3,481 matches
-
Te vreau, poezie, chiot în lupte. Te vreau, poezie: flamură, goarnă, / Neguri și bezne smulge, răstoarnă”. Acest program va fi îndeplinit, începând din 1948, cu supramăsură. În ciclul Versuri de război tonalitatea o dăduseră nu „chiotul”, „goarna”, ci descripțiile de ambianță, în tușă îngroșată. Notații caustice, mici comentarii sarcastice, încondeieri de tip arghezian sunt menționabile, ca și unele descrieri de peisaj, în scene de marșuri și lupte. Cu Vioara roșie T. și-a angajat poezia, manifest, în serviciul ideologiei oficiale, ca
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
un liceu industrial (specialitatea energetică) la București. După absolvire își îndeplinește la cerere serviciul militar în marină (1976-1978), iar ulterior lucrează ca electrician la Găești, oraș în care se și stabilește. Îndrăgostit de literatură, autoeducat, e atras de timpuriu de ambianța și preocupările lumii scriitoricești, dar și de cunoașterea genurilor de muzică pop, rock, blues. În 1975, încă elev, „editează” împreună cu un coleg de clasă o „revistă de cultură”, „Adevărul”, dactilografiată în cinci exemplare, inițiativă pentru care este anchetat de autorități
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
și al lui Toma Tzigara. Mama era înrudită cu importante familii boierești din Muntenia, între care Kretzulescu și Rallet. Numele Samurcaș va fi adăugat patronimicului în 1899, când tânărul este adoptat de unchiul său, juristul Ioan Al. Samurcaș. Crește în ambianța culturală a familiilor Maiorescu și Kremnitz, care îl introduc și la Palat. Temeinicele cunoștințe de cultură germană acum încep să fie asimilate. Între 1882 și 1890 va parcurge la București cursurile gimnaziale, întâi la Pensionul Schewitz, apoi la Gimnaziul „Mihai
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
decisiv în construcția personajelor. Există însă unul de o încântătoare puritate: Copila, fiica unui bătrân zănatic, Pădurețu, o „driadă”, potrivit calificării lui Perpessicius, omoloaga „naiadei” Nadia din Un port la Răsărit. Spre deosebire de romanele anterioare, în care pictura de medii și ambianțe deține ponderea, Întoarcerea fiului risipitor este aproape exclusiv erotic. Narația e focalizată de personajul feminin, Eva. Dăruindu-și fecioria logodnicului surorii sale, Eva își face din acesta un zeu. „Fiul risipitor”, care vine parcă din altă lume, pentru scurt timp
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
de iubit - amintire ori vise.// Iar mâinile mele sunt roșii, sunt roșii,/ întocmai ca steaua carnagiului, Marte,/ spre care pluteam amândoi, ticăloșii,/ pe care nimic nu ne poate desparte”. Ideea de enigmă, foarte prezentă, e simultan o cochetărie cu o ambianță și o recuzită enigmatice (onomastici, operații și aluzii alchimice ori alte aparențe de cifru; simbolurile nu păstrează din valoarea curentă de circulație decât virtuți formal-eufonice), dar și un mod coerent de a menține aproape tot timpul un rest de impermeabilitate
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
de călătorie Pe căi de miazăzi. A tradus din Francesco Jovine, precum și din Mihail Sadoveanu în franțuzește. Scrise, probabil, după al doilea război mondial, când sunt și editate, ceea ce explică, în parte, pasta groasă a caracterologiei, narațiunile lui Z. refac ambianțe și reînvie o tipologie din proza începutului de secol XX, dar într-un stil cu amprente proprii. Nuvelele din Fără frac și joben (1952) și Perfecții diplomați (1962) aduc situații și personaje din mediul funcționăresc, în speță din al Ministerului
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
