2,739 matches
-
descoperă 2 000 - 3 000 de specii noi, micro- și macroscopice. Pentru România se estimează aproximativ 10 000 de specii (5 700 inferioare și 4 300 superioare). Vorbind despre marile grupe de vegetale se apreciază următoarele „ere” În evoluție: era algelor (din Precambrian până În Silurian), era ferigilor (din Silurian până În Permian), era gimnospermelor (din Permian până În Cretacic) și era angiospermelor (din Triasic până astăzi, În Cuaternar). În cursul evoluției lumii vii a avut loc o divergență fundamentală Între două tendințe: 1
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
traversată de un flux de metaboliți carbonatați, cu origine În plastide și cu rezultat În perete. Din numeroasele substanțe existente În Învelișul organismelor inferioare, evoluția a condus la selectarea unui perete În care predomină celuloza, hemicelulozele și substanțele pectice la algele verzi și la cormofite. Plastidele. Toate tipurile de plastide (cloroplaste, cromoplaste, amiloplaste) derivă din proplastide și au o membrană dublă, ca și nucleul sau mitocondriile, care izolează stroma de citosol. În stromă predomină sistemul membranar tilacoidal, alături de granule de amidon
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
de a realiza fotosinteza, conferă vegetalelor rolul de producători primari. În evoluția masei cloroplastice există 3 direcții principale: dispoziția mai periferică, fragmentarea și specializarea; acestea determină mărirea suprafeței În raport cu volumul, ceea ce duce la creșterea eficacității În captarea energiei luminoase. La alge, evoluția a mers de la un singur cloroplast (numit și cromatofor), În formă de cupă, ca la Chlamydomonas, la numeroase cloroplaste lenticulare, ca la Bryopsis. La cormofite, cloroplastele sunt lenticulare (20-60 Într-o celulă), reprezentând cam 50% din volumul citoplasmei. Algele
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
alge, evoluția a mers de la un singur cloroplast (numit și cromatofor), În formă de cupă, ca la Chlamydomonas, la numeroase cloroplaste lenticulare, ca la Bryopsis. La cormofite, cloroplastele sunt lenticulare (20-60 Într-o celulă), reprezentând cam 50% din volumul citoplasmei. Algele verzi și cormofitele utilizează numai o parte din radiațiile solare, În timp ce algele brune și verzi, ca și cianobacteriile, utilizează aproape totalitatea radiațiilor primite (a nu se uita că ele au și alți pigmenți), ceea ce le permite să ocupe zonele ecologice
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
formă de cupă, ca la Chlamydomonas, la numeroase cloroplaste lenticulare, ca la Bryopsis. La cormofite, cloroplastele sunt lenticulare (20-60 Într-o celulă), reprezentând cam 50% din volumul citoplasmei. Algele verzi și cormofitele utilizează numai o parte din radiațiile solare, În timp ce algele brune și verzi, ca și cianobacteriile, utilizează aproape totalitatea radiațiilor primite (a nu se uita că ele au și alți pigmenți), ceea ce le permite să ocupe zonele ecologice cel mai defavorizate din punct de vedere al iluminării, și aceasta În legătură cu
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
Întrepătruns În așa fel că nu s-au mai putut separa: unul a devenit organit În corpul celuilalt. Deci, plastidele și mitocondriile sunt elemente „străine” În celulele care le adăpostesc. Altfel spus, cloroplastele sunt, de fapt, forme evoluate de cianobacterii (alge verzi-albastre cu pigmenți asimilatori), independente inițial. Vacuola. Această incluziune lichidă, specifică mai cu seamă algelor, ciupercilor și plantelor, reprezintă 80-90% din volumul celular și este delimitată de tonoplast, menținut sub tensiune datorită proprietăților osmotice ale sucului vacuolar. Starea vacuomului (totalitatea
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
