1,253 matches
-
să ne țineți la curent cu toate știrile ca și până acum. La Mulți Ani pe 1982! Grup de păcăliți din județul Timiș, [martie-aprilie], 1982, difuzată la 23 mai 1982 Postului de Radio Europa Liberă, Noi suntem un grup de amărâți din Timișoara și din județul Timiș și venim cu rugămintea să difuzați la Radio Europa Liberă escrocheriile ce se fac cu nemții care vor să emigreze din RSR în RFG la rudele lor, de exemplu. Noi am dat banii, cum
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sunt oameni modești și de aceea sunt iubiți și stimați, iar poporul are cel mai bun nivel de trai și civilizație din țările socialiste. Mergeți la ei și convingeți-vă cu propriii dvs. ochi: au de toate aproape, ca la amărâții de occidentali, care trăiesc de mult în comunism, dacă ar fi să ne luăm după viața pe care o duc. Tov. președinte, v-ați plimbat în toată lumea, în aproape toate țările din Occident, din Orient, din Nord și din Sud
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
drept calitate extra și, bineînțeles, la prețuri extra. Toate aceste magazine sunt o rușine pe obrazul țării noastre, o pecingine care probabil se va vindeca greu. Ce ne-am face noi oare, tov. președinte, dacă nu ar mai fi nici amărâții noștri de țărani, care vin la piețele agroalimentare cu produsele lor frumoase și proaspete cu miros de grădină, cultivate în peticuțul lor de lot de lângă casă? Cred că chiar am muri de foame. De la ei avem și primele trufandale, și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ceea ce ar fi. Un papuaș, [octombrie] 1984, difuzată la 21 octombrie 1984 Stimate domnule profesor [Vlad Georgescu], Vă scriu în grabă, neprotocolar, cu plaivasul pentru a vă mulțumi în primul rând pentru tot ceea ce faceți cu sacrificiul timpului pierdut pentru amărâții de noi. Vedeți: am început să regretăm și să privim cu nostalgie la epoca Dej; atunci eram nenorociți, persecutați, eram bătuți la cap și chiar omorâți să zicem, un milion de români , dar restul douăzeci de milioane erau lăsați în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și am descoperit craniul. Am rămas cu privirile ațintite la el. N-aveam nici o dovadă că fusese adus de pe câmpul de bătălie din Ucraina, dar a început, din nu știu ce motive, să mă frământe gândul că era chiar craniul descoperit de amărâtul acela de locotenent. Cu cât îl priveam mai mult, cu atât simțeam că în jurul meu plutește un iz de istorie străveche. Poate din pricină că povestea mi-era proaspătă în minte. L-am lovit ușor cu cleștele din oțel inoxidabil și m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
întorcea, venea toamna cu struguri, cu mere, că lucra și pe produse, nu numai pe bani. Și el a fost zdrobit în bătăi la Securitate. Toată familia lor s-a stins în deportare. Pe noi ne-a ajutat Dumnezeu așa amărâți cum am fost. Există puterea lui Dumnezeu care ne-a scos din suferința asta de necrezut, că te și întrebi: domnule, cum au supraviețuit ăștia? Cu suferință, cu foame, cu frig. Asta a fost viața noastră. C. I.: Așadar, la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
povestesc câteva astfel de întâmplări... C. I.: Dar vă rog chiar! R. R.: Pe soldații ruși îi trimiteau comandanții lor la tăiat lemne la ofițerii care locuiau în oraș. Și au venit și la colonel. Și Costel zice: "băi, ce amărâți sunt soldații ăștia! Hai să le dăm și lor un pahar de vin!" Și a venit din beci cu un ibric de vreo trei litri de vin și cu o cană de aluminiu și le-a dat rușilor vin. Unul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a putea cumpăra ceva de mâncare își rezervau timp pentru a pândi ,,alimentarele" și a le vizita în momentul în care primeau marfă. Se întâmpla asta pentru că niciodată alimentele nu rămâneau în stoc, pe rafturi. Pentru a putea cumpăra un amărât de borcan de iaurt sau o sticlă cu lapte se așezau la coadă începând cu ora trei sau patru dimineața. În ultimul timp descoperiseră o soluție care-i ajuta foarte mult. Așezau plasele cu sticle goale una în spatele celeilalte, în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în ultima perioadă... eu constat ce este în presă. Deci de bine ce ați comunicat cu Parlamentul European în ultima perioadă, avem acele grupuri de parlamentari pe care chiar dumneavoastră le recunoașteți, spuse în aceste puține ziare germane și un „amărât” de BBC, în care își exprimă opinia că România nu trebuie să adere la 1 ianuarie 2007. Deci, dacă așa comunicați, mai bine tăceți! Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule Bogdan Chirieac, dacă noi am tăcea, atunci în mod evident nu ar mai
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
a făcut greșeala să umble în Trabant, ca orice sărăntoc, pe drumurile patriei? Informațiile astea le-a produs presa, nu cine a plătit pentru asta. E nevoie ca tot presa să spună cine chelește pădurile din România, încât se trezesc amărâții luați de ape când plouă? E nevoie ca presa să facă diguri de hârtie în calea apelor, fiindcă prefecții au alte treburi? Iar dacă tot e vorba de calamități care se repetă anual, poate că inventează tot presa miniștri ai
Dumnezeu, ministrul țăranilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12593_a_13918]
-
rușinoase, de parcă ar fi miniștrii constatării calamităților naturale care se repetă în România. De ce să mă simt eu vinovat în locul lor? De ce nu se face nimic pentru a-i apăra pe țărani de inundații? Că sunt mai proști sau fiindcă amărâții ăștia s-au învățat că de soarta lor se ocupă numai bunul Dumnezeu?