analizele de text, de mare finețe, anunțând în unele privințe instrumentația de azi, impun prin nuanțarea și particularizarea observațiilor. I se adaugă capitolul Junimea, consacrat grupării, scriitorilor de aici, „marilor creatori” Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ion Creangă și Ioan Slavici, ambianței epocii, capitol încorporat în Istoria literaturii române moderne (1944), scrisă în colaborare cu Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, precum și comentariile reunite în Figuri și forme literare (1946). Ponderea contribuțiilor despre fenomenul literar românesc, alternând după 1950 cu studii dedicate literaturii
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
unii dintre cei mai reprezentativi oameni de cultură ai Europei interbelice: André Gide, Roger Martin du Gard, François Mauriac, André Malraux, Paul Langevin, Ernst Robert Curtius ș.a. „Nu știu - va comenta Șerban Cioculescu - câte femei vor fi asistat la această ambianță de înalte dezbateri culturale și etice, dar, în orice caz, Alice Voinescu a lăsat o impresie profundă și a contractat prietenii puternice.” A fost preocupată constant de popularizarea superioară a capodoperelor literaturii universale, materializată în activitatea de conferențiară în sălile
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
A.[vram] L.[eiba] (25.I.1888, Piatra Neamț - 16.IX.1956, Tel Aviv), prozator și eseist. Este unul din cei zece copii ai Hindei-Lea și ai lui Pincu Zissu, contabil de bancă. S-a format ca autodidact, în ambianța sinagogii. La douăzeci de ani obține titlul de rabin, dar nu își va asuma niciodată îndatoririle ce decurg din această calitate. Adolescent, debutează în 1904 la revista ieșeană „Egalitatea”, la care scrie până în 1910. Angajat la Banca Moldova din Iași
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
israelit”. Semnează și cu pseudonimul Ormuz. Cu povestirile și nuvelele din Spovedania unui candelabru, proza lui Z. pare a-și fi găsit formula definitivă, chiar dacă se păstrează în sumar și un text mai vechi, intitulat Copilărie, mai apropiat stilistic de ambianța revistei „Integral”, unde apăruse inițial. Nota plastică a descrierilor de locuri și personaje, extinderea viziunii poetice în alegorie țin de esența artei de prozator a lui Z., procedeul regăsindu-se și în romane. Imaginile pitorești, insolitul existențelor în lumea mahalalei
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
să nu dorească o bună reușită la învățătură a copilului său. De aceea apar întrebări de felul: Va fi sau nu va fi copilul nostru un bun școlar? Ce trebuie să facem pentru aceasta? (Să-i asigurăm în familie o ambianță favorabilă.) Atât dragostea cât și autoritatea se împart între ambii părinți, chiar dacă unuia îi revine o parte mai mare din responsabilitate decât celuilalt. Familia nu este o piesă de teatru în care fiecare își joacă rolul fixat. Excesul de dragoste
ROLUL FAMILIEI ÎN REUŞITA ŞCOLARĂ. In: Arta de a fi părinte by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1393]
-
face și ceea ce nu, de a i se cere să se supună unor autorități. Dragostea și autoritatea dau copilului sentimentul siguranței. Acesta are certitudinea că cineva se interesează de el și îi poartă de grijă. Când copilul nu găsește în ambianța familiei cele trei elemente absolut necesare vieții sale, precum: dragostea, autoritatea și siguranța, dezvoltarea să morală este periclitată, întregul său comportament este deviat. El poate reacționa în trei feluri: timid, cuprins de groază în fața dificultăților, se închide în el însuși
ROLUL FAMILIEI ÎN REUŞITA ŞCOLARĂ. In: Arta de a fi părinte by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1393]
-
noi nu le cunoaștem, bătălii mici sau mari, drame și momente de fericire, din care noi părinții suntem excluși și vom continua să fim până ce personalitatea lor se va defini și va înceta a mai fi o aventură. Credem că ambianța noastră este și a lor pe când pentru ei a devenit fără însemnătate, întocmai cum propria-i copilărie li se pare îndepărtată, iar pentru noi mereu actuală. Își fac prieteni. Prietenii au experiențe și puncte de vedere deosebite decât cele pe
