4,345 matches
-
mai vechi instituții ale sistemului internațional: balanța de putere. În cadrul acesteia, comportamentul de balansare al statelor este determinat tocmai de dezechilibrul de putere existent. Astfel, în condițiile unei ordini anarhice a sistemului internațional, statele adopta comportamente de balansare sau de aliniere ca modalități de maximizare a securității naționale. Aceste state valorează superior posesiunile pe care deja le dețin și, posibil, poziția lor în cadrul sistemului internațional și nu sunt dispuse să-și asume riscuri mari pentru a și le extinde. Principala critică
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în sistem. Din acest punct de vedere, Waltz definește balansarea drept comportamentul (firesc) al statelor de a se alătura într-un conflict părții celei mai slabe, pentru a reechilibra balanța de putere și restaura stabilitatea la nivelul sistemului; spre deosebire de balansare, alinierea este un comportament fundamental opus, caracterizat prin alăturarea, într-un conflict, părții celei mai puternice sau percepute ca fiind câștigătoare (Waltz, 1979, p. 126). Problema fundamentală pe care o ridică acest model structural este aceea că el este o teorie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dezvoltată de Stephen Walt în The Origins of Alliances. Aceasta are la bază teoria balanței de putere, pe care însă Walt o repune în discuție, transformând câteva dintre asumpțiile ei esențiale. Spre deosebire de Morgenthau, Walt susține că statele dezvoltă comportamente de aliniere sau balansare ca răspuns nu la dezechilibrul de putere din sistem, ci la dezechilibrele de amenințări cu care se confruntă. Aceste dezechilibre de amenințare apar îndeosebi când există un stat sau o coaliție de mai multe state care prezintă un
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
asupra agresivității intențiilor sale. Așadar comportamentul de alianță al statelor în sistemul internațional este indus de necesitatea de a răspunde unei amenințări la adresa securității sale. Astfel, Walt preia definiția lui Morgenthau în ceea ce privește balansarea, operând însă o schimbare profundă referitor la aliniere. Conform lui Walt, alinierea reprezintă într-adevăr un comportament opus balansării, însă acesta este definit aproximativ ca o formă de capitulare a părții mai slabe în fața celei mai puternice, în sensul în care statul se aliniază statului celui mai puternic
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Așadar comportamentul de alianță al statelor în sistemul internațional este indus de necesitatea de a răspunde unei amenințări la adresa securității sale. Astfel, Walt preia definiția lui Morgenthau în ceea ce privește balansarea, operând însă o schimbare profundă referitor la aliniere. Conform lui Walt, alinierea reprezintă într-adevăr un comportament opus balansării, însă acesta este definit aproximativ ca o formă de capitulare a părții mai slabe în fața celei mai puternice, în sensul în care statul se aliniază statului celui mai puternic. Una dintre contribuțiile pe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să se echilibreze din nou. În al doilea caz, statele pot să aleagă să se alinieze statului revizionist. Acest tip de comportament, susține Walt, este indus tot de amenințarea pe care statul revizionist o prezintă pentru întregul sistem. În cazul alinierii însă, avem de-a face cu un schimb asimetric de capacități, în sensul că statele care se aliniază sunt de obicei mai slabe decât cele cărora li se aliniază - prin urmare, contribuția lor va fi net inferioară. De aceea, în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sunt de obicei mai slabe decât cele cărora li se aliniază - prin urmare, contribuția lor va fi net inferioară. De aceea, în mod automat, ele acceptă un rol de subordonare în alianță, cu scopul de a-și maximiza astfel securitatea. Alinierea este rezultatul a două structuri motivaționale diferite: statele se aliniază fie pentru a-și maximiza securitatea, prin conciliere sau prin distragerea atenției statului revizionist către alte obiective, fie pentru a beneficia de pe urma succeselor înregistrate de statul revizionist. Walt accentuează aspectul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a două structuri motivaționale diferite: statele se aliniază fie pentru a-și maximiza securitatea, prin conciliere sau prin distragerea atenției statului revizionist către alte obiective, fie pentru a beneficia de pe urma succeselor înregistrate de statul revizionist. Walt accentuează aspectul negativ al alinierii, susținând că în sistemul internațional, comportamentul predominant (și firesc) al statelor este acela de a balansa amenințările. Problema principală pe care o ridică teoria lui Walt este una legată, de asemenea, de structura sistemului internațional. Această teorie oa în considerare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
