1,588 matches
-
cultural în spațiul public românesc, și nu numai. În ce context se manifestă autorul Lucianogramelor? La noi, asistăm la creșterea analfabetismului, diletantismului, a semidoctismului, la "masturbația puterii" (Basarab Nicolescu), la triumful mediocrităților. Aceste constatări sunt încastrate în fenomenele lumii contemporane: alienarea, sărăcia materială și spirituală, drogurile, traficul de arme și de carne vie, terorismul religios, atacurile cibernetice etc. În contrast cu însingurarea maladivă în fața mijloacelor moderne de comunicare (internetul). "Trăim în societatea post-literară", afirma ritos Alain Finkielkraut. Am devenit mefienți. Totuși, pentru că omul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
desfășoară. În timp ce un muncitor, de exemplu, se poate plânge de o rutină obositoare a muncii desfășurate în timpul celor opt ore de lucru în fața unui utilaj automatizat, funcționarul sau alte categorii de profesioniști se pot plânge de manifestarea unui fenomen de alienare la care sunt supuși stând zilnic în fața unui monitor de calculator, și lucru care nu le asigură o deplina satisfacție profesională. Sunt și cazuri în care aceste "insatisfacții" îi determină pe unii (fără a fi riscul de a lua proporții
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
îndeosebi în roman, unde narațiunea predomină. Înțelegem astfel caracterul novator al romanului lui Camus, Străinul, din această perspectivă lingvistică: avem un narator "homodiegetic", implicat într-o situație de enunțare ce se dorește cât mai precisă, dar, în care, paradoxal, din cauza alienării, dialogul (specific discursului) eșuează. Prin urmare, avem un incipit, la fel de celebru, dar total diferit în ceea ce privește modul de structurare în plan lingvistic: "Astăzi a murit mama. Sau poate ieri, nu știu. Am primit o telegramă de la azil."18 La fel de interesant este
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
dar fără nici o legătură cu Statul sau, mai curînd, împotriva lui. Supuse unor autorități resimțite ca fiind străine, fie prin originea lor dinastică fie prin afișarea unui dispreț aristocratic față de sensibilitatea populară, aceste societăți se uniseră singure ca reacție împotriva alienărilor politice, în virtutea unei comuniuni de limbă și de cultură. Acestea acționau în spiritul unui principiu de coeziune lingvistică, deosebit de pregnant în special în Germania, țară cu frontiere nesigure, împărțită în nenumărate regate, principate și orașe libere ce aspirau să se
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
decretat de către mandatarii care și-au însușit suveranitatea, dar nu a fost acceptat de către mandatați. Oricît ar fi de înzestrat cu valori universale, pactul statu-lui-națiune liberal nu este altceva decît produsul plebiscitului neavenit al lui Renan. El reprezintă o dublă alienare: aceea care a refulat "poporul suveran" ai cărui guvernanți moderni se reclamă totuși din afara sferei puterii reale, și aceea care a determinat poporul să fie mulțumit de această operațiune. În schimb, pentru elvețieni, pactul politic nu reprezintă o noțiune abstractată
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
scrie Angelo Mitchievici, în excelentul volum colectiv de antropologie socio-culturală, desemnat de Dan C. Mihăilescu drept "cartea anului 2004", intitulat Explorări în comunismul românesc; iată cum se află descris aici modelul general al acestei relații erotice între subiecți politizați până la alienare: Se regăsește astfel un mod de a vedea lucrurile de o manieră gnostică, printr-un sistem de corespondențe, prin recunoașterea ordinii divine, cea a partidului, la fiecare nivel. Era necesar ca microcosmul familial să reflecte în cele din urmă principiile
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
închiderea în acest univers claustrant a cerescului, totul e redus ca dimensiune, banalizat. Amestecul din pahare este, de fapt, o ștergere a granițelor dintre universul rațional, conștientizat, și cel intuitiv, inconștient, o coborâre în lumea haotică a inconștientului, sugestie a alienării lumii. Tema nu este nouă în literatură, dar tratarea ei ca un element al cotidianului nu poate să nu surprindă, nu e nicio revoltă aici și nicio încercare de scăpare, nu se simte nici măcar disperarea pe care o asemenea evoluție
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mai regretabilă formă de nebunie. Din păcate, ireversibilă. „Neamul omenesc este atins, din 1914, - va spune Giovanni Papini - de o formă foarte gravă de nebunie colectivă: cum această nebunie este generală și universală, ea nu este recunoscută ca o autentică alienare... Cînd întreg Pămîntul este un azil de nebuni, chiar medicii și infirmierele nu pot fi decît spectatori neputincioși, dacă nu devin și ei nebuni ca și ceilalți”10). „Foame”. „Foamea e cea mai temătoare [de temut - n. m.] dintre suferințe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și în perioadele de apatie? Cărți captivante „thrillere”, cărți vesele, „cărți de căpătîi” bogate în reflecții? Aproape sigur, ele erau cărți de istorie. Pe ce mă bazez? Pe observația că bătrînii, singuraticii, bolnavii citesc (o formă de alinare și de alienare) istorii, biografii de oameni celebri, evocări. Muribundul Tristan Corbière citea - am mai spus - „portretele” lui Sainte Beuve, iar ieri-alaltăieri, pensionarul François Mitterrand citea (cum a declarat într un interviu ) cărți despre istoria antică. Un cuvînt care la Lucian Blaga ar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
