1,235 matches
-
nisip se năruie din timp în timp. Tot clasicii ne învățau că economia de piață și întregul sistem capitalist sînt fondate pe interesul particular și pe egoismul util al celorlalți. Toate încercările de a așeza economia pe alte principii, pe altruism bunăoară, s-au văzut sortite eșecului, simple utopii. Da, dar de aici și pînă la "lăcomia contagioasă" despre care vorbea Alan Greenspan, pînă la aviditatea fără limite a baronilor escroci ai finanțelor și antreprenariatului actual, e cale lungă. Acestea nu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
raportarea la valori morale); formarea spiritului participativ și a atitudinii democratice; promovarea toleranței, ca atitudine față de alteritate și a atitudinii interculturale, ca deschidere și dispoziție de a comunica, a cunoaște și a respecta valorile altora; promovarea participării, a prieteniei; cultivarea altruismului și a măsurii; formarea atitudinii ecologice și a priceperilor de protejare a ambientului; protejarea sănătății; pregătirea pentru o viață dinamică (vezi exemplul călătoriilor și al rolului lor instructiv)107. În continuarea celor prezentate supra, se impune ca premisă a conștientizării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
coordonări dintre cele mai felurite, de la corelări fericite până la discordii ce pot periclita linearitatea relației, ducând chiar la compromiterea ei. Din punct de vedere psihologic, generarea unui raport conjugal presupune o permanentă decentrare, prin părăsirea egoismului și experimentarea progresivă a altruismului, a uitării de sine și chiar a jertfirii pentru celălalt. „Iubirea aproapelui” nu mai rămâne un Îndemn frumos și abstract, ci devine un adevărat șantier - nu lipsit de dificultăți - al unor stări cât se poate de concrete și reale. Principiile
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a născocit unelte mai numeroase și mai îndemânatice"159. Conștiința de sine va evolua spre ceea ce azi numim caracteristici, atribute ale comportamentului, ale modului de a fi în lume al omului. Omul va dezvolta într-un dualism natural individualismul și altruismul, morala pozitivă și cea negativă 160; raționalitatea și iraționalitatea; sociabilitatea și egoismul. Morala umană 161 se va forma sub această dublă calitate naturală a omului, de înger și demon. Dintre toate aceste atribute, rațiunea va fi cea care îl va
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de regăsire pe sine prin ceilalți oameni. Socializarea 166 este un atribut al "eu"-lui, care începe în familie și se finalizează în cuprinderea întregului univers, în cazul omului contemporan. Fukuyama consideră că "Sociabilitatea umană începe cu relația de înrudire, altruismul fiind proporțional cu gradul de rudenie"167. Despre acest tip de relaționare discutăm la omul primitiv. Omul modern a dezvoltat forme extrem de complexe de socializare și cooperare, de-a lungul istoriei afirmându-se legea conform căreia individul uman are tendința
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dorește să surprindă, deschiderea spre celălalt, spre ceilalți. Deschiderea specifică umană, pe baza unei relaționări specific umane: "Dar ca să existe conviețuire, este necesar să ieșim din acea simplă stare de deschidere către celălalt, către "alter" și pe care o numeam "altruismul" fundamental al omului. A fi deschis celuilalt este ceva pasiv: este nevoie ca, pe baza unei deschideri, eu să acționez asupra lui și el să-mi răspundă sau să-mi fie reciproc. Nu contează ce anume facem: faptul că eu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o rană sau că-i dau un pumn la care el răspunde și acționează reciproc cu altul. Și într-un caz, și în celălalt, trăim împreună și în reciprocitate în raport cu ceva (...). Dacă starea de deschidere către celălalt am numit-o altruism, acest a-ne-fi mutual va trebui să se cheme "nostrism" sau "nostritate"260. Ea este prima formă de relație concretă cu celălalt și, ca atare, prima relație "socială" dacă vrem să utilizăm acest cuvânt în sensul său cel mai vulgar, care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în lipsa progresului material. Lumea românească nu este destul de evoluată sub aspectul capitalului social pentru a ieși din această capcană a lipsei de încredere și a necooperării. Asta se întâmplă nu numai pentru că nu avem acum doza necesară de generozitate și altruism, ci pentru că nu conștientizăm interesul real comun, reușita ca întreg, nu descoperim forța colectivului. Socialismul agresiv de tip ceaușist a învins și această rezervă de cooperare, sădind în loc suspiciunea și neîncrederea. Fuga de "răsplata fraierului" ester fuga de a cădea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Științifică, București, 1991, p. 335. 1214 Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 334. 1215 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. "Să încercăm a-i învăța pe oameni generozitatea și altruismul, deoarece, din naștere suntem egoiști. Să înțelegem ce pun la cale genele noastre egoiste, deoarece am avea măcar atunci șansa de a le dejuca planurile, ceea ce nicio altă specie n-a mai încercat să facă vreodată", p. 38. 1216 "Acțiunea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
