2,202 matches
-
Sunt învelită în căldura ta, Precum un mugur în firave frunze. Mă voi gândi peste mult timp, cândva, Ce tandru m-atingeau a` tale buze. Nu voi uita nicicând, indiferent De anii ce-n clepsidră se vor scurge, Cum m-alintai cu patimă, absent La ploaia ca din vis părând a curge. Pe-aripile unui trecut pierdut, Voi încerca s-alung, lin, depărtarea, Și renăscând iubirea ce-am avut, S-adorm dușmanul de temut, uitarea... Referință Bibliografică: TANDREȚE / Camelia Ardelean : Confluențe
TANDREȚE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377397_a_378726]
-
se treziră, soarele bătea în fereastră cu raze jucăușe , ce se strecurau ușor printre draperiile de brocat spunându-le parcă: - Bună dimineața! E timpul să vă treziți!.....Începe o nouă zi, o nouă viață! Maria se trezise prima și se alinta, mișcându-se ușor în brațele lui Victor,care la rândul său o mângâia ușor de-a lungul coapselor, asemenea unui masaj thailandez, care de altfel se dovedi și foarte eficient., căci amândoi se lăsară din nou cuprinși de pasiune, servind
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
îmbrățișez în gânduri: “sărut mâna mama mea” . Pentru orele în care te rugai la zei și sfinți, Să-ți ridici puii în lume , să-i aperi de vremea rea ; Pentru cum știai cu doruri, să ne cerți și să ne-alinți, Te îmbrățișez în gânduri : “sărut mâna mama mea” . Drumurile tale toate te duceau mereu spre noi Oricât de spinoase fost-au, oricât greul te-ncerca, De-aș putea să-ntorc iar timpul să-ți iau grijile-napoi Să le șterg
LA MULȚI ANI ȘI SARUT MÂNA ! de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377446_a_378775]
-
De palmele flămânde care mă învelesc. Ca florile din glastre, iubirea ta m-alină, M-avântă și mă ține să nu mă prăbușesc. Te înfășori pe mine ca iedera pe ramuri, Îngenuncheat, pleci fruntea la pieptul meu, duios, Luceferii ne-alintă, zâmbindu-ne la geamuri, Iar focul ne-ncălzește în cânt armonios. Se scurg prin mine clipe, de fericire pură, Ca fulgii de zăpadă, dansează, albe-n zbor. Iubirea noastră-i vie, nu este-o aventură, E-o piesă minunată-ntr
ÎNTRE NOI DOI... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377456_a_378785]
-
cafea, nu pune mult zahăr, ești tu dulce destul. Lăzărica s-a înroșit ca o codană când aude primul compliment, faptul că deja Corcoduș îi vorbise cu ”tu„ o bucura și mai mult. -Nu mai sunt ”tanti„ Lăzărica? -întrebă femeia alintându-se. -Nu, de astăzi ești iubita mea. -Ce spui tu acolo băiete? -femeia pusese întrebarea cu jumătate de gură, dar mai ales cu teama că bărbatul s-ar putea răzgândi. -Ce-ai auzit, sunt singur de ani de zile, am nevoie
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377407_a_378736]
-
altul, Mai împacă-i...dacă poți! Amândoi stau ca pe ace Și se privesc încruntat, Unul țipă, altul tace, Au un ego...pronunțat! Ea, timidă și sedusă, Se preface supărată, El, mereu cu capsa pusă Și cu mâna ridicată! O alintă... ca bărbatul! Sacul peticu-și găsește, Ea crede c-așa e datul, Îl coase...și-l folosește! Și uite așa, unul pe altul, Se împung și se cârpesc, Cum e peticul și sacul, Se-nțeleg și se iubesc! Referință Bibliografică: Sacul
SACUL ŞI PETICUL de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377476_a_378805]
-
Reflectii > EU NU-S POET Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2173 din 12 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Eu nu-s poet, ci pictor de cuvinte, penelul meu din litere-i făcut când coala albă-ncepe s-o alinte punând culori fierbinți ca un sărut. Eu nu-s poet, ci țesător de visuri ce-s toarse din ciudatul curcubeu în care luminează paradisuri, dar și abisuri fără Dumnezeu. Eu nu-s poet, ci cioplitor de stele pe care le
EU NU-S POET de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377501_a_378830]
-
separeu, plantându-l pe un scaun, în uralele chefliilor. --Uraa,uraa,să ne trăiască marele dansator Trache! Mototolea le aruncă o privire triumfătoare, zâmbind în sine: adică, ce? Numai voi? Stați să vă arăt eu ce pot!. Mica sirenă se alintă, zâmbindu-i duios și zaharat: --Ce poftește să mănânce omulețul meu? Se iscă o larmă veselă, toți chefliii dându-și cu părerea, în hohotele generale de râs. --Planetară file, cu sos de vaselină! Cauciuc fiert în ulei de motor. Carburator
TRANDAFIRUL SIRENEI-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377495_a_378824]
-
