KorAP: Find »[drukola/base=almanah & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...48 49 50 ...57 >

1,413 matches

Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

cu gospodării agricole ale lui Frunză. O asemenea atitudine față de realitate este numită de obicei optimism facil sau idilism. (Ă). Una din multele poezii În care atitudinea de optimism facil denaturează imaginea realității este Canalul, apărută În nr. 10 al Almanahului literar, sub semnătura lui Alexandru Andrițoiu. Poezia e o descriere În culori roze a vieții de la Canal, din care ar reieși că Întregul șantier e o oază binecuvântată, unde totul e cânt și petrecere. Aici se adună, parcă ar veni

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
atribuie vreo apucătură din cele ale „bunicului” Delavrancea, ale „bunicului” și „bunicii” lui Șt. O. Iosif sau ale „dascălului” lui Goga. Un erou al lui Victor Felea e «tăcut; zâmbitor», oamenii din poezia lui Iosif Moruțan, Printre cioplitorii de piatră (Almanahul literar nr. l) sunt «simpli și curați ca borangicul fecioarelor din horele duminicii», moșneagul din Carul ăsta pentru pace (Viața românească, 10), de Ion Gh. Boldici e un sfătos demodat, unchi asul din Slăvim pe Vladimir Ilici Lenin de N.

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
În oameni noi. În Idilă, Veronica Porumbacu surprinde un alt moment, În care primii fiori ai iubirii curate Își fac loc În inima unui tânăr muncitor. (Ă). Exemplele se pot Înmulți. S-a vorbit despre Tânăra savantă de Aurel Gurghianu (Almanahul literar, nr. 1-2, 1950), În care e descrisă o studentă de tip nou. Mai pot fi adăugate Poemul Înfrățirii tinerești, de Ion Brad, M-au trimis ortacii mei ori Satul meu și Stalin de Tiberiu Utan, precum și alte poezii din

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
care poporul muncitor le are față de lucrările poeților noștri. (Petra Duțu, Strajă Păcii, În antologia Zece poeți tineri, EPLA, 1950, p. 5). Acestor exigențe reușește să le răspundă În bună măsură Ilie Purcaru În poezia Însămânțări (Ilie Purcaru, Însămânțări, În Almanahul literar, an. II, 195, nr. 3, p. 6), În care imaginează un țăran la semănat. (Ă) Că măiestria artistică adevărată o câștigă poetul nu prin zadarnice experiențe de laborator, ci prin efortul de a cuprinde În versuri ceea ce are mai

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Eugen Jebeleanu și Dan Deșliu s-a Întâmplat (v. nota 6); dar dacă aceștia din urmă continuau să Întrunească unanimitate În elogii, În privința harnicului poet clujean, prezent Încă din 1949 În presa din capitală, apoi aproape număr de număr În Almanahul literar din Cluj, lucrurile n-au stat deloc așa. Începutul contestării acestuia, care va continua și În anii următori, a fost determinată de apariția, spre sfârșitul anului precedent, a volumului Poezii. Contestarea a fost contradictorie și parțială, ba aș putea

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
de la Început sau sfârșit de cronică - se Întrec În a descoperi „slăbiciunile” lui Baconsky: manierism, formalism, individualism, schemantism. Iată, de pildă, cele două analize de mai jos: prima apărută În Viața românească, a doua publicată, În replică la Cluj, În Almanahul literar, dar replica depășește cu mult aria acuzațiilor din prima, reducând valoarea poeziilor lui Baconsky doar la un aspect, dar și acela cu „unele aspecte negative”. Cu mențiunea că despre A.E.Baconsky se va mai pomeni În acest capitol

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
făcut pași serioși Înainte, dobândind frumoase succese. Pe acest drum trebuie să meargă mai departe, cunoscând cauza adâncă a deficiențelor sale, pentru a le smulge cu rădăcină cu tot. Este o datorie față de tine Însuți și față de alții. (Ă)” * În Almanahul literar 12, Cluj: „Discutând recentul volum de Poezii al lui A. E. Baconsky, Eugen Campus se Întreba printre altele, În Viața românească (anul, IV, nr. 2): «În ce constă timbrul specific al talentatului tânărului poet clujean? Răspunsul este, desigur, greu

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
volumul Poezii. S-a observat, pe bună dreptate, că Baconsky are un puternic cult al individualității, pe care o afișează de câte ori crede el de cuviință. Cultul acesta a răbufnit mai ales În poemul Scriind În Octombrie, publicat Întâia oară În Almanahul literar (an.I, nr. 11). Tema poemului ar vrea să fie cântare Marii Revoluții din Octombrie. Pentru a ieși din șablon, Baconsky imprimă poeziei nota specifică În genere creației sale și convertește tema Într-una care se pare că este