statului în societatea civilă și ar putea dispune reduceri ale dimensiunii și impactului statului. 3.4. Populismul Partidului Reformei și democrația: testarea ipotezelor Partidul Reformei a reprezentat o opțiune clară pentru acei votanți care, în calitate de locuitori ai vestului aveau sentimentul alienării, care doreau să vadă o mai pronunțată perspectivă tradiționalist-creștină asupra chestiunilor politice, care nu agreau statul social modern sau care erau, în mod hotărât, "anti-partide". În această privință, populismul practicat de Reformiști a avut și un rol pozitiv, așa cum a
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
juca preponderent un rol de remediu, mai degrabă decît de amenințare la adresa democrației. Cu toate acestea, izolarea politică SPR-RSČ și lipsa de credibilitate politică și intelectuală, nu a permis acestui partid să construiască o critică serioasă a excluderii socio-economice, a alienării și marginalizării unor grupuri din societate cehă postcomunistă și nici a corupției care a erodat tranziția postcomunistă (Reed 1996). 4.3.3 Populismul periferic al Republicanilor: cauze și contexte În general, exemplul SPR-RSČ se află în consonanță cu ipotezele avansate
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de orice subiectivitate, o condiție care era și mai exacerbată de transformările considerabile în plan social și cultural și a crizei din acea perioadă. În acest spațiu creat de aceste transformări, de o conștiință critică a fluidității fenomenologice și a alienării subiectivității - incluzînd-o pe cea a autorului, a persoanelor prezente în reportaj și a cititorilor - se oferea o deschidere prin care putea să-și facă apariția jurnalismul literar narativ în forma lui modernă, și care era o condiție relevantă care să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a reflectat în curentele principale ale jurnalismului profesionist. Apoi voi examina de ce a apărut această ruptură epistemologică exact în momentul în care aveau loc mari transformări sociale și culturale pe fundalul unei crize profunde. În final, o să examinez reacția împotriva alienării așa cum a fost reflectată în textele jurnalismului literar narativ. Aruncând o privire retrospectivă asupra carierei lui de reporter la un ziar, Theodore Dreiser își amintește cum a pășit în prima zi de lucru în redacția lui New York World: "M-am
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să sperie prin sublinierea diferențelor dintre subiectivități, și nu prin încercarea de a îngusta prăpastia dintre ele. Subliniind diferența, sau ceea ce ne face diferiți de Celălalt, jurnalismul senzațional reactivează problema epistemologică moștenită, a obiectivizării, a jurnalismului "factual". Dar o asemenea alienare izolată nu putea fi suficientă dacă această ascensiune a știrilor "obiective" și a jurnalismului de senzație nu ar fi avut loc într-o perioadă de extraordinare schimbări și crize sociale și culturale. Ele au început să domine discursul jurnalistic exact
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
între 1881 și 1900, implicând 128.000 de afaceri și mai mult de 6,6 milioane de muncitori. Pierderile totale provocate pentru salariate și salariați a fost estimate la 450 milioane $. Dat fiind acest context social nu este de mirare alienarea naturii informației și faptul că modelul jurnalismului de senzație a jurnalismului obiectiv a încetat să mai relateze ce se întâmplă cu viața oamenilor. Psihicul social era hrănit cu ceva ce nu putea să se mențină în viață. Cu siguranță jurnalismul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
expresia în publicarea, în 1890, a romanului A Hazard of New Fortunes; el încă mai servește drept o privire critică asupra tendinței obiectiviste în jurnalism, privită din interior. În acest roman Howells explorează atât potențialul jurnalismului literar narativ cât și alienarea provocată de curentul central al jurnalismului factual care apăruse după Războiul Civil. Într-un pasaj personajul Fulkerson sugerează jurnalistului Basil March să scrie o relatare despre o grevă muncitorească în stilul în care "Defoe a scris despre epidemia din Londra
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
subiectivitatea în experiența fenomenală a lumii înconjurătoare. Personajul Conrad Dryfoos îl consiliază pe March căci "orașul însuși depune cel mai bun jurământ din toate timpurile" (Howells, Hazard, 138). Răspunsul lui March nu este unul care să dea speranțe. El arată alienarea subiectivității sale față de lumea obiectivă atunci când răspunde: "Nu știu dacă te înțeleg". Așa cum observă Daniel H. Borus, când March refuză sfatul lui Conrad Drezfoos, o face pentru că jurnalistul "filozofează" - are ideea să se retragă pe sine din imediatul cotidian al