ce ma înconjoară, Venind din vremi apuse,ce nu mai am,ca să i-mi ceară. Și simt cum mă atacă și că mă doare, Ranindu-ma și evocandu-mi clipe amăgitoare. Parfum suav de lămâița,patrunde-n mine și m-alinta, Venind din depărtări,ce nu credeam că mai există. Dar a ajuns,si aroma lui mă întărește, Redandu-mi zorii vieții și roua ce zâmbește, Si un început de drum,ce așteaptă să-l străbat Plin de speranțe,prin colbul
LINISTE de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377526_a_378855]
-
mea. Ce demon mi te frământă, sufletul de-ți răscolești; Unde-ascunzi comori de care nici atât nu bănuiam? Tu, din visuri naști iubire, raiul sfânt îl zugrăvești - Iar al umbrei întuneric îl transformi într-un balsam, Care-i leac: tămăduiește și alintă orice minte rătăcită; Viața capătă culoare, are sens și tu vrei să o trăiești... Fără a deschide ochii. Vezi aievea o grădina înflorită, Unde grațioase păsări vin grăbite, grațioase ciripesc. Parcă se-ngână cu lacul și izvorul care-mi doarme
VIOARA, de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377515_a_378844]
-
te-așezi. Din ochi tăi, sclipiri să mă adie Că un ecou, din magicul zefir... Mirific zbor, cu fulgi de păpădie. Din părul tău, o toamnă, să respir. Să desenez, pe gură ta, sărutul, C-o altă-nchipuire să te-alint, Prin nostalgii să caut începutul, Cu clipele frumoase să mă mint. Doar sufletul mai are azi, scânteia, Unui copil, prea greu de părăsit. Prin ochii lui mai adoram femeia Și gândul ne mai poartă spre iubit. Mă caută, prin amintiri
MĂ CAUTĂ, PRIN AMINTIRI, TRECUTUL de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377544_a_378873]
-
Și tace. Cum noi ne pierdem Sufletu' între zări Și zace O amorțeală tristă. E greu când vrei să te ridici Și-o brumă de amintiri Te leagă De pașii mici și goi Și umeziți prin iarbă. Dar încă mă alintă! Timpul stă și-mi cântă Concluziile vremii... Îmi sărută colțul pleoapelor Și fuge. Îmi place când m-atinge, Sălășluind în mine Experiența-i vastă, Despre omenire. Amantul anotimpurilor mai blânde. E bun doar atunci când vrea să fie! Nu-mi place
TIMP de CLAUDIA ARCHIP în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377541_a_378870]
-
că ne iubim mai mult acum. Doar știi ce față ți-a dat mama altă avere n-a avut ți-a spus să ai grijă de ea, iar tu, întocmai ai facut. M-ai răsfățat întotdeauna cu dragostea m-ai alintat iar eu, regina ta cea dragă, te voi iubi neîncetat. Și-mi voi purta cu drag coroană mereu și până la sfârșit în fiecare zi din viață, mi te voi face fericit. Referință Bibliografica: Regina ta / Anișoara Gurău : Confluente Literare, ISSN
REGINA TA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377642_a_378971]
-
poala Laurei, iar aceasta, cu glas șoptit, începu să-i depene povestea preferata, cea cu Harap Alb. Ionuț adormi în simfonia roților de tren și a vocii blânde a Laurei și, din când în când, zâmbea, cine știe ce vise frumoase îl alintau. Trenul se apropia de orașul natal, iar Laura simțea cum o cuprinde emoția, era o emoție care mereu își făcea efectul, ori de câte ori mergea acasă, acolo, unde a crescut și a trăit cei mai frumoși ani, chiar dacă au fost lipsuri și
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378309_a_379638]
-
Elena Spiridon , publicat în Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015. Mi-e sete izvorul e secat... de rouă, nici vorbă, iar toamna totul a uscat și vântul geme în a lui gene... privesc și mă frământ cum să-l alint că-n zori de geamul meu o frunză s-a lipit tăcerea ei mi-a dat fiori visul mi-a risipit. Candori... Citește mai mult Mi-e seteizvorul e secat...de rouă, nici vorbă,iar toamna totul a uscatși vântul
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
Îmi scăldam privirea în scânteierile de smarald ale valurilor și-mi încărcam sufletul cu energia binefăcătoare, oferită de priveliștea nemărginită a mării, de soarele ce-și înălțase fața din valuri, surâzător, de briza ce-mi răvășea ușor părul, și-mi alinta făptura, de aerul răcoros, înviorător, totul la un loc creându-mi o stare de beatitudine. Mă simțeam recunoscătoare domnului, pentru atâta frumusețe și atâtea senzații minunate.Mă simțeam liberă, fericită și îmi simțeam spiritual descătușat. Simțeam din nou, că viața
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
