ne e teamă că va și rămâne un model de alegorie și nimic mai mult. Ca toate capodoperile promite a nu se preface niciodată în realitate - de aceea ne și inspiră același sentiment de siguranță personală, pe care-l avem când privim din colțul nostru o jalnică tragedie, jucată pe scenă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vor sparge ceva... De fapt, cred că n-ar trebuie să-i primiți deloc, Nastasia Filippovna! — Rogojin în persoană! anunță Ferdâșcenko. — Ce ziceți, Afanasi Ivanovici, se grăbi generalul să-i șoptească lui Toțki, oare nu cumva a înnebunit? Adică fără alegorii, în sensul veritabil, medical al cuvântului? — Doar v-am spus că a avut întotdeauna predispoziția asta, se eschivă cu abilitate Afanasi Ivanovici. — Pe deasupra, are și febră... Ceata lui Rogojin era aproape în aceeași alcătuire ca și dimineață; i se alăturaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
îl duce, dar a început de îndată s-o bată la cap: „Ce semnificație are ariciul și acest cadou?“ Aglaia i-a răspuns că nu-i treaba lui. El i-a răspuns că e sigur că aici se ascunde o alegorie. Aglaia s-a supărat și i-a retezat-o spunându-i că nu-i decât un băiețandru și atâta tot. Kolea i-a replicat pe loc că, dacă n-ar respecta-o ca femeie și dacă n-ar ține la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că are o misiune divină: aceea de a salva tinerii studioși de repetenție, într-o versiune parodică a teoriei profesorului Campbell asupra arhetipului eroului universal (în The Hero with a Thousand Faces), combinată cu convențiile romanului academic și cu o alegorie geopolitică a lumii împărțită în două tabere, două campusuri adverse, estul și vestul. Ca și în culegerea Lost in the Funhouse, în care povestirea eponimă descrie metaforic rătăcirea în labirintul textului literar, cele două romane mai sus amintite combină complexitatea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
consecințele d]un]toare pentru alții ale faptelor rele. Totuși, ei aleg s] acționeze, f]r] s] le pese de consecințele acțiunii lor asupra altuia. Înseamn] această c] nu au moral]? Cartea The Mountain People ar putea fi și o alegorie a comportamentului șoferului contemporan; la volan, m] comport oribil atunci cand cred c] pot sc]pa nepedepsit, iar dac] alții au dificult]ți din cauza mea e problema lor. Știu c] acest comportament e oribil, dar m] simt în sigurant] în anonimatul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a doua prezintă regulile pronunției, ortografiei și sintaxei, adaugă și o parte dedicată poeticii sau artei versului. Aici definește stihurile „iambicești, dactilicești, troheos” (și le ilustrează cu versuri alcătuite de el), apoi figurile „gramaticești” (elipsa, hiperbatul, silepsa, anacolutul), încheind cu alegoria și metafora, văzute ca fundamentale în retorică. Terminologia lui V., în cea mai mare parte calchiată după italiană, se întrebuințează și astăzi, iar autorul, deși era orientalist și întocmise un dicționar român-turc, a contribuit la îmbogățirea limbii literare cu numeroase
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
a culegerii Poezii deosebite sau Cântece de lume, apoi, amplificată cu cincisprezece strofe, în Spitalul Amorului (1850). La V. impresionează siguranța cu care paralelismul dintre om și natură, tradus în plastica imaginilor repetitive și în ritmul popular, este integrat unei alegorii a pierderii sufletului în melancolie și doliu: „Trece prin flori, prin livede,/ Nu să uită, nici nu vede.// Trece prin pădurea verde/Și să duce de se perde.[...]// Și când șade câteodată,/Tot pre ramură uscată./ Umblă prin dumbrav-adâncă,/ Nici
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
cititorilor, statele europene, clasificate În funcție de un criteriu formal, specific geografiei politice a vremii (imperii și regate). Pe de altă parte, el recurge, În scopuri didactice și mnemotehnice, la reprezentarea continentului sub forma concretă a unei ființe umane, Întocmai așa cum procedau alegoriile cartografice medievale, destinate unei mentalități Încă nefamiliarizate cu o manieră de reprezentare abstractă. Europa este „a noastră”, mai spune, fără nici o rezervă, cronicarul. El relaționează, În mod strâns, trei elemente ale unei ecuații identitare: Europa, Împăratul și românii. Împăratul, suveranul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ciudată În ochii scriitorului maghiar. Acesta