În corpul celuilalt. Deci, plastidele și mitocondriile sunt elemente „străine” În celulele care le adăpostesc. Altfel spus, cloroplastele sunt, de fapt, forme evoluate de cianobacterii (alge verzi-albastre cu pigmenți asimilatori), independente inițial. Vacuola. Această incluziune lichidă, specifică mai cu seamă algelor, ciupercilor și plantelor, reprezintă 80-90% din volumul celular și este delimitată de tonoplast, menținut sub tensiune datorită proprietăților osmotice ale sucului vacuolar. Starea vacuomului (totalitatea vacuolelor) este adesea caracteristică tipului celular sau stadiului său de diferențiere. Celulele meristematice primare (apicale
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
dezvoltarea de asociații pluricelulare și stabilirea de specializări morfologice și funcționale care au condus la edificarea țesuturilor, trecând prin 3 căi: coloniile sau cenobiile (imobile, ca la Scenedesmus, Pediasrum și mobile, ca la Pandorina, Eudorina, Volvox), organismele cu structură cenotică (alge precum Botrydium, Bryopsis, Caulerpa, ciuperci precum sifomicetele și ficomicetele) și organismele cu structură celulară (alge macroscopice, ciuperci superioare), la care totdeauna cariocineza este urmată de citocineză. Creșterea organismelor complexe, cu structură filamentoasă, poate fi difuză (de exemplu, alga Ulothrix), când
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
edificarea țesuturilor, trecând prin 3 căi: coloniile sau cenobiile (imobile, ca la Scenedesmus, Pediasrum și mobile, ca la Pandorina, Eudorina, Volvox), organismele cu structură cenotică (alge precum Botrydium, Bryopsis, Caulerpa, ciuperci precum sifomicetele și ficomicetele) și organismele cu structură celulară (alge macroscopice, ciuperci superioare), la care totdeauna cariocineza este urmată de citocineză. Creșterea organismelor complexe, cu structură filamentoasă, poate fi difuză (de exemplu, alga Ulothrix), când toate celulele, exceptând cea bazală, participă la edificarea talului, fiecare din ele păstrând posibilitatea de
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
structură cenotică (alge precum Botrydium, Bryopsis, Caulerpa, ciuperci precum sifomicetele și ficomicetele) și organismele cu structură celulară (alge macroscopice, ciuperci superioare), la care totdeauna cariocineza este urmată de citocineză. Creșterea organismelor complexe, cu structură filamentoasă, poate fi difuză (de exemplu, alga Ulothrix), când toate celulele, exceptând cea bazală, participă la edificarea talului, fiecare din ele păstrând posibilitatea de diviziune, și localizată; În ultimul caz se instalează o diferențiere funcțională Între celulele aceluiași filament: unele cresc, se specializează pentru sinteze, pierzându-și
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
ultimul caz se instalează o diferențiere funcțională Între celulele aceluiași filament: unele cresc, se specializează pentru sinteze, pierzându-și posibilitatea de diviziune, iar altele păstrează capacitatea mitotică și rămân mai mici. Creșterea localizată, la rândul ei, poate fi: intercalară (Ectocarpus - algă brună la care zona de diviziune este restrânsă la regiunea subterminală a talului) și terminală sau apicală (Sphacelaria - algă brună la care activitatea mitotică se limitează la teritorii situate la extremitatea talului). În cazul fungilor (cu mod de viață heterotrof
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
posibilitatea de diviziune, iar altele păstrează capacitatea mitotică și rămân mai mici. Creșterea localizată, la rândul ei, poate fi: intercalară (Ectocarpus - algă brună la care zona de diviziune este restrânsă la regiunea subterminală a talului) și terminală sau apicală (Sphacelaria - algă brună la care activitatea mitotică se limitează la teritorii situate la extremitatea talului). În cazul fungilor (cu mod de viață heterotrof), structura de bază a talului (numit miceliu) este un filament cilindric, adesea foarte ramificat și, uneori, anastomozat Într-o
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