să se-ncreadă În a lunii vorbe-n față. Iar ninsorile să cadă Cu potop de fulguire, Luna să nu poat' să vadă A inimii tânguire. Să iasă în primăvară Când pământul va-nverzi, În miros de lăcrămioară Când se-alintă,s-o dezmierzi. Referință Bibliografică: Dorința / Nastasica Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1915, Anul VI, 29 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nastasica Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DORINȚA de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378456_a_379785]
-
dorință, revărsându-i-se cascade în vene și îi cotropindu-i toată ființa. Era ceva ca o vrajă fulgerătoare, asemeni zborului Săgeții de Argint căruia nu i se putea împotrivi. Făptura aceea fantastică prinse glas dulce de femeie și îi alintă simțurile cu voce melodioasă, mustrându-l. - Cine ești, necugetatule care te încumeți să încalci granițele împărăției prea puternicului rege David și să profanezi acest loc? Nu te temi oare de mânia ce se va adate asupra capului tău, când va
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
Puișorii acoperiți cu un puf lung cenușiu, au ciocul galben, parcă au „caș” la gurița lor... Puii rândunelelor stau cuminți vreme de 21 de zile și își așteaptă părinții să le aducă gâze pe care le prind din zbor. Îi alintă ciripind în felul lor și îi hrănesc pe rând pe toți, fără deosebire. După trei săptămâni, puii nu mai primesc hrană și sunt forțați să iasă din cuib să își caute singurei mâncarea... La început sunt timizi, abia pot zbura
SE ÎNTORC ACASĂ RÂNDUNELE de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378552_a_379881]
-
de iubire și ai s-o simți, cu multă ardoare. Îmi este poftă de tine, de îmbrățișări și de iubire noaptea, Întinde-mi o mână și vin cu drag la tine, dragostea mea, Dă-mi sărutul tău dulce și mă alintă cu dorințele tale. Referință Bibliografică: I U B I R E / Ilie Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1911, Anul VI, 25 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ilie Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
I U B I R E de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378569_a_379898]
-
Decat din palme-ți boabele să gust La pieptul tău al toamnelor tumult Să îl aud cum se preschimbă-n must. Să gust din gura-ți fraga rodul viei Printre ciorchini privind spre seară cerul La pieptul meu te-ai alinta zglobie Când dragostei îi vei află misterul. Pe frunze ruginii, sub clar de luna Visez, frumoasa mea, să te iubesc De pește dealuri norii de se-adună Cu trupul meu am să te-adăpostesc. Pe toamnă vreau că martoră s-
MARIA SI TOAMNA de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378597_a_379926]
-
trezit din somn Răvășite gânduri nu mă lasă să dorm, Ning amintiri în păr cu flori de tei Cu tine plânge iarna în mine și-n ochii mei. Ascult sinfonia sentimentelor fără cuvinte Un înger vine-n tăcere să mă alinte Aprind candele de iubire cu sufletul meu În rugăciune cu tine și Bunul Dumnezeu. Aripi de vânt răvășesc al meu gând Vise râd, plâng pe ochi de pământ Cu tine aprind lumină din oglinzi de stele Și cu căldura din
MAICĂ SFÂNTĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378594_a_379923]
-
29 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului NU MI-E DOR! Nu mi-e dor de Tine, doar că aș vrea să Te pot mângâia, să Te pot săruta, să Te pot atinge cu aripi de libelulă albastră... și să-Ți alint sufletul... Nu mi-e dor de Tine, doar că aș vrea să mă ții în brațe... mult, să-mi cânți, să-mi șoptești la ureche versuri... Nu mi-e dor de Tine, doar că sufletul meu Te cheamă, mâinile mele
NU MI-E DOR! de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378649_a_379978]
-
trebuia să știe ce căpușorul lui nu a înțeles. Au mai poposit pe drum, bucurându-se din plin de farmecul acelei zile de toamnă, plină de culoare, ca o ultima picătură de frumusețe. Căldura mângâietoare a soarelui de toamnă îi alinta ca un fel de adio, sigur veneau zile mohorâte cu ploi reci și mărunte, specifice anotimpului. Ziua a trecut fără a o băga în seamă, doar când înserarea s-a așternut împăciuitoare între zi și noapte, cu părere de rău
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378852_a_380181]
-
De ce e-n tine atâta grabă când parcurgi drumul dat de destin? Vine speranța zâmbind și-mi spune cu șoapte care sirene par: Crede în mine și o minune plină de farmec îți dau în dar. Vine-mplinirea și îmi alintă visuri și gânduri, în timp ce-ascult săgeți albastre vibrând în țintă și promițându-mi un nou tumult. Vine dorința, mă ia de mână și dăm o raită prin zbor voios, ea preschimbată-n superbă zână, eu părând umbra lui
VINE... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378913_a_380242]