2,594 matches
-
cunoaștere”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. I, 1.3., în PSB, vol. 5, p. 311) „Știm că cel mai bun lucru este cercetarea unită cu credința, care, pe temelia credinței, zidește cunoașterea cea măreață a adevărului”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. I, 5.2., în PSB, vol. 5, p. 313) „Spunem, deci, că nu trebuie să fie credința inactivă și singură, ci să fie însoțită de cercetare. Nu spun: să nu cercetezi cu nici un chip
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Menandru, Fragm. 189, CAF, III, 55). Perspicacitatea sufletului trebuie îndreptată spre aflarea a ceea ce cauți și să curăți din drum toate piedicile; trebuie să dispară disputa, invidia, cearta, care-i cea mai rea între oameni; toate trebuie aruncate desăvârșit”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. I, 11.1.-11.4., în PSB, vol. 5, p. 317) „Deci a cerceta despre Dumnezeu, nu pentru a da naștere la discordie, ci pentru a descoperi, este lucru mântuitor. Că este scris în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fi viu sufletul lor — că sufletul, care aduce viața, este numit alegoric inimă — că prin Fiul este cunoscut Tatăl (Mt. 11, 27; Lc. 10, 22). Nici nu trebuie să plecăm, fără reținere, urechile tuturor celor ce vorbesc și scriu”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. I, 12.1.-12.3., în PSB, vol. 5, p. 318) „Într-adevăr, dacă metodele de demonstrare, de care se folosesc de obicei oamenii și care sunt consemnate prin cărți, ar fi convins omenirea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
o cunoaștere scurtă a celor mai de seamă învățături; gnoza, însă, este dovedirea puternică și sigură a învățăturilor cuprinse în credință; prin învățătura Domnului gnoza este zidită pe credință; și, cu ajutorul științei, ne duce la înțelegere și la infailibilitate”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. X, 57.3., în PSB, vol. 5, p. 511-512) Încercarea credinței „Constanțiu (tatăl Sfântului Constantin) a dat ascultare unui gând înțelept și cuvios, purcezând la un lucru de necrezut și a cărui înfăptuire stârnește
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cuiva este necredincios și sunt piedică pentru mântuire și obstacol spre viața cea de sus, cu aceia să nu fie de acord, nici să fie de aceeași părere cu ei, ci să pună capăt rudeniei trupești din pricina dușmăniei duhovnicești”. (Clement Alexandrinul, Care bogat se va mântui?, 22.7., în PSB, vol. 4, p. 49-50) „... El a spus: Cel ce are urechi de auzit să audă (Mt. 11, 15; 13, 9.23; Mc. 4, 9.23; Lc. 8, 8; 14, 35). Și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vorbească. Heraclit folosește fără îndoială aceste cuvinte ale lui Solomon: Dacă vei iubi să asculți, vei primi învățătură; iar dacă vei pleca urechea ta, înțelept vei fi<footnote Notă Pr. D. Fecioru: De fapt, Înț. Sir., 6, 34. footnote>“. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. V, 24.4.24.5., în PSB, vol. 5, p. 125) „Necredința, la rândul ei, este o presupunere slabă și negativă față de o idee potrivnică; greutatea de a crede este o stare sufletească ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cap. V, 24.4.24.5., în PSB, vol. 5, p. 125) „Necredința, la rândul ei, este o presupunere slabă și negativă față de o idee potrivnică; greutatea de a crede este o stare sufletească ce acceptă cu greu credința”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II a, cap. VI, 28.1., în PSB, vol. 5, p. 128) „Iar despre cei necredincioși s-a spus: S-au socotit ca praful, pe care-l spulberă vântul de pe fața pământului (Ps. 1, 4) și ca
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
1., în PSB, vol. 5, p. 128) „Iar despre cei necredincioși s-a spus: S-au socotit ca praful, pe care-l spulberă vântul de pe fața pământului (Ps. 1, 4) și ca o picătură din cadă (Is. 40, 15)”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV a, cap. XXIV, 154.4., în PSB, vol. 5, p. 302) „Ideea unui singur Dumnezeu atotputernic a fost totdeauna, în chip natural, în toți oamenii cu mintea sănătoasă; iar cei mai mulți, cei care nu și pierduseră rușinea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
gândul de a spune că omul este lipsit de ideea de Dumnezeu, el, care la creare a avut parte de insuflare dumnezeiască, după cum e scris (Fac. 2, 7), el, care participă la o esență mai curată decât celelalte animale”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. XIII, 87.1.-87.4., în PSB, vol. 5, p. 360) „Uciderea este luarea cu sila a vieții unui om. Cel care vrea să nimicească învățătura cea adevărată despre Dumnezeu și despre veșnicia Lui