alinia. Însă cele două tipuri de comportamente nu sunt opuse, așa cum se presupusese în cele două modele structurale anterioare, ci pur și simplu alternative, determinate de interese complet diferite. Balansarea conduce la menținerea statu-quo-ului, funcționând pe principiul feedbackului negativ, în timp ce alinierea, de obicei, conduce la schimbare în sistemul internațional, funcționând pe sistemul feedbackului pozitiv. Structura motivațională din spatele alinierii este complexă, făcând posibilă identificarea câtorva tipuri de aliniere. În primul rând, alinierea statelor de tip șacal. Aceasta are la bază ideea că
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
structurale anterioare, ci pur și simplu alternative, determinate de interese complet diferite. Balansarea conduce la menținerea statu-quo-ului, funcționând pe principiul feedbackului negativ, în timp ce alinierea, de obicei, conduce la schimbare în sistemul internațional, funcționând pe sistemul feedbackului pozitiv. Structura motivațională din spatele alinierii este complexă, făcând posibilă identificarea câtorva tipuri de aliniere. În primul rând, alinierea statelor de tip șacal. Aceasta are la bază ideea că ridicarea unui stat revizionist puternic în sistem atrage întotdeauna o seamă de state revizioniste mai puțin puternice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
interese complet diferite. Balansarea conduce la menținerea statu-quo-ului, funcționând pe principiul feedbackului negativ, în timp ce alinierea, de obicei, conduce la schimbare în sistemul internațional, funcționând pe sistemul feedbackului pozitiv. Structura motivațională din spatele alinierii este complexă, făcând posibilă identificarea câtorva tipuri de aliniere. În primul rând, alinierea statelor de tip șacal. Aceasta are la bază ideea că ridicarea unui stat revizionist puternic în sistem atrage întotdeauna o seamă de state revizioniste mai puțin puternice, care urmăresc să profite de pe urma succeselor obținute de către acesta
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
conduce la menținerea statu-quo-ului, funcționând pe principiul feedbackului negativ, în timp ce alinierea, de obicei, conduce la schimbare în sistemul internațional, funcționând pe sistemul feedbackului pozitiv. Structura motivațională din spatele alinierii este complexă, făcând posibilă identificarea câtorva tipuri de aliniere. În primul rând, alinierea statelor de tip șacal. Aceasta are la bază ideea că ridicarea unui stat revizionist puternic în sistem atrage întotdeauna o seamă de state revizioniste mai puțin puternice, care urmăresc să profite de pe urma succeselor obținute de către acesta, pentru a-și mări
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
puternice, care urmăresc să profite de pe urma succeselor obținute de către acesta, pentru a-și mări și ele puterea și pentru a obține noi beneficii. Aceste mici puteri revizioniste au ca scop principal al alianței obținerea unui profit în urma acțiunii lor de aliniere. Un exemplu clasic al acestui tip de comportament este decizia lui Mussolini din 1940 de a intra în război de partea puterilor Axei, urmărind o serie de câștiguri teritoriale în partea de sud a Franței, pe malul Adriaticii, și chiar
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
comportament este decizia lui Mussolini din 1940 de a intra în război de partea puterilor Axei, urmărind o serie de câștiguri teritoriale în partea de sud a Franței, pe malul Adriaticii, și chiar în Africa. Un al doilea tip de aliniere este cel denumit denumit pilling on. Acesta se caracterizează îndeosebi prin faptul că se produce de obicei către sfârșitul unui conflict, atunci când rezultatul acestuia este în mare măsură stabilit și cunoscut de către toți participanții. În această situație, statele pot alege
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
se aliniază Rusiei, încurajată de victoriile acesteia împotriva austriecilor, dar și presată de teama de a fi asimilată de colosul din Est, care își adusese trupele și îi ocupase o parte considerabilă din teritoriu, inclusiv capitala. Al treilea tip de aliniere este cea futuristă - adeseori, statele se aliniază unei puteri revizioniste considerând că schimbările pe care aceasta le promovează reprezintă viitorul sistemului internațional. Acest tip de comportament este de obicei indus de calitățile personale și charisma liderilor politici, precum și de ideologiile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de putere de partea statului revizionist sau revoluționar, pe seama celorlalte puteri mari sau minore din sistem. Odată augmentată, puterea statului revizionist va fi cu atât mai dificil de oprit sau balansat de către celelalte puteri ale sistemului. Al patrulea tip de aliniere este buckpassing - pasarea responsabilității către statul revizionist puternic la care te aliniezi, care preia majoritatea funcțiilor de apărare sau de atac. Această strategie este preferată de statele slabe, dar și de statele revizioniste, care se ridică în sistem deoarece alinierea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
aliniere este buckpassing - pasarea responsabilității către statul revizionist puternic la care te aliniezi, care preia majoritatea funcțiilor de apărare sau de atac. Această strategie este preferată de statele slabe, dar și de statele revizioniste, care se ridică în sistem deoarece alinierea la ele le va împiedica pe aceste state să se alieze cu dușmanul. În concluzie, Schweller susține căm în ultimă instanță, interesele sunt cele care determină comportamentul de alianță și alegerile pe care statele le fac din acest punct de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