Dumnezeu, ministrul țăranilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12593_a_13918]
-
fu lovit de dambla a doua zi și, cu toate că nici un semn nu sugera intervenția vreunei mîini străine, chiar și după cîteva săptămîni mai apărea din pereții dormitorului său cîte un turc furișat pe acolo. Tabloul a fost arătat și unui amărît anonim, un sărac lipit pămîntului, care robotea la monumentul funerar al împăratului Sang. Prăpăditul nu avea memorie, avea doar gesturi, omul ăsta își uitase numele, obîrșia. Nu știa să citească, totuși afirma că aceasta este cartea care vorbește despre suferințele
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
achizitivului Bălosu. Ilie Moromete ne-ar fi apărut atunci ca un șemecher fără finalitate practică, un abil mânuitor de cuvinte care se descurcă însă greu în planul acumulării de avere, un perdant, un loser. Ca aproape toți din satul acesta amărât, Siliștea-Gumești, în care adevărații proprietari sunt el, Bălosu, primarul Aristide, Maiorul și cârciumarul Crâșmac. Am fi avut un alt roman, nu numai cu titlul schimbat, ci și cu o dispunere a accentelor complet diferită; un roman dur, în linie balzaciană
Marele singuratic - I by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11344_a_12669]
-
tot n-avem bani, măcar să le gâdilăm orgoliul, care și-așa, nu-i mare, dar să le zicem altfel, să se simtă mai importanți măcar cum le zice lumea. Și-așa i-a dat unuia prin minte să le zică amărâților... Seniori... Seniorul cutare... Seniorul cutare... Ai? Nu sună altfel? Nu vă vine să vă bombați piepturile?... Un cuvânt este un cuvânt. Poți să faci ce vrei cu el. Să dai lovitura, să minți, să aburești, să pui pe picioare o
Materia primă cea mai ieftină by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11368_a_12693]
-
propriul limbaj - discurs tipic alienării, al pierderii rațiunii și speranței. Iată, de pildă, cum "conversează" Felix și Tony, eroii din piesa care dă chiar titlul volumului: "Felix, (uitându-se atent la portjartier) : Ăsta... l-a uitat nevastă-mea (îl aruncă amărât pe fereastră). Tony: Nu te amărî. Felix (amărât): Da, dar eu o iubeam! (Necăjit de moarte) Cum am luat-o, cum a fugit. Tony: Pe-a mea, abia dac-am laut-o eu... Nu fuge... (E încurcat) Ei... nu ca să
Ithaca, estetica și "est-etica" by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16629_a_17954]
-
și speranței. Iată, de pildă, cum "conversează" Felix și Tony, eroii din piesa care dă chiar titlul volumului: "Felix, (uitându-se atent la portjartier) : Ăsta... l-a uitat nevastă-mea (îl aruncă amărât pe fereastră). Tony: Nu te amărî. Felix (amărât): Da, dar eu o iubeam! (Necăjit de moarte) Cum am luat-o, cum a fugit. Tony: Pe-a mea, abia dac-am laut-o eu... Nu fuge... (E încurcat) Ei... nu ca să zic...m-a iubit și pe mine una
Ithaca, estetica și "est-etica" by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16629_a_17954]
-
de orînduielile creștinești, cinșpe mii de nelegiuiți, da, aceștia sînt, cum le ziceți astăzi, cinșpe mii de corupți principali, capi ai răutăților, că de ceilalți, de prostime, ce să zic, că întoarce și Cel de sus de la ei capul, făcîndu-se, amărîții de ei, că nu-i vede, cînd umblă cu minciuni și cu furtișaguri... Fiule, vina a fost a mea că nu te-am prevenit încă de la înscăunare. Se cuvenea să-i pui domnia ta pe jar sau în lanț încă din
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
de orînduielile creștinești, cinșpe mii de nelegiuiți, da, aceștia sînt, cum le ziceți astăzi, cinșpe mii de corupți principali, capi ai răutăților, că de ceilalți, de prostime, ce să zic, că întoarce și Cel de sus de la ei capul, făcîndu-se, amărîții de ei, că nu-i vede, cînd umblă cu minciuni și cu furtișaguri... Fiule, vina a fost a mea că nu te-am prevenit încă de la înscăunare. Se cuvenea să-i pui domnia ta pe jar sau în lanț încă din
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