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Încă poeți care se Îndeletnicesc cu „scormonirea sterpă a propriului eu”. O asemenea perseverență În scormonirea și etalarea măruntelor și nesemnificativelor impresii personale, demnă de o cauză mai bună, este vizibilă mai ales În poezia din ultimele numere ale revistei Almanahul literar. Formele de manifestare a acestui mărginit egocentrism artistic, diferă; rezultatul este Însă același: nesocotirea adevărului vieții, sacrificarea realității mărețe a, vremii noastre În favoarea micului „univers” individual. În numărul 5 al revistei Almanahul literar au fost publicate trei așa-zise

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
În poezia din ultimele numere ale revistei Almanahul literar. Formele de manifestare a acestui mărginit egocentrism artistic, diferă; rezultatul este Însă același: nesocotirea adevărului vieții, sacrificarea realității mărețe a, vremii noastre În favoarea micului „univers” individual. În numărul 5 al revistei Almanahul literar au fost publicate trei așa-zise „poeme” ale lui Alexandru Căprariu, cuprinse sub titlul general de Cântece de primăvară. Din păcate ele nu au nimic cu poezia pe care o apreciază poporul nostru, cu adevărata poezie. (Ă). Din nefericire

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
este Încă răspândit la unii dintre poeții noștri tineri, care cred că pot suplini În poeziile lor lipsa cunoașterii temeinice a vieții prin reminiscențe literare. Uneori această tendință se traduce de-a dreptul prin plagiat. În același număr al revistei Almanahul literar a fost publicată o poezie cu totul nesatisfăcătoare a lui Aurel Rău, intitulată Vasile Roaită (Ă). Semnificațiile mari pe care le are În cadrul revoluției noastre culturale zidirea „Casei Scânteii”, oamenii care se dezvoltă muncind pe acest uriaș șantier, problemele

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
cu Baconsky În poeziile După două mii de ani, Scriind În Octombrie etc și cu Ilie Purcaru În poezia intitulată Cântec despre noi doi. Datorită ajutorului primit din partea forurilor conducătoare ale vieții noastre literare și eforturile susținute ale colectivului redacțional, revista Almanahul literar a făcut cu numărul l-2 (1951) un mare pas Înainte În ce privește poezia. Prin publicarea poemelor premiate În cadrul concursului „Azi țara ta e casa ta” - Între care Îndeosebi poemul despre cincisutistul Gabor al lui Ion Brad - poezia revistei Almanahul

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Almanahul literar a făcut cu numărul l-2 (1951) un mare pas Înainte În ce privește poezia. Prin publicarea poemelor premiate În cadrul concursului „Azi țara ta e casa ta” - Între care Îndeosebi poemul despre cincisutistul Gabor al lui Ion Brad - poezia revistei Almanahul literar se situa pe o poziție nouă, mai Înaintată decât cea din trecut. Se cădea deci ca redacția și fiecare colaborator al revistei să țină seama de această În munca ulterioară. Din păcate, numerele următoare ale revistei marcau - mai ales

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
ca redacția și fiecare colaborator al revistei să țină seama de această În munca ulterioară. Din păcate, numerele următoare ale revistei marcau - mai ales În ce privește poezia - „doi pași Înapoi”. Devierile intimiste, individualismul bântuiau și mai din plin, În poezia revistei Almanahul literar. Cu ani În urmă, În 1930, tovarășul Stalin se adresa astfel lui Damian Bednâi: «În loc să sesizezi sensul acestui măreț proces din istoria revoluției (Ă) te-ai băgat Într-o văgăună și, Încurcându-te printre citate anoste (Ă) ai Început

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
artificial tematica poeziei la natură (privită de cele mai multe ori În afara legăturii indestructibile Între natură și om) și la dragoste, bucurie, tristețe etc. (privite ca sentimente individualiste, care rup pe om din legătura lui indestrictibilă cu societatea). (Ă)». Faptul că În Almanahul literar au apărut poeme greșite din punct de vedere ideologic și nerealizate din punct de vedere artistic, ca cele analizate mai sus, arată că nici poeții clujeni și nici colectivul redacțional al revistei nu au tras cuvenitele concluzii practice din

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Îndrumări și măsuri practice, În stare să curme din rădăcină atitudinea necritică, liberalistă a revistei față de lucrările nesatisfăcătoare din punct de vedere ideologic și artistic. O bună parte a răspunderii față de situația nesatisfăcătoare a poeziei publicate În ultima vreme de Almanahul literar cade asupra criticilor literari ai revistei. Din motive lesne de Înțeles n-am putut cita toate poeziile pe care autorul le identifica drept „depărtate de realitate” - cum spunea Scânteia; oricum sunt circa 20 și numai una singură Întrunește „exigențele

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
cedat În fond influenței ideologice burgheze”. Un alt roman publicat În Viața românească, Încredere de Mihail Novicov - despre care nu știm când și dacă a apărut În volum - este comentat, tot aici de același Eugen Campus dar și În paginile Almanahului literar din Cluj; primul nu reține, ca aspect pozitiv, decât sugestia din titlu: Încrederea În forța comuniștilor, aspect cu totul umbrit de multele slăbiciuni ale cărții; dincolo, mai bemolizat se vorbește despre „schematism”, abstractism, retorism, dar și despre „ampla reconstituire