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
poziție îl împiedică pe March să termine schițele pentru care strânsese material" (180). Refuzând să participe imaginativ cu subiectivatatea sa în aceste experiențe, March își neagă în ultimă instanță propria subiectivitate; el reface în propria viață experiența distantă care reflectă alienarea cititorului față de obiecte. Filozofând, o ia pe calea volatizării nietzcheniene. Într-adevăr, Ziff are dreptate: caracterul nociv al încălcării experienței personale este dovedit de curentul dominant reprezentat de jurnalismul obiectiv, care nu personalizează și nici nu încearcă să se angajeze
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
secole în cercurile literare conform căreia practica jurnalistică dominantă și convențională a separat cititorii de experiență și le-a alienat subiectivitățile este poate cel mai convingător examinată în romanul lui Theodore Dreiser, Sora Carrie (Sister Carrie). Aici autorul examinează, totuși, alienarea cititorului. În acest roman, șomerul Hurstwood "substituie", după cum se exprimă Kaplan, căutarea unui loc de muncă prin cititul ziarului (153). Astfel ziarul servește drept surogat pentru viață. Dar după ce citește despre o grevă a vatmanilor, Hurstwood este determinat să răspundă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
amenajat o grădină în care cultiva trandafiri. "De fapt, el a murit de inimă rea, în 1930, când grădina i-a fost distrusă cu scopul de a extinde închisoarea" (324-25). Că a murit din cauză că subiectivitatea sa a fost confruntată cu alienarea datorată dispariției grădinii de trandafiri, aceasta rămâne, desigur, doar o presupunere. Însă există indicii clare că personalitatea i-a fost, într-adevăr, alienată, motiv pentru care a încercat cu disperare să își recupereze umanitatea prin iubire și printr-o grădină
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
doar o presupunere. Însă există indicii clare că personalitatea i-a fost, într-adevăr, alienată, motiv pentru care a încercat cu disperare să își recupereze umanitatea prin iubire și printr-o grădină de trandafiri. În plus, există indicii cum că alienarea lui Chapin a fost alimentată de așteptările sale profesionale, după cum se poate observa într-un comentariu adresat unuia dintre reporterii lui, care fusese bătut și alungat în timpul unui interviu. Din redacția de știri, i-a spus reporterului: "Întoarce-te și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
procesului de obiectivare nu avea nimic de a face, nici din punct de vedere epistemologic, nici ontologic, cu propriile vieți sau, mai degrabă, subiectivități. Mai mult, ei se implicau prea puțin în ceva ce nici măcar nu îi solicita în permanență, alienarea fiindu-le astfel accelerată, în timp ce jurnalismul literar încerca să se adreseze tocmai acelei subiectivități. Jurnalismul literar a intrat în această criză epistemologică, fiind direct influențat de mișcări literare precum realismul și naturalismul, de apariția jurnalismului obiectiv, de o reacție critică
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a întâmplat ca urmare a acestui fapt. Criticii au subliniat faptul că dezvoltarea stilului obiectiv în jurnalismul modern are drept urmare înstrăinarea cititorului de experiența directă. Sugerez aici că jurnalismul literar american narativ a fost un răspuns la acest fenomen de alienare, pentru că a încercat să reimplice subiectiv cititorul cu ajutorul propriului subiectivism al jurnalistului. Rezultatul a fost o formă jurnalistică care avea ambiții narative și încerca să se opună efortului de obiectivare a lumii întreprins de curentul central al practicii jurnalistice. Mai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Își jertfește iubirea pentru Florica, În scopul obținerii pământului. Disprețuiește datinile strămoșești, e lipsit de sentimentul patern, moravurile comunității lui Îi sunt străine. Setea de pământ merge până acolo Încât Îl Îmbrățișează și Îl sărută Într-o manifestare vecină cu alienarea. Ion este mai dezumanizat decât Vasile Baciu care, obținând În chip asemănător pământul, cu o femeie bogată, s-a purtat blând cu ea, pe când Ion se face vinovat de sinuciderea Anei, față de care nu a nutrit nici respectul cuvenit unui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
produc astfel fisuri în limbajul și în numirea convențională a realităților exterioare. Ce e de-numit ajunge să nu mai aibă nici o legătură cu semnificația general acceptată, tot așa cum arbitrariul semnului lingvistic devine regulă de bază. Cuvintele alunecă pe panta alienării de sensul prim și deviază de la contextul lor proxim. De la verbul cunoașteți se ajunge la verbul nașteți într-un schimb de replici care are, evident, un conținut erotic. Demența repetiției aceluiași discurs „naște“ o nevroză. Domnul întreabă și doamna se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]