1,286 matches
-
în masă motive întemeiate. Mă rog, filmul e trist. Pentru rolurile de concediați, nici nu s-a apelat la actori profesioniști, ci la anonimi, la oameni simpli deja concediați, cărora li s-a mai dat o șansă să câștige niște amărâți de bani jucând în filmul cu Clooney. Și, pe parcursul concedierilor, pe tine, biet român, te izbește această diversitate umană pe care nu o bănuiai și pe care, de altminteri, când treci pe stradă, ai ajuns să n-o mai observi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de goale, clipind moale și diafan din gene, fâțâind insinuant din șolduri. Ele au cu totul altă filosofie, care nu necesită o poveste, ci altceva, care nu constituie obiectul scrierii noastre de azi. De asemenea, voi trece repede și peste amărâții, sau amărâtele care sună la ușa apartamentelor de la bloc să-ți spună că au de făcut un „sfânt maslu" la mai știu eu ce rudă de gradul unu, sau că au ieșit mintenaș din spital și nu au bani de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
dați matali, seama doar câți litri dă gaz iau eu dă-n banii ăia? Eu îi salt portofelu' cu tot cu bani, cu tot cu carduri, și pot să am patru blonde în mașină, patru blonde române dă la Traian și Dăcebal, nu ca amărâtul ăla, dă are numa' una! Și aia expirată! Uite aici neamule, numai cu ce-am dobândit dă la fraieru ăla de colo, ăla care-și întoarce pe dos buzunarele și-l ceartă nevasta, mă duc să-mi cumpăr o pereche
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și se ridică în loc trei biserici, fiecare cu o cutie a milei cât mai încăpătoare. Și popa spune clar, dacă n-ai bani, stai mult și bine cu mortul pe laviță, de unde se vede că slujirea lui Dumnezeu, costă pe amărât. Ai o mașină, ai o casă, cică-i necesar să chemi pe popă ca să-l alunge pe diavol dintre tacheți și culbutoare, din pereții casei, dintre crăpături, de după perdea. Bineînțeles, că la plecare popa are în buzunar, nu pe dracu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu s-a mișcat. In mod sigur, nu cu cădelnița s-au făcut revoluțiile. Sunt azi de Sfântul Dimitrie foarte mâhnit, când văd cum guvernanții jubilează și zâmbesc plini de încredere cu gândul la moțiunea de cenzură de mâine, în timp ce amărâții acestei țări în loc să-și ia coasele și topoarele în mâini și să se posteze la intrările Parlamentului, stau cu zilele la rând ca să vadă moaștele știu eu mai cărui sfânt adus de aiurea, de către popii acestei țări, nu cu gândul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Pune aici banii neamule, dai zece, iei douăzeci, care mai pune? Și țăranul cotiza de prost la șarlatan și se mira, cu gura până la urechi, de ce nu câștigă niciodată. Păi, de aia! Că jocul acesta nu era făcut să câștige amărâtul, care punea până la urmă și cei zece lei de pâine. Albaneagra se numea jocul acela, (Joc? Vorbă să fie...). A trecut timpul, țiganii și-au luat măsuța și tălpășița spre alte țări mai pline de euroi, dar jocul cu pricina
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
după cât de gros ai brandu’ și portofelu’, bă! Ia uite - 50 în braț la rece. - Ăla-i braț sau bulan de porc? - Bă, mânca-mi-ai bulanu’, uite boxeri de la Botezatu și tricou Armani. Tu, Inspectore, iar cu tricoul ăla amărât de la alegeri? votați cu Băsescu! Stripăre, hai, vii să băgăm brațe? Ieșirea din vestiar se face cu izbirea ușii în sens invers și cu răcnet mare: bibanii și așchilopații să elibereze aparatele! a venit artileria grea! Se fac fandări și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
băbește. A ridicat geamul de la portieră și a izbucnit într-o cascadă de înjurături la adresa minerilor - împuțiții ăia care fac legea în țară și poliția asta care n-are coaie și umblă doar după șpagă să ne belească pe noi, amărâții de taximetriști, în loc să facă ordine unde trebuie, ptiu, că nu mai văd să conduc de la gazele astea lacrimogene și doar încăierările s-au terminat de acu’ două zile, ce naiba?! Cu geamurile închise era și mai rău. Mă umfla râsul văzându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