OPTIMIZAREA RELAŢIEI PĂRINTE-COPIL. In: Arta de a fi părinte by Rita Burduja () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1422]
-
mult diferă uneori imaginea pe care o avem despre un elev în școală, de cea formată cu prilejul surprinderii lui, chiar într-un singur moment, acasă, printre ai săi, tocmai pentru că asupra atitudinii și comportării generale a copilului influențează puternic ambianța în care el se găsește. Așadar, este greșit să atribuim unui elev anumite trăsături, numai pe baza a ceea ce surprindem la el în clasă, fără a-l vedea și acasă, în familie. S-a constatat că elevii manifestă un atașament
CARACTERUL CONTINUU ŞI UNITAR AL COLABORĂRII ŞCOLII CU FAMILIA. In: Arta de a fi părinte by Magda Paşca, Ligia Simina Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1417]
-
pozitiv asupra formării copilului este climatul susținut de o constantă afectivitate, bine temperată, manifestată în toate situațiile prin răbdare, calm, înțelegere. Nimic din ceea ce îl înconjoară pe copil nu are o mai puternică forță decât afecțiunea ca element distinctiv al ambianței necesare dezvoltării micului om. Copiii trebuie să simtă că sunt iubiți, să primească și să dăruiască dragoste pentru a nu porni dimineața încruntați spre școală. Cele mai complicate raționamente și cele mai bune sfaturi nu fac cât un simplu gest
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
acuză cerebralitatea și meditația, „rugăciunile” zvâcnesc cu adevărat liric doar incidental. Când motivul religios devine prilej de retrăire a unor emoții din altă vârstă, lirismul este autentic, însă emană nu atât din religiozitate, cât din candoare, din inefabilul transportării în ambianța copilăriei: „Joi porneam în cete la pădure, / S-adunăm călțunași și viorele, / Umpleam de chiot și cântec dealurile sure, / Uitând că ești mort și c-o să Te împodobim cu ele: Zăceau pe sfânta masă biete flori vinete, încă înfrigurate / Și
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
două pietre lovite una de alta învederează puterea de nebiruit a minții omenești (Revolta dobitoacelor). Supraviețuiri ale arhaicului se întâlnesc îndeosebi în povestirile al căror epos se făurește în climatul primitivității, în păduri, în munți, în medii pastorale, mănăstirești, în ambianțe tribale. Trei narațiuni cu călugări incită și creează suspans prin comportamentele brave ale protagoniștilor; a patra construiește un spectacol bahico-pantagruelic vrednic de Mihail Sadoveanu și de Calistrat Hogaș. Un călugăr în veșnică luptă cu diavolii pe care îi izgonește bătând
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
3. Anunțarea temei și a obiectivului activității 4. Desfășurarea activității 5. Asigurarea feedbackului. Precizări 1. Organizarea clasei în vederea desfășurării activității Conținutul acestei secvențe nu se rezumă la notarea absențelor și la discutarea problemelor curente ale clasei. Se urmărește realizarea unei ambianțe specifice, adaptată cerințelor activității. De exemplu: deplasarea elevilor în vederea constituirii unor grupe de lucru, schimbarea amplasamentelor băncilor, fixarea mijloacelor necesare Ăvideo, TV, retroproiector etc.). Ambientul creat trebuie să favorizeze comunicarea, libertatea de expresie și de mișcare, creativitatea elevilor, să înlăture
Caietul dirigintelui by Elena Calistru, Corina Gheorghiţă, Florin Tătărușanu () [Corola-publishinghouse/Science/399_a_994]
-
curând niște povestiri de factură fie romantică, fie realistă. Spre mare narează o idilă ce se încheie brusc, inexplicabil, altă poveste de dragoste are un final similar și colorit exotic (Noapte bună), iar Alessio e de asemenea o scriere cu ambianță exotică și tramă melodramatică. În două nuvele realiste, Conu Alecu Zăgănescu și Subprefectul, evoluează siluete prefigurând personaje din romanul Comăneștenilor: Alecu Zăgănescu, naiv, „milos până la risipă”, e înrudit nu numai cu Dinu Murguleț, ci și cu viitorul Pană Trăznea Sfântul