fi: saprofite (cu rol considerabil În biosferă, utilizând materia organică inertă produsă de alte organisme), parazite (ce iau moleculele organice de care au nevoie din organisme vii, vegetale sau animale) și simbionte (ce trăiesc În asociere cu un alt organism: algă În cazul lichenilor, rădăcina fanerogamelor În cazul micorizelor). Ciupercile saprofite, fragmentând resturile vegetale, participă la formarea humusului și fac astfel solul fertil - celulele miceliului de ciuperci, cu perete chitinos, nu pot absorbi fragmente de organisme prin endocitoză (ca celulele animale
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
cu ajutorul enzimelor; așadar, digestia este În mod obligatoriu extracelulară. Printre enzimele excretate de ciuperci, unele sunt de un mare interes ecologic, precum cele care, degradând lemnul, reciclează carbonul; unele ciuperci sunt lignolitice, altele celulolitice . Apicalele și formarea de țesuturi la alge și mușchi. Selecția evolutivă a privilegiat creșterea apicală a filamentelor, permițând edificarea de suprafețe fotoreceptoare importante la alge și instalarea În mediul aerian a hifelor târâtoare la ciuperci. La algele brune, talul atinge dimensiuni mari (peste 50 m lungime la
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
mare interes ecologic, precum cele care, degradând lemnul, reciclează carbonul; unele ciuperci sunt lignolitice, altele celulolitice . Apicalele și formarea de țesuturi la alge și mușchi. Selecția evolutivă a privilegiat creșterea apicală a filamentelor, permițând edificarea de suprafețe fotoreceptoare importante la alge și instalarea În mediul aerian a hifelor târâtoare la ciuperci. La algele brune, talul atinge dimensiuni mari (peste 50 m lungime la Macrocystis) și prezintă o complexitate histologică aparte. Talul lor este edificat prin creștere terminală, plecând de la o celulă
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
sunt lignolitice, altele celulolitice . Apicalele și formarea de țesuturi la alge și mușchi. Selecția evolutivă a privilegiat creșterea apicală a filamentelor, permițând edificarea de suprafețe fotoreceptoare importante la alge și instalarea În mediul aerian a hifelor târâtoare la ciuperci. La algele brune, talul atinge dimensiuni mari (peste 50 m lungime la Macrocystis) și prezintă o complexitate histologică aparte. Talul lor este edificat prin creștere terminală, plecând de la o celulă meristematică specială, care prin diviziuni repetate dă naștere la derivate ce formează
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
mari (peste 50 m lungime la Macrocystis) și prezintă o complexitate histologică aparte. Talul lor este edificat prin creștere terminală, plecând de la o celulă meristematică specială, care prin diviziuni repetate dă naștere la derivate ce formează un promeristem. Tot la algele brune se formează diferite țesuturi, Între care chiar și elemente conducătoare liberiene, ce amintesc de tuburile ciuruite ale plantelor superioare, prin care circulă longitudinal substanțe organice, energia necesară fiind asigurată de ATP-ul mitocondrial. Aceleași celule meristematice apicale sunt prezente
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
celulă apicală este permanentă și bipartițiile sale sunt totdeauna perpendiculare pe axa de alungire: ea are deci o funcționare polarizată. Apicala marchează deci termenul unei strategii evolutive care a privilegiat creșterea terminală la organismele filamentoase. Faptul esențial apărut la marile alge și la briofite este transferul potențialităților mitotice de la celula meristematică inițială la majoritatea celulelor-fiice derivate, care constituie de acum un veritabil meristem; alungirea nu mai este efectul singurei celule apicale, ci și al derivatelor sale. Această strategie a deplasării
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
potențialităților mitotice de la celula meristematică inițială la majoritatea celulelor-fiice derivate, care constituie de acum un veritabil meristem; alungirea nu mai este efectul singurei celule apicale, ci și al derivatelor sale. Această strategie a deplasării activității mitotice, antamată la marile alge și la briofite, se va afirma și mai puternic la plantele vasculare. Edificarea plantelor vasculare plecând de la meristeme. Formarea de organe (organogeneza) și de țesuturi (histogeneza) complexe nu poate fi asigurată de celule meristematice izolate sau grupate Într-un număr