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
învățătura cea adevărată despre Dumnezeu și despre veșnicia Lui, ca să pună în locul ei minciuna, spunând fie că universul este fără pronie, fie că lumea este necreată, fie că sunt minciuni temeiurile adevăratei învățături, acela este cel mai mare criminal”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VI a, cap. XVI, 147.2., în PSB, vol. 5, p. 465) „Degeaba au mai văzut ei atâta frumusețe în creație, atâta rânduială, atâta armonie și ordine, atâta frumusețe în lume, căci tot nu vor să vadă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
face slujitori și părtași ai lor”. (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 84, în Filocalia..., vol. XI, p. 118) Roadele credinței „Sfârșitul credinței în Dumnezeu este veșnica odihnă în Dumnezeu; și astfel sfârșitul nostru este început al veșniciei”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. XIII, 102.2., în PSB, vol. 4, p. 225) „Amin, amin zic vouă: Cel ce crede în Mine are viață veșnică (In. 6, 47)<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Hristos afirmă că numai cel ce crede în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Douăzeci și nouă de cuvinte, cuv. 15, cap. 1, în Filocalia..., vol. XII, p. 113) Folosul credinței „Credeți și primiți ca plată mântuirea! (...) Cel care caută pe Dumnezeu lucrează la propria sa mântuire. Ai găsit pe Dumnezeu, ai viață!”. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni (Protrepticul), cap. X, 106.5., în PSB, vol. 4, p. 150151) „Dacă crezi în Dumnezeu, El îți împărtășește din tăria și puterea Sa, îți dă împărăția Sa, pentru ca supus Împăratului împăraților (Apoc. 19, 16) să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
într-adevăr știu. Mai mult, ereticii se disprețuiesc unii pe alții și-și bat joc unii de alții, pentru că se întâmplă chiar ca aceeași idee să fie foarte prețuită de unii, iar de alții să fie socotită 75 nebunie”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII a, cap. XVI, 100.7., 101.1.-101.2., în PSB, vol. 5, p. 540) „Nu trebuie deci, nicicând, așa cum fac ereticii, să faci desfrânare față de adevăr, să jefuiești îndreptarul Bisericii, să-ți satisfaci propriile tale
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Vestiți între neamuri faptele Lui (Ps. 9, 11), pentru ca cei care au auzit mai înainte să se întoarcă, nu să fie judecați. Dar toți câți cu limbile lor viclenesc (Ps. 5, 9; 14, 3) au și scrise pedepsele lor”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVI, 105.5.-105.6., în PSB, vol. 5, p. 543) „Așadar ereticii, care profesează cuvinte lipsite de credința în Dumnezeu și îndeamnă și pe alții să facă lucrul acesta, nu se folosesc bine
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
după cum se spune de obicei, cu care nu pot descuia ușa de intrare în casă, așa cum intrăm noi prin tradiția Domnului, ci sparg fereastra, găuresc pe ascuns zidul bisericii și depășind adevărul, se fac inițiatori ai sufletelor celor necredincioși”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII a, cap. XVII, 106.1.-106.2., în PSB, vol. 5, p. 544) „...dau mai multă importanță nemulțumirii personale decât (faptului că poate izbucni) un război general; dorința de a stăpâni peste adversari este pusă înaintea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mai ales aproape de învățătura Domnului, ca acei zarafi încercați, care știu să facă deosebire între moneda bună și moneda falsă, sau pe cei care de pe acum sunt încercați în însăși credința, atât în ce privește viața lor, cât și în ce privește gnoza”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XV, 90.5., în PSB, vol. 5, p. 533-534) „... văzând cum alte erezii, surori mai bătrâne ale ei, au fost date pe față, se îmbracă (erezia - n.n.) în chip prefăcut în cuvinte de-ale
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ele sunt pornite din dragostea de sine și din dragostea de slavă a unor oameni, care n-au ajuns să învețe gnoza și nici n-au înțeles-o în chip adevărat, ci și-au închipuit că au primit o”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII a, cap. XV, 91.2., în PSB, vol. 5, p. 534) „Toți oamenii au aceeași judecată; unii, dând urmare puterii de selecționare a rațiunii, se conving; alții, însă, se dedau plăcerilor și forțează Scripturile să se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