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
conținut și nuvelelor Jeana și Un drum greșit, ultima având în centru un ins torturat de iluzia feminității ideale. Există în nuvelistica lui Z. și narațiuni în notă umoristică: Petrică e, în povestirea omonimă, un tânăr mecena surprins într-o ambianță boemă, Furfanțo întrupează un italian bețiv și sentimental pripășit la un han din Târgoviște, iar În carantină relatează peripeții ale unor călători opriți la Predeal. În roman s-ar fi putut crede că Z. a debutat cu ghinion. În fața vieții
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
și în termeni străini, mai ales germani, desemnând noțiuni militare și administrative. Topica frazei, cu predicatul la sfârșit, este proprie și scrierilor Școlii Ardelene. Întemeietor al istoriografiei bănățene, spirit iluminist, S. de H. se integrează, dintr-o perspectivă complementară, în ambianța istoriei sud-est europene. SCRIERI: Însemnări de cronică de protopopul Nicolae Stoica și alții, în N. Iorga, Observații și probleme bănățene, București, 1940, 97-118; Cronica Banatului, îngr. și introd. Damaschin Mioc, București, 1969; ed. Timișoara, 1981; Mehadier Chronik, îngr. Damaschin Mioc
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
impertinente, subordonați indolenți etc. Nu și cu entuziasme la comandă, festivisme deșănțate, elanuri muncitorești simulate, depășiri de plan și alte clișee realist socialiste. Dar un cheag epic lipsește. Tot astfel și în Dansul iederii, care continuă acțiunea din Preavizul. Aceeași ambianță profesională, aceeași atmosferă în ateliere, în birouri, doar că protagonistul nu mai intră în conflict cu șefii. El apare, de altfel, mai mult în afara întreprinderii, îndeosebi în familie, ca soț și tată. „Evenimentele” parcurse sunt o aniversare (împlinirea vârstei de
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
se întâmplă cu romanul Intrusul: „Problema pe care o pune cartea lui Marin Preda este problema morală a lumii românești de astăzi. Ce devin relațiile dintre oameni într-o asemenea societate? Cum poți fi un om sincer și liber în ambianța moralei comuniste [...] în care teama de denunț, cu corolarul ei, adică ascunderea gândului, au devenit realități zilnice?”. Obiectivă, susținută de o bogată documentație, cartea consacrată personalității și operei lui Duiliu Zamfirescu relevă cititorului străin, căruia i-a fost destinată, particularitățile
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
de prezentare cu ajutorul modelului lui Deikman (1971). În teza sa de doctorat, Felix Uschi explică precum urmează: (1981). Modalitatea-acțiune este în esența, ceea ce s-ar putea numi constiența trează de toate zilele. Ea este organizată cu scopul de a manipula ambianța prin reacționarea selectivă la anumite inputuri care sunt adecvate pentru desfășurarea acțiunii. Din punct de vedere fiziologic, modalitatea acțiune este caracterizată prin tensiune musculară. Din punct de vedere psihologic, modalitatea acțiune este caracterizată prin logica bazată pe obiect, atenție focalizată
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
de cele mai multe ori responsabilitățile din fișa postului: programul nu este de cele mai multe ori respectat, orele suplimentare devin obișnuințe, deplasările implică o serie de riscuri pe care angajatul le accepta.. Factorii de stres pentru angajații din mediul privat pot proveni din: ambianța fizică: zgomot, vibrații, temperatura, noxe, iluminat etc.; ambianța socială: relații interpersonale reduse, lipsa cooperării, atitudini critice sau dictatoriale, nesiguranță locului de muncă etc; caracterul și organizarea muncii: suprasolicitare/subsolicitare, munca repetitivă, ritm impus, orar prelungit, nivel de responsabilitate și decizie
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]