domeniile în care a profesat, în țară și ca reprezentant al culturii române în străinătate, prof. Mircea Zaciu conclude: "Era prin urmare un european; în sensul adevărat al termenului, nu în cel demagogic și convențional cu care ne-au obișnuit amărîții noștri politicieni! Căci Marian Papahagi era un european autentic, atît prin formația lui spirituală, cît și prin studiile și opera lui întreaga." Idee reluată și de Angela Martin: "A fost o personalitate transculturala în mai multe sensuri: nu numai că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17634_a_18959]
-
cărui formare independentă în română, de la firmă, e mai greu de presupus (chiar dacă nu total imposibilă): "nu mai îmbracă haine de la APACA, nici măcar din cele de export. Trebuie să fie "firmate". Să fie brand-uri. Și pantofii. Și ceasurile. Și amărîtul de pix. Dacă n-are o marcă pe el nu iese din categoria "plaivaz de contabil"" (editorial, EZ 8 iulie 2002).
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
ca niște delincvenți postmoderni, ca să facă din viețile noastre de cîine, emblema unui refuz mocnit al normalității în curs”. Scoși în stradă de arhitecții construcțiilor nebunești ale lui Ceaușescu, ei trăiesc într-o semi-domesticitate, încercînd la fel ca toți cei amărîți să supraviețuiască, să se adapteze, să se apere. Vindicativi, sleiți de puteri, disprețuitori și disprețuiți, anihilați de propria lor soartă, ei își împart hrarna și culcușul, viața și moartea cu cei la fel de izgoniți și urgisiți. Moartea îi așteaptă pe toți
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
militari pentru care cazarma e doar o anticameră a cavoului din cimitir ar fi o armată alcătuită exclusiv din profesioniști. Ar dispărea, în felul acesta, posibilitatea ca niște tolomaci să fie avansați la grade înalte, doar pentru că prin comparație cu amărâții aduși direct de la stână ei sunt o lumină. În plus, mi se pare anormal ca unor amatori (pentru că asta sunt soldații în termen) să li se ceară să execute misiuni de înaltă performanță, așa cum pretind războaiele moderne. Am avut, din
La umăr arm' (ageddon)! (Pamflet de Anul Nou) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15601_a_16926]
-
de la începutul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîdurat, neînsemnat, preaînălțat, preîntâmpinat...Vom scrie într'însul, dar dânsul. ... NOTĂ: Spre deosebire de ortografia din 1904, adoptată și de Dicționarul Academiei, nu vom scrie î, ci â, în derivatele verbelor cu infinitivul în -rî, deci: amărât, chiorâș, coborâre, hotărîtor, mohorât, pîrît, posomorât, tăbărâse, târâtor, urâțenie... c) în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, â: bând, cînd, făcînd, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt... ... București, 19 decembrie 1991. ----------
HOTĂRÂRE din 19 decembrie 1991 privind unele măsuri tranzitorii referitoare la ortografia limbii române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199236_a_200565]
-
Cu ceva mezel și multă pâine. Nu aveam căști de protecție, salopete sau mănuși. Fiecare se descurca cum putea. Nimeni nu comenta. După o lună de șantier aveam palmele cât niște lopeți. Cu bătături smulse până la sange. Mă gândeam la amărâții ăia. Care rămâneau pe acolo. Noi mergeam toamna la Cluj. Cu ce mai primeam de la părinți, cu ce mai câștigam peste vară, ne făceam vacanța și aveam și haine noi toamna, la școală. Ei, eventual, făceau iarna sus, la Satu
Zece ani de muncă () [Corola-website/Science/295746_a_297075]
-
și am încercat să-mi găsesc o slujbă din care să-mi permit să plătesc creditul și să mă pot întreține. Nu aveam alte rate, pentru ca, vă spun, în întreaga mea existența nu am făcut niciodată rate, nici măcar la un amărât de televizor, tot ce am cumparat a fost cu banii jos. Nu eram o persoană exagerată, care să cheltuie irațional. Aveam cheltuielile obișnuite - adica întreținere, lumină, telefon, hrana și, eu știu, câte o haină, ceva, măi cât-de-cât, măi de calitate
„Nu aș mai face niciodată credit ipotecar” () [Corola-website/Science/296064_a_297393]