descrie, vizibil impresionat, pereții pictați cu imaginea unor „sfinți diformi”, pe care „fantezia monstruoasă a unor artiști țărani i-a Îmbrăcat În mantii roșii și În cizme cu pinteni”. Din aceeași imagistică terifiantă reține alegoria Morții, purtând În mâinile sale un rege, un cerșetor și un preot, sau sfinții printre care se află „și diavolii cu limba scoasă, agățându-se de coama păcătoșilor blestemați”. Jókai pare să aibă dificultăți În aprecierea acestor realizări artistice, a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reacție comună de ocolire a aceluiași regim de cenzură. În același timp, această tactică publicistică Își putea revendica o filiație comună În tradiția pamfletului politic iluminist, ilustrată de un Swift, Voltaire sau Benjamin Franklin XE "Franklin" , care recurgeau adeseori la alegorie, parabolă și aluzie pentru a evidenția În mod indirect o situație. De altfel, la origini, o atare tradiție se datora tot unor obstacole ridicate În calea libertății de expresie. După discutarea cauzelor de ordin general care explică interesul presei românești
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Nicoară" , op. cit. (vezi supra, nota 233), pp. 52-53. Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , Cronica Banatului, Damaschin Mioc (coord.), Editura Facla, Timișoara, 1981, pp. 56-57. O reprezentare grafică similară descrierii lui Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" : „Alegoria Europei”, gravură din Cosmografia lui Sebastian Münster (apud François Lebrun, L’Europe et le monde. XVIe, XVIIe, XVIIIe siècle, Armand Colin, Paris, 1990, coperta I). Andrei Mureșanu XE "Mureșanu" , Reflexii, Livia Grămadă (coord.), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977, p. 114. Sorin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
căsătoria apare ca o dramă, ce dezvăluie un conflict acut Între două familii. În formele lui vechi, conflictul a fost generat, probabil, de trecerea de la endogamie, la exogamie; manifestarea lui cea mai frecventă era atunci căsătoria prin rapt (răpirea miresei). Alegoria vânătorii fabuloase nu-și leagă semnificațiile doar de momentul pețitului, ci și de un context situațional larg, modelat, la nivel ideal, de căutarea soției (vânătoarea); de cererea soției și de unirea popriu-zisă. Vânătorii dau de o urmă de fiară și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de similitudini între simbolurile lui Isis și simbolurile orașului Paris. Încă de la început blazonul orașului Paris avea două elemente distincte: floarea de crin cu trei petale și o corabie. (Foto nr. 13, Anexă) Istoricii susțin că simbolul corabiei este o alegorie a insulei orașului, Ile de la Cité, care are forma unei bărci. O reprezentare pictografică a insulei, datând din anul 1609 întărește această ipoteză.(Foto nr.14, Anexă) Dorim de asemenea să evocăm două evenimente care atestă faptul că ezoterismul era
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Scudéry și pe Madame de Sévigné. Cu toate acestea Fouquet, orbit de succesul său nu a conștientizat cât de departe mergea. Nu urmărea decât un singur țel, acela de a construi un paradis, dedicat gloriei numelui său. Castelul era o alegorie mitologică, centrată pe preamărirea lui Fouquet: sculpturile care îl înfățișau pe Hercule simbolizau puterea sa, Apollo înțelepciunea și bunul gust, Muzele aminteau de loialitatea față de rege. O cameră ovală se deschidea către grădinile maiestuoase. Deși era prima realizare de proporții
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
grădinilor, urmată de o masă frugală în salonul oval. A avut loc apoi o tombolă, toți invitații fiind câștigători, Doamnele au primit în dar bijuterii, iar domnii arme de foc. Le Brun a explicat cu răbdare și în detaliu semnificația alegoriilor pictate pe tavanul camerelor. Străduindu-se din răsputeri să-l mulțumească pe rege, Fouquet nu a observat că regele făcea o serie de remarci tăioase. Acestuia, camerele i s-au părut mult prea mari, mobila prea exotică, tapiseriile de aur
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de la Misenum trimite la construcția portului La Rochelle. Un alt exemplu este cel oferit de pictura din salonul lui Mercur, intitulată Ptolemeu II Philadelphus în biblioteca sa, care face aluzie la construcția marii biblioteci din Alexandria. De fapt este o alegorie a încercărilor de extindere a bibliotecii regale de către Ludovic al XIV-lea. Pentru a amplifica impactul vizual, camerele erau decorate cu mobilă masivă de argint. Din păcate, în 1689 mobila a fost topită din ordinul regelui, pentru a suplimenta bugetul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