e trist de demult, nu doar de acum, să vezi cum oameni care au depus jurământul lui Hypocrat și despre care ar trebui să credem că sunt deosebiți de noi, cei de rând, nu se sinchisesc deloc de viața unor amărâți care n-au bani și care sunt aduși aproape în ultimul stadiu la spital. Aici ar trebui să găsească milă, înțelegere, iubire pentru semeni, compasiune și dragoste pentru profesie. Chiar dacă aparatura nu este ultrasofiscticată, chiar dacă condițiile de igienă sunt precare
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
la culoare, cât de închiși, Dumnezeu mai știe; prima dată, în repezeala prezentărilor n-am înțeles prea bine.. soțul, ori era plecat, ori dat afară din casă, iar asemănările... că erau libere în seara asta și dispuse la prietenii, cu amărâți ca noi, iar ce m-a terminat, Giulia avea ochii ca ai mei, gri și în plus era golancă ca și mine. Adevărul este că de cum am zărit-o i-am pus gând rău sau bun, nu știu cum se spune, însă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
se termine cu orăcăiala! Să se termine cu durerea asta grozavă de cap și de mădulare și cu uraganele astea care-mi bântuie măruntaiele! Sigur, toată lumea plânge de mila copiilor și chiar pentru haitele străzii, dar de mila nenorocitului, a amărâtului cine plânge? De mine cui i-e milă? Cui? După ce că am lucrat toată viața, toată viața, auzi? Strungar categoria I! La IMGB. Da! Am fost! Alea timpuri, odată. Alea au fost vremurile bune! O să le-arăt io! Trosc! Îi ard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
mai moare“. Al dracu’ de frumos, ce zici? Era foarte jenat pentru că vorbise despre lucrul ăsta, conform căruia trăise, dar mai văzuse băieți care se transformaseră-n bărbați și chestia asta Îl mișca Întotdeauna. Și nu era vorba de un amărât de majorat. Fusese nevoie de vânătoare asta ciudată, cu evenimentele ei precipitate care nu-i lăsaseră timp să i se facă frică, fusese nevoie de asta pentru ca schimbarea să se producă În Macomber, dar indiferent cum se Întâmplase, rămânea faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-nțeleg, spuse doamna. În fața noastră, marinarul localului stătea nemișcat. Nimeni nu-i dădea atenție. — Fă-ne nota, Îi spusei. — Oh, nu. Tre’ să mai stați. — Auzi, Îi spuse tânărul aranjat care scria la masă, lasă-i să plece. Aștia-s niște amărâți. Doamna mă apucă de mână: — Nu vreți să mai stați? Nu-l rogi să mai stați? — Trebuie să mergem, Îi spusei. Trebuie să ajungem la Pisa până diseară, poate până-n Florența chiar. Dacă vrem putem să ne distrăm acolo, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
socoteala de acasă nu s-o potrivit cu cea din târg nici cât îi negru sub 24 unghie. Ia hai sus, domn’ sărjănt! Sus, părinte, că se udă cărțile! Tare mă tem însă că te-ai cam udat de adevăratelea când amărâtul ista de Trestie a strigat ca la nuntă: <mâinile sus!Ă Să știi, domn’ sărjănt că mi-o plăcut cum o strigat. Și ca nu cumva - profitând de întuneric - s-o iei la sănătoasa, dă mâinile la nenea Toaibă, să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
întreba ce ai zice despre unul Toader? Toader și mai cum, domn’ locotenent? Toaibă a înțeles din prima clipă că este vorba despre el, dar a vrut să lungească discuția și a adăugat: Parcă l-aș cunoaște și eu pe amărâtul ista Ei, ești de acord să intri în această grupă? Și mai mult chiar, să fii alături de comandantul ei?. La asta nu se mai aștepta Toaibă. De aceea a încercat să scape de o asemenea sarcină. Dar... Dar ce, Toadere
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
când o pus mâna pe tine ți-o luat tot, ți-o pus gamela la șold și încolonarea! Biciul știe de tine, Făcutule! De nu te supui, simți cum adie vântișor de Siberia. Măi Făcutule, eu am umblat oleacă printre amărâții de colhoznici și am înțeles nenorocirea lor. Vrei ca și noi să ne băgăm gâtul în jug de bună voie? Ba chiar să ni-i ridicăm în cârcă cu bună știință? Fă-o, Făcutule, și ai să vezi cum vei
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
în piept, pentru a se feri de ploaia și omătul ce îi băteau în ochi fără milă. Călca greu prin mocirla drumului. Piciorul rănit îl durea, mai ales că în ziua aceea și-a lăsat bastonul acasă. „Uite cum un amărât de băț face mult când ai un picior beteag” - gândea el în timp ce i s-a părut că în jur s a furișat o lumină roșcată pâlpâind nefiresc... Și-a ridicat 142 privirea... La casa Dochiței - moașa satului - se ridicau vâlvătăi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