actori ai sistemului internațional, mai există încă două categorii: prima o reprezintă statele relativ mulțumite de statu-quo, dar care nu beneficiază de capacități suficiente pentru a putea contracara un mare stat revizionist, ele alegând de obicei strategii de conciliere sau aliniere futuristă. Cea de-a doua categorie o reprezintă statele relativ nemulțumite de statu-quo, la un moment dat, dar care nu beneficiază de capacitățile necesare pentru a se ridica în calitate de stat revizionist; prin urmare, de obicei au țeluri limitate în ceea ce privește expansiunea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
reprezintă statele relativ nemulțumite de statu-quo, la un moment dat, dar care nu beneficiază de capacitățile necesare pentru a se ridica în calitate de stat revizionist; prin urmare, de obicei au țeluri limitate în ceea ce privește expansiunea lor teritorială și de putere, alegând adesea alinierea de tip șacal. La nivelul sistemic, balanța de interese se referă la puterea relativă a statelor de statu-quo și a celor revizioniste. Din acest punct de vedere, statele revizioniste constituie imboldul pentru orice comportament de alianță, în timp ce statele de statu-quo
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
asumându-și responsabilitatea de a contracara orice stat revizionist care se ridică în sistem, sunt Marile Puteri ale unui anumit moment dat. Spre deosebire de acestea, de obicei, statele revizioniste sunt Mari Puteri în ascensiune. Concluzia la care ajunge Schweller este că alinierea nu este neapărat un comportament complice și negativ în sistemul internațional, și nici un comportament nefiresc al statelor, care apelează la el numai în cazuri extreme, când sunt nevoite. Dimpotrivă, este un tip de comportament foarte răspândit în sistemul internațional, într-
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la el numai în cazuri extreme, când sunt nevoite. Dimpotrivă, este un tip de comportament foarte răspândit în sistemul internațional, într-o manieră voluntară, urmărind obținerea unor beneficii efective exprimate în termeni de putere relativă. Diferența majoră dintre balansare și aliniere este că prima contituie în principal o strategie defensivă, aplicată până la un anumit moment dat în relațile internaționale -până când balanța de putere se echilibrează în urma unui dezechilibru produs de apariția unui pol revizionist în sistem -, în timp ce alinierea poate continua
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
balansare și aliniere este că prima contituie în principal o strategie defensivă, aplicată până la un anumit moment dat în relațile internaționale -până când balanța de putere se echilibrează în urma unui dezechilibru produs de apariția unui pol revizionist în sistem -, în timp ce alinierea poate continua pe termen nedefinit, scopul său fiind tocmai dezechilibrarea balanței de putere în favoarea polului revizionist. Alinierea, la fel ca și balansarea, poate avea atât efecte negative, private în sensul de agresiune și instabilitate sistemică, dar și efecte pozitive, respectiv
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dat în relațile internaționale -până când balanța de putere se echilibrează în urma unui dezechilibru produs de apariția unui pol revizionist în sistem -, în timp ce alinierea poate continua pe termen nedefinit, scopul său fiind tocmai dezechilibrarea balanței de putere în favoarea polului revizionist. Alinierea, la fel ca și balansarea, poate avea atât efecte negative, private în sensul de agresiune și instabilitate sistemică, dar și efecte pozitive, respectiv trasarea unei tendințe stabile în sistem. Un alt reprezentant al celei de-a treia direcții de studiu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe tipologia alianțelor, care este extrem de complexă. Printre criteriile de clasificare a alianțelor se numără: Caracterul formal vs. caracterul informal - din acest punct de vedere, Snyder consideră că, există o dihotomie între alianțe cu caracter formal și alte forme de aliniere tacită, cum sunt ententes-ele sau détentes-ele, care au un caracter informal. Numărul de membri ai unei alianțe - îndeosebi în perioada „războiului rece”, prevalează un tip de alinață cu un număr foarte mare de membri, cunoscută și sub numele de coaliție
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
încât evenimentele care au loc sunt privite prin prisma altora similare petrecute la multe mile depărtare și invers. (Anthony Giddens) Fenomen logic ireversibil care presupune renunțarea la limitele teritoriale, ascensiunea nelimitată a tehnologiei, libera circulație a capitalului și a persoanelor, alinierea în perspectiva unei guvernări mondiale. Un proces complex de multiplicare a legăturilor și a interconexiunilor dintre statele care compun sistemul mondial. (Robert Robertson) Globalizarea înseamnă, de fapt, americanizarea, care poate însemna ceva bun sau o amenințare fundamentală. (Thomas Friedman) Proces
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]