trad. rom. Adriana Necșulescu, Ființa și neantul. Eseu de ontologie fenomenologică, Paralela 45, 2004. THEUNISSEN Mickael (1986), The Other, trad. americană, Cambridge, The MIT Press (prima ediție germană: 1977). Φ Alienare, Dialog (principiul Î), Recunoaștere (politică de Î), SCLAVIE Altruismtc "Altruism" Φ Asociație, FRATERNITATE, SOLIDARITATE Anomietc "Anomie" Din punct de vedere filosofic, termenul, creat În 1885 de Jean-Marie Guyau În Schiță pentru o morală fără obligații și fără sancțiuni, desemnează, contrar perspectivei kantiene și cu referire la individualizarea credințelor și a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca și abordarea În termeni de „piețe multiple”, care combină o serie de factori pentru a demonstra că există diferite moduri de schimb posibile. Această nouă sociologie insistă pe ideea de rețele, comunitatea astfel formată (care generează Încrederea interpersonală și altruismul) dând naștere unei raționalități În egală măsură instrumentală și non-instrumentală. Mai recent, Rețeaua Sud-Nord Culturi și Dezvoltare propune o critică rațională a concepției obișnuite asupra promovării economice și sociale a națiunilor defavorizate, ținând seama de valorile și de tradițiile locale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o descoperim pentru ea Însăși. Este așadar o plăcere superioară. Utilitatea se adaugă În acest caz dreptății (Utilitarismul, 1861). Fraternitatea nu este numită, căci nu este conceptualizată, dar este subiacentă oricărui tip de existență În comun bazată pe interesul reciproc. Altruismul promovat de Auguste Comte În aceeași perioadă merge Într-o direcție asemănătoare, chiar dacă utilitarismul În sine este respins: societatea este un organism care nu poate progresa decât dacă membrii săi trăiesc unii pentru ceilalți, În mod dezinteresat, În numele unui principiu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să sugereze că toți actorii istoriei au aceeași importanță În construirea semnificațiilor și În instrumentarea schimbărilor. Dimpotrivă, discuția pe care o realizez, de exemplu, În ceea ce privește relația dintre elita intelectuală română și populația de țărani problematizează pretenția de raționalism obiectiv și altruism patriotic a reformatorilor eugeniști. Analiza mea subliniază poziția privilegiată și interesele pe care eugeniștii le aveau atunci când Încercau să mobilizeze „energiile biologice” ale populației țărănești; În același timp, nu exclude Însă vocile locuitorilor din mediul rural ca agenți activi În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și grupurilor superioare eugenic și pentru educarea tuturor românilor referitor la această ideologie. Moldovan a pus În particular accentul pe necesitatea ca Biserica să adopte În retorica sa spiritul epocii și să promoveze Întâietatea unor valori spirituale și morale precum altruismul și responsabilitatea față de viața de acum În relație cu doctrina abandonării sinelui pentru viața de apoi53. În perioada de Început a scrierilor sale, Moldovan era preocupat și Îngrijorat de rolul negativ al Bisericii În perpetuarea unei viziuni fataliste asupra sănătății
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În contextul mai larg al ineficienței armatei române În aplicarea celor mai multe dintre politicile sale98. Concluzia la care ajunge Ioanid În privința rolului medicilor români În netratarea epidemiei o contrazice pe cea a lui Ancel: „Medicii militari români s-au luptat cu altruism Împotriva epidemiei de tifos din Moghilev”99. Nici unul dintre autori nu acordă suficient spațiu acestui subiect, astfel Încât, pe baza celor două analize, nu poate fi elucidată problema responsabilității medicilor români, chiar dacă Ancel oferă mai multe dovezi documentare care Îi susțin
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
condiții importante pentru funcționarea acesteia (Dahl, 2000). Din această perspectivă, ceea ce contează sunt deci caracteristicile cetățenilor, nu doar transformările economice și designul instituțional. Factorii culturali ar putea, deci, juca și ei un rol important în consolidarea democrației. Încrederea socială, reciprocitatea, altruismul sunt ingredientele cooperării. Iar cooperarea duce la creșterea resurselor politice ale grupurilor, ce devin capabile să influențeze sistemul politic. În locul unor indivizi izolați, neîncrezători, apatici, pe deplin convinși de neputința lor politică, prin cooperare avem grupuri civice organizate care prin
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
importantă pentru cei tineri, decât pentru cei în vârstă, practic fiecare generație ajungând la vârsta adultă cu un nivel mai redus de încredere generalizată decât generația precedentă. Alt indicator asociat interdependenței sociale în scădere (și o posibilă variabilă dependentă) este altruismul organizat: cei care donează sânge, bani și timp în mod benevol, spune Putnam, sunt cei mai solidari. Iar cea mai bună variabilă a filantropiei nu este nivelul venitului, ci numărul de cluburi frecventate și frecvența slujbelor religioase (un mare destinatar