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
se va afirma și mai puternic la plantele vasculare. Edificarea plantelor vasculare plecând de la meristeme. Formarea de organe (organogeneza) și de țesuturi (histogeneza) complexe nu poate fi asigurată de celule meristematice izolate sau grupate Într-un număr mic, ca la alge și briofite. Ea rezultă din funcționarea de țesuturi speciale, numite meristeme. Acestea sunt ansambluri de celule tinere, a căror diversitate de organizare tridimensională și de ritm mitotic permite realizarea unei mari varietăți de tipuri morfologice. Ele pot fi puțin timp
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
plante entomofile, malacofile, ornitofile, cheiropterofile), zoochoria (nematode, insecte și vertebrate care răspândesc fructe și semințe). - Simbioze intime Între „plante”: simbioza Între microorganisme, Între bacterii și ciuperci, Între procariote și eucariote vegetale (stând la originea mitocondriilor și plastidelor) ,,. - Simbioza lichenică (Între alge și ciuperci). b. Strategii evolutive pentru ocuparea mediului de viață Condiții În care au apărut plantele vasculare (terestre). Plantele vasculare au apărut În sedimentele depuse acum 420 de milioane de ani (la Începutul Devonianului sau chiar la sfârșitul Silurianului - era
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
anatomice, să cucerească toate mediile de pe suprafața Terrei, de la cele mai umede până la cele mai uscate, de la cele mai reci până la cele mai calde. Păreri privind proveniența plantelor vasculare (terestre) După păreri mai vechi, plantele vasculare ar fi provenit din alge brune, cu tal mare, diferențiat În rizoizi, cauloid și filoid, cu suprafață mare fotoreceptoare, cu unele țesuturi veritabile (inclusiv cel liberian), cu predominarea diplofazei În ciclul evolutiv. Cu toate acestea, fiind prea specializate, algele brune nu s-au instalat În
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
plantele vasculare ar fi provenit din alge brune, cu tal mare, diferențiat În rizoizi, cauloid și filoid, cu suprafață mare fotoreceptoare, cu unele țesuturi veritabile (inclusiv cel liberian), cu predominarea diplofazei În ciclul evolutiv. Cu toate acestea, fiind prea specializate, algele brune nu s-au instalat În mediul aerian, nu au putut da alte grupe de plante. După păreri mai noi, cucerirea mediului aerian s-ar fi făcut prin intermediul algelor verzi, mai simple ca organizare, mai puțin specializate (unicelulare sau pluricelulare
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
predominarea diplofazei În ciclul evolutiv. Cu toate acestea, fiind prea specializate, algele brune nu s-au instalat În mediul aerian, nu au putut da alte grupe de plante. După păreri mai noi, cucerirea mediului aerian s-ar fi făcut prin intermediul algelor verzi, mai simple ca organizare, mai puțin specializate (unicelulare sau pluricelulare, cu tal unistratificat sau pluristratificat), care au: echipament pigmentar mai simplu (clorofila a, clorofila b, carotenoizi), ceea ce permite dezvoltarea acestor vegetale În straturile superficiale ale apei, deci acolo unde
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
protecție mai bună a ADN Împotriva rUV; prin ei trece calea biochimică care conduce la sinteza fenilpropanilor și flavonoizilor, cu rol deosebit la plantele terestre. Instalarea În mediul aerian Ieșirea din mediul acvatic nu s-a făcut numai pe calea algelor. Și ciupercile au adoptat un mod de viață terestru, dar această schimbare de mediu nu a fost Însoțită de o diferențiere histologică importantă, nici de formarea de organe atât de specializate, ca rădăcina și frunza. Ciupercile au păstrat un tal
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]