chiar în lucrurile cele mai mici, pentru că nu sunt exercitați temeinic și nu au criteriul de judecată al celor adevărate și al celor false, ca să aleagă pe cele ce trebuie. Dacă l-ar avea, ar asculta de dumnezeieștile Scripturi”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVI, 94.4.-94.6., în PSB, vol. 5, p. 536) „Pentru că se îngâmfă cu închipuita lor înțelepciune, își pierd toată ziua în discuții, arătând că se gândesc să pară mai degrabă filosofi decât
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
rătăcirea lor, chiar tăgăduind Scripturile; mândri de erezia lor își schimbă firea; în adunările lor umblă după mult cântatul scaun dintâi, iar la ospețele lor, pe care cu nume fals le numesc agape, doresc să aibă locul de onoare”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVI, 98.1.-98.2., în PSB, vol. 5, p. 538-539) „Oare celor care grăiesc nedreptate (Ps. 72, 8), care tăgăduiesc că Domnul nostru Iisus Hristos a venit în trup sau care hulesc împotriva
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ci, după cum spune Teocrit, sunt un oracol de la Delfi, dat locuitorilor din Megara. (n.s. 327, p. 546) footnote>, ci ca praful, ce-l spulberă vântul de pe fața pământului (Ps. 1, 4) și ca picătura din cadă (Is. 40, 15)”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVIII, 109.1.-109.6., 110.1.-110.3., în PSB, vol. 5, p. 545-546) Gravitatea și urmările pierzătoare ale ereziilor „Trebuie să știm că, dacă cel care ia parte la întrecerile acestea stricăcioase
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ș.u.). (n.s. 286, p. 536) footnote>, tot așa și cel care a părăsit tradiția bisericească și a trecut la părerile ereziilor omenești, a încetat de a mai fi om al lui Dumnezeu și de a rămâne credincios Domnului”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII a, cap. XVI, 95.1.-95.2., în PSB, vol. 5, p. 536 537) „Ereticii nu sunt binecinstitori de Dumnezeu, pentru că nu se supun poruncilor, adică Sfântului Duh. După cum nu se numesc noi migdalii care n-
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ereticii sunt goi de hotărârile lui Dumnezeu și de tradițiile lui Hristos, pentru că sunt întemeietorii unor învățături cu adevărat amare, ca și migdalul sălbatic, afară de unele învățături, care, din pricina evidenței adevărurilor lor, n-au putut fi îndepărtate și ascunse”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII a, cap. XVI, 99.4.-99.5., în PSB, vol. 5, p. 539) „Dar-ar Dumnezeu ca ereticii, luând învățăminte din această lucrare cu amintiri, să se înțelepțească și să se întoarcă la atotputernicul Dumnezeu! Dacă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
niște cuvinte vechi - nu vor auzi cântecul (Ps. 57, 5), vor fi certați de Dumnezeu, îndurând, înainte de judecată, mustrările făcute părinților lor; dar poate că se vor pocăi, ca nu cumva, din pricina nesocotitei lor neascultări, să fie osândiți definitiv”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVI, 102.2.-102.3., în PSB, vol. 5, p. 541) „Bine li s-a spus celor ce au păcătuit: voi semănați grâu și secerați spini (Ier. 12, 13), căci chiar dacă petrec și repetă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pentru Atenagora, Dumnezeu este „de neatins Și de neconceput”<footnote P. G. VI, col. 908B. footnote>; Și, potrivit lui Teofil al Antiohiei, forma lui Dumnezeu este „inefabilă Și inexpresibilă, invizibilă ochilor Și cărnii”<footnote P. G. VI, col. 102BC. footnote>. Clement Alexandrinul a jucat un rol special: „doctrina lui Clement despre Dumnezeu este, de aceea, în mod fundamental, o teologie negativă Și aceasta este susținută în mod expres: «Noi nu Știm ceea ce este El, ci ceea ce nu este»”<footnote Stromate 5; 71
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
platonismului mijlociu Și ale plotinismului, mediate de Filon din Alexandria Și exegeza sa asupra textelor Vechiului Testament<footnote Carabine susține că volumul de cunoștințe posedat de Sfântul Grigorie asupra platonismului mediu Și asupra lui Plotin a fost mijlocit de Școala alexandrină de exegeză, de Origen în mod deosebit, prin Sfântul Atanasie, Sfântul Grigorie de Nazian Și fratele său, Sfântul Vasile cel Mare. A se compara cu cunoștințele directe prezentate în surse din literatura mai veche: J. Daniélou, „Grégoire de Nysse et
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]