generosul Domnitor. Legea-i mai mare decât mine - adăuga Vodă. Dar, na, bani, de ajutor bieților copii, bietelor femei. Și Titinaș le ducea ajutoarele. El ducea ajut orul nu numai celor care își înscriau numele în „Condica șireților”, ci tuturor amărâților, scăpătaților. Din cerșetoria sa a zidit și la Bârlad și clo potn ița bisericii cu hramul „Sf.Ioan”. Construită din zid în 1810 de Ioan Mârzas, biserica „Sf.Ioan” din Bârlad, arsă în 1831, rezidită de Iordache Ganea, să fi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
descoperită de europeni. Dar ce-i asta? La capătul smocului maroniu un alt maroniu tivit cu verde nu putea fi decât... Pămâââânt!!!!!! La acest strigăt amiralul Columb țâșni pe punte gata săl dărâme pe respectivul sol al speranței. Bine, bă amărâtule, bidon turtit, iubitule! Unde vezi tu Pământ că io nu văz ?! În față, senor, zece grade la stânga! și jumate grad la dreapta. Trăim un moment istoric! Istoric pe naiba, că io nu văz nimic! Păi cum America măsii să vezi
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
și el de interdicția capodoperei de trei minute dar scrie, totuși, că Madonna face eforturi disperate ca să salveze pădurile, să oprească extinderea SIDEI și să dea de mîncare oamenilor săraci. Problema pare Încîlcită, Însă vizionînd documentarul atît de discutat observi amărît că nimic nu se justifică, cum sperai din titlu. Există pe ecran multe bretele negre, paturi, coridoare, o secțiune mediană de mare efect În care Madonna-și așază mîna pe „bombonieră”, fete cu mustăți sau băieți În cîteva scene confuze din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pleca să vânez măcar broaște - l-a luat la vale moș Dumitru. Ai tu ce ai cu pușca mea, Dumitre. Da’ să știi că am vânat multă vreme cu ea. Si nu-mi scăpa nimica-nimicuța - s-a îmbățoșat Pâcu. Numai amărâții de lilieci au scăpat de durda ta ruginită. Bietele animale! Au avut noroc - a încheiat râzând cu hohote moș Dumitru. De unde știi matale, moș Dumitre, că erau lilieci și nu ducă-se pe pustii? a întrebat înfricoșat Gheorghe Amnar. Doar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în niște crăițari colea în pungă, n-ar fi rău - l-a provocat Pâcu. Nu avea matale grijă, că știe Aizic ce are de făcut. Cu cât vei face mai repede ce ai făgăduit, cu atât mai bine pentru noi amărâții - nu s-a lăsat Pâcu. Da’ ce, eu am făgăduit ceva? Eu n-am făgăduit nimic. Eu am spus doar că am să am grijă...Asta nu înseamnă făgăduială...Mai bine spuneți când credeți că se termină de cărat grâul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
uitau cu poftă la noi și parcă își lingeau boturile. Noi tot întețeam focul, ca să ne și încălzim. Nu după multă vreme, însă, bucuria s-o prefăcut în tristețe. Parcă fiarele și-ar fi zis: „De ce fugim noi de un amărât de foc? Suntem mai mulți doar. Ia hai! Hai pe ei, băieți!” Focul ardea vioi, dar lupchii veneau spre noi cu ochii ca niște lumânări. Au început să se cam răsfire în jurul nostru. Asta mirosea a semn rău. Cum ne
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pana corbului. Mai am, Hlibocene. Mai am. Dar la Crăciun am să-i pun la frigare pe vreo doi - a răspuns moș Dumitru, neștiind unde bate Hliboceanu. Când ai să-i tai poate nu-i păți cum o pățit un amărât din satul meu - l-a zgândărât și mai mult Hliboceanu. Ce-o pățit amărășteanul din satul tău, Hlibocene? a întrebat curios Pâcu. Stiam eu că ai să mă întrebi, dar mă chiteam s-o lăsăm mai pe diseară, la Crâșma
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Moș Dumitru și-a tras ulcica mai aproape, a adulmecat-o ca un copoi și a gustat apoi pe îndelete, în timp ce îl căuta din priviri pe Hliboceanu. Hlibocene, acum nu mai poți da înapoi. Vrei-nu vrei, trebuie să povestești pățania amărâtului din satul tău. Păi nici n-am vrut să dau înapoi. Iaca cum s-o întâmplat: La mine în sat îi obiceiul ca de Crăciun orice gospodar avut ori neavut să taie un purcel. Era, însă, unul atât de amărât
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]