există ceva imaterial, ceva moral despre care se poate vorbi și el își extrag poezia din impresiile pe care le stârnesc. Pentru o catedrală, este conceptul de Dumnezeu. Pentru Versailles, este conceptul de Rege. Mitologia sa nu este decât o alegorie magnifică, unde Ludovic al XIVlea reprezintă realitatea. Întotdeauna și peste tot este el. Eroi și divinități fabuloase își împart calitățile cu el sau se amestecă printre curtenii săi. În onoarea sa, Neptun varsă și împrăștie ape care se întretaie în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
putea fi angajatul firmei străine la care se comanda baterea medaliilor. Nu putem exclude însă posibilitatea ca gravorul să fi fost și un sculptor local, mai ales că într-o listă de subscripții, din 1906, a Librăriei „Autorii Români”, citim „Alegoria (de pe placheta Comunei Iași, din 1906, reprodusă în fig. 82rv n.n.) lucrată cu multă artă după macheta originală a unuia din cei mai valoroși artiști români, subliniază în mod fericit, printr-un car triumfal ideea cuceririi dacilor de către Traian” . Placheta
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
confuză de secvențe à la manière de Fellini, Bergman, Wajda, Tarkovski etc., care reclamau niște spectatori hermeneuți înrăiți pentru a fi interpretate ca „antidictatură”. Nici Alexandru Tatos, autorul remarcabilului Secvențe, nu reușește mai mult cu Secretul armei secrete (1988), o alegorie comico-muzicală a cărei valoare constă doar în „șopârlele” antiregim pe care le-ar fi putut suprainterpreta un public nervos și înfrigurat al acelei vremi. Liniile propagandistice ale deceniului 8 se păstrează în deceniul 9. Lupta comuniștilor ilegaliști dă naștere peliculelor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în care apar scene tipice, incidente casnice, instanțieri tematice sau activități perene. Nancy Wall Moure, în American Narrative Painting, consideră că cele mai multe potențialități narative apar în scenele vizuale cu subiecte istorice și mitologice și cele mai puține, în portrete și alegorii. William Labov, în Language în the Inner City,crede că este narativ ceea ce este terifiant, periculos, ciudat, sălbatec, hilar, straniu, nebunesc, amuzant, încântător sau neobișnuit. În Picture of Romance.Form Against Context in Painting and Literature Wendy Steiner trece în
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
universal fără concept s‑a de‑ dus prea ușor disjuncția dintre frumos și adevăr (autonomia esteticului). Însă universalitatea fără concept nu elimină semnificația ca atare, ci doar un vehi‑ cul al ei (conceptul). Dar cum arta lucrează cu simboluri, metafore, alegorii, vehiculul privilegiat al sensurilor și adevărurilor ei, este arhetipul. Astfel Hegel, Eliade și Jung ne ajută să oferim o determinare suplimentară universalității fără concept: frumosul este universal concret, universal abstract cu propriile lui diferențe dezvoltate, sau universalul inerent al unei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Moise cu toiagul, ca să izvorască apă în pustiu 55, drept un simbol al prezenței lui Cristos în mijlocul poporului Vechiului Testament, și ca o prefigurare a ritua‑ lului creștin al botezului. În Gal 4,2156 ș.u., sfântul Paul dezvoltă o alegorie complexă cu referire la cei doi copii ai lui Abraham, născuți din Agar și Sara. El vede în cele două femei, simbolul Vechiului Legământ de pe Muntele Sinai iar în copiii lor, poporul legii și poporul făgăduinței, iudaismul și Biserica. Astfel
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cazul mai multor artiști precum Tintoretto, El Greco, Caravaggio, Peter Paul Rubens, Rembrandt etc. Tiziano a folosit tehnica pensulei încărcate de cu‑ loare pentru a realiza întreaga gamă de subiecte disponibile artiștilor din perioada sa incluzând altare, scene mitologice și istorice, alegorii, portrete și autoportrete. Opera sa de început s‑a identificat cu cea a lui Giorgione, iar stilurile lor erau atât de asemănătoare, încât lucrările lor sunt greu de deo‑ sebit ceea ce a dus la confuzii în atribuirea câtorva picturi importante
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]