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
și câțiva scriitori. Dacă În revistele din capitală contribuțiile sunt anemice: Mihai Gafița la Vatra Românească (nr. 5, nr. 7) În contextul demascării proletcultismului În poezie, respectiv a schematismului În proză, Marcel Breslașu și V.Nicorovici la Contemporanul, În schimb Almanahul literar din Cluj susține o adevărată campanie „pentru Înlăturarea unor neajunsuri ale criticii literare”. Dar să citim dovezile În ordinea producerii lor. Primele lipsuri sunt dezvăluite de George MUNTEANU 33, cu referiri la Eugen Campus, Aurel Martin, la sine Însuși

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Cluj sau chiar de aiurea. (Ă). Lipsa de pregătire ideologică și profesională, ca și necunoașterea vieții și a literaturii, determină puternice infiltrații formaliste În unele lucrări ale criticilor noștri. O recenzie ca La Taliane, semnată de Aurel Martin În revista Almanahul literar, constituie un exemplu tipic În această privință: «Nuvela Își distribuie astfel interesul spre două probleme: punerea În lumină a dragostei nemăsurate În muncă a pescarilor care scot pește pentru popor și nu pentru capitaliștii Îmbuibați, și urmărirea atentă a

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
clarificare ideologică a lui Popov. În ambele probleme talentul lui Coșovei s-a dovedit a fi viguros (sic.). (Ă). Reușită de asemenea ni se pare și analiza minuțioasă a procesului sufletesc al lui Cosma Popov». (Aurel Martin, La Taliane, În Almanahul literar, an.1, 1950, nr. l0, p. 119). „Și mai departe: «La Taliane Își are Însă și scăderile sale care trădează procedee de compoziție moștenite de la școlile literare burgheze (?). Momentul inițial al nuvelei, bunăoară - acela În care pescarii sunt tulburați

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
de formalism, impresionism și efectuarea muncii sale Într-un fel nou. Necunoașterea suficientă a vieții și a literaturii, precum și slaba calificare profesională, l-au dus adesea pe George Munteanu la schematism. În cronica intitulată Un cântec nou al anilor acestora (Almanahul literar, an.I, 1950, p.86-93) autorul Întocmea un rezumat școlăresc al poeziilor strânse de Veronica Porumbacu În culegerea intitulată Anii aceștia. George Munteanu Înregistra cuminte temele care au reținut atenția poetei, relata conținutul câtorva dintre poemele mai bine cunoscute

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
curios, la prima vedere, faptul că arareori se referă criticii la producții și la nume de scriitori care apar În paginile revistei din a cărei grupare fac ei Înșiși parte. Astfel, primele articole publicate În cadrul discuției despre poezie de către revista Almanahul literar se refereau mai ales la creații ale scriitorilor din București și abia În articolul publicat În numărul de față (al lui D.Micu) sunt examinate În mod critic un număr de lucrări ale poeților clujeni. (Ă). Cu atât mai

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
mentalități Înapoiate, romanul ia sfârșit». (Ă). Când vine vorba de realizarea artistică, autorul articolului descoperă o terminologie sui generis. Astfel se vorbește de «coeficientul ridicat de descriptiv inutil», de «economie epică». Predilecție pentru o asemenea terminologie stranie bântuie În paginile Almanahului filialei Scriitorilor din Iași. La pg. 174, nr. 3-4, descoperim Într-o recenzie a tov. Ciopraga formula «Împletituri de humor și ironie», iar ceva mai departe «scriitorul cunoaște măiestria meșteșugului său În toate amănuntele». Măiestria meșteșugului este probabilă pe semne

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
ale lui Eminescu: „Dragul meu, Învață carte și ascultă-mi Îndemnul: Cine vrea să zugrăvească, să Învețe-ntâi desemnul. Criticul Întâi să știe singur cum să-și șteargă nasul/ Înainte de-a atinge cu piciorul său Parnasul”. La scurtă vreme, Almanahul literar din Cluj intervine În discuție prin comentariul lui Dumitru C.MICU35. Combătând generalizările păguboase, critica rezumativă, șablonul, superficialitatea etc. autorul Întregește imaginea slăbiciunilor criticii literare, cu referiri la sine, la George Munteanu, Mihai Gafița, J.Popper, Dan Costa, Eugen

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
comentarii semnate de Mihail Novicov și Ovid S.Crohmălniceanu: „În observațiile pe care le făcea asupra primelor numere din revista noastră, Viața românească remarca, pe bună dreptate, că o mare parte din răspunderea pentru scăderile poeziei clujene o poartă critica Almanahului literar. Criticii noștrii s-au dezinteresat, Într-adevăr, de munca poeților și prozatorilor. Nu vom găsi, până la numărul 8, nici o apreciere critică, nici o Îndrumare dată tinerilor scriitori. Vom găsi În schimb, În numărul 4, o notă care anunță, nu fără

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]