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
asistență publică a fost implementat în Suedia pare să fie un răspuns. În ciuda criticilor, sistemul generos de protecție socială nu a distrus capitalul social, așa cum credeau atât dreapta, cât și stânga. Argumentul lor (aproape) comun era că solidaritatea de stat, altruismul instituționalizat îi predispune pe oameni la indiferență. Odată taxele plătite, compasiunea dispare și oamenilor nu le mai pasă. Mai mult, statul invadează societatea civilă și distruge formele naturale ale solidarității, subminând chiar fundamentele statului bunăstării. Datele de sondaj nu confirmă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
loc de muncă, în lumea afacerilor, în străinătate, la instituțiile județene (prefectură, consiliul județean). Cum subliniam mai sus, acceptarea normelor de reciprocitate indică o dispoziție de a pune interesul comun înaintea celui propriu, adică ea poate fi un indicator de altruism. În analiză vom utiliza opusul acestuia, respectiv un indicator ce măsoară respingerea normelor de reciprocitate. Un alt element al capitalului social difuz poate fi considerat încrederea în instituții executive, de autoritate (guvern, poliție, curți de justiție, armată) și reprezentative (parlament
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
parte a secolului XX. Redescoperiți de Bourdieu și Coleman, ei au fost cu adevărat relansați în dezbaterea sociologică de către Robert Putnam. Grupați sub umbrela largă a capitalului social, factorii culturali ar fi responsabili pentru buna funcționare democratică. Încrederea socială, reciprocitatea, altruismul sunt ingredientele cooperării. Iar cooperarea duce la creșterea resurselor politice ale grupurilor, ce devin capabile să influențeze sistemul politic. Efectele lor benefice ar fi atât directe, asupra membrilor, cât și indirecte, asupra sistemului politic. În locul unor indivizi izolați, neîncrezători, apatici
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
whereas political culture will take much more to change. Therefore, what might differ are citizens' traits and not only the economic change and the institutional design. Cultural factors instead will play a decisive role in democratization. Social trust, reciprocity and altruism are key ingredients for cooperation, and cooperation increases groups' political resources when influencing the political system. Instead of isolated, distrustful, impassive and powerless individuals, cooperation provides civic groups with enough power to influence and control elected officials by the way
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și critice ale subiecților n-au fost câtuși de puțin anulate. Motivele de a spera nu sunt neînsemnate: în ciuda inflației nevoilor de noi mărfuri, individul continuă să trăiască pentru altceva decât pentru bunuri materiale trecătoare. Idealuri ca iubirea, adevărul, dreptatea, altruismul n-au falimentat: niciun nihilism complet, niciun „ultim om” nu se profilează la orizontul timpurilor hipermoderne. Dacă noul regim de piață n-are de ce să fie pus la stâlpul infamiei, n-avem nici de ce să-l înălțăm în slăvi. Contemporan
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nostru e feeric, consensual și lacrimogen, este cel al bunătății totale, al darului consumat și mediatizat, al cadoului promis, expediat și uitat. După consumul demonstrativ rezervat claselor bogate, vine la rând supralicitarea Binelui televizat. Între hedonism și dezinteres, individualism și altruism, idealism și spectacol, consumerism și generozitate nu mai e niciun antagonism, epoca noastră a semănat confuzia în privința vechilor frontiere, spre cea mai mare fericire a hiperconsumatorului sentimentalo-mediatic, mobilizat episodic și de la distanță. Consumerismul fără frontieretc "Consumerismul fără frontiere" Dinamica consumului-lume
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
vecinătate slăbesc, aceasta nu se petrece în beneficiul claustrării domestice, ci în cel al unei „sociabilități lărgite” mai selective, mai efemere, mai emoționale, altfel spus, în ton cu etosul hiperconsumativ. Anihilarea valorilor?tc "Anihilarea valorilor ?" Consumul-lume abolește oare încrederea socială, altruismul și empatia? Nu există nicio îndoială că în societățile noastre vedem răspândindu-se o largă neîncredere în responsabilii politici și în elitele economice. Unii observatori semnalează difuzarea neliniștitoare a cinismului în corpul social, o proporție importantă a populației, mai ales
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
variație evident mai egoistă pe aceeași temă un bilet de loterie este atât în beneficiul fundațiilor caritabile, cât și un mijloc de a oferi cumpărătorului o distracție necostisitoare și o șansă din afară de a se îmbogăți o armonizare perfectă între altruism și egoism. În al doilea exemplu dat, între vizitatorii Muzeului Britanic, mulți vor resimți mai curând plăcere în a plăti decât în a nu plăti. Aceasta din mai multe posibile motive obișnuință, conștiință, jenă, atașamentul față de o voință generală rousseauistă
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]