2,825 matches
-
se scurgea către nicăieri, ca un fluviu leneș pe care navigase, la rândul său, în căutarea cetăților ascunse ale lui Orellana. * În Spania fiind, Corto nu încetase să viseze. O serie de vise intense, din care se trezea cu sentimentul ambiguu al traversării unor porți pe cale le mai deschisese o dată, cu ani înainte. Nu erau visele premonitorii, pe care atâția șarlatani încearcă să le descifreze în speluncile Orientului, ci visele puternice, cumplite și colorate care anunță intra rea în lumea adevăratei
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Sfântului Toma D’Aquino: «Doamne, Dumnezeul meu, dăruiește-mi o inimă vigilentă, ca nici un gând nepotrivită să nu o țină departe de tine; o inimă nobilă, pe care nici o patimă să nu o degradeze: o inimă dreaptă ca nici o intenție ambiguă să nu o poată îndepărta de pe calea cea bună; o inimă fermă care să reziste în față oricărei ispite; o inimă liberă pe care nici o patimă să nu o poată stăpâni». 7. «Să nu furi» Prezenta poruncă apare, la prima
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
Înainte de a termina de Înjurat, se opri brusc, ridicând capul de parcă ar fi auzit pe cineva strigând-o pe nume, Însă, În loc să se uite În jur după vreo cunoștință, se strâmbă la cerul fumuriu. Îl privi Încruntată, scoase un oftat ambiguu și dădu drumul unui alt șir de blesteme Îndreptate, de astă dată, Împotriva ploii. Ei bine, după legile nescrise și de neîncălcat ale lui Petite-Ma, bunica ei, asta era curată blasfemie. Putea foarte bine să nu-ți placă ploaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
excelența voastră. Primul pasaj pe care l-am observat sună așa: „Tatăl Credinței va fi distrugătorul Înțelepciunii.“ De atunci am mai descoperit două interpolări. Una face referire la Alcibiade și Socrate. știți cine a fost Alcibiade? Liputin dădu din cap ambiguu. Putea fi o aprobare, o negare sau un simplu tic nervos. ă Marele și, după cum spun unii, nemuritorul general atenian, continuă Porfiri. Era la fel de cunoscut pentru dezmățul și sacrilegiile sale cât și pentru iscusința sa militară. Referința este la Banchetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Își extinde așa-zisele Constitutions et règlement de Bordeaux, din care ia naștere Ritul Scoțian Antic și Acceptat (el Însă nu apare oficial decât În 1801). Tipică ritualului scoțian va fi multiplicarea Înaltelor grade până la treizeci și trei. 1760 Saint-Germain Într-o ambiguă misiune diplomatică În Olanda. Trebuie să fugă, e arestat la Londra și apoi eliberat. Dom Pernety fondează Iluminații din Avignon. Martines de Pasqually fondează Chevaliers Maçons Élus de l’Univers. 1762 Saint-Germain În Rusia. 1763 Casanova Îl Întâlnește pe Saint-Germain
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ordinea creativități autentice. El e conștient că aceasta este singura vindecare a eului său nerealizat: să se muleze pe acea absență tragică, să umple vidul subiectului cu propria-i ființă. Lipsa creației este suplinită În auto-textualizare. Produs al unui postmodernism ambiguu, romanul lui Eco nu poate fi decriptat decât prin lectura avizată la mai multe nivele. Marin Mincu INDICE 1. KETER 1. Când lumina infinitului 2. Avem diverse și curioase ceasornice 2. HOKMAH 3. In hanc utilitatem clementes angeli 4. Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Arghezi și Minulescu vor fi acceptați, către 1911-1912, de criticii antisimboliști cu o reală comprehensiune estetică (G. Ibrăileanu îndeosebi, dar și Ion Trivale, Mihail Dragomirescu sau Ilarie Chendi). Recuperarea lui Arghezi și de către linia ruralismului demofil al Vieții românești, situarea ambiguă a lui D. Anghel pe linia unui „moldovenism” nostalgic, articolele naționaliste ale lui Ștefan Petică (între acestea, cel despre „Naționalitatea în artă”), redimensionarea modernistă a eminescianismului, infiltrațiile intimist-decorative au creat un spațiu de negociere între extreme, între populism și estetism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o abordare aparte, incluzînd explorarea cotidianului Seara, a cazului Aristide Blank, a „cazurilor” Arghezi, Galaction & Co și a polemicilor din anii 1918-1922 pe marginea „dosarelor colaboraționismului” din presa și din mediile culturale autohtone. O dominantă pare a fi atitudinea antioficială: ambiguă în privința războiului și ostilă față de „politicianismul plutocrat și corupt” al Partidului Liberal. Boemi antiburghezi, unii apropiați cercurilor conservatoare, alții - celor socialiste, nu puțini predispuși la compromisuri conjuncturale, independenți artistic, dar dependenți financiar, antidinastici și anticlericali, adepți ai neutralismului și pacifismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ușa se încuie rău/ Și toate aromele ies afară./ Am cîștigat — cum spuneam — două kgr. 3000/ Socot însă că m-am înșelat/ Căci la ieșirea de aci sînt cu mult mai ușor”. Sub titlul „Greșeli mărunte”, „Jurnalul...“ strecoară o ironie ambiguă la adresa lui N. Davidescu și a fostului comiliton Adrian Maniu: „De cîtva timp apar în Noua revistă română și Flacăra versuri de Adrian Maniu, semnate N. Davidescu. Ne mirăm de stăruința greșelii și de răbdarea D-lui N. Davidescu, care tolerează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un avatar al ei... Oricum, migrația „particulelor” textuale din producțiile românești în cele franceze ilustrează un proces complex de reconfigurare a identității sale poetice „migratoare”, aflată într-o vitală metamorfoză. Ion Vinea și Dadaismul. Primele ecouri Dada în România Atitudinea ambiguă a lui Ion Vinea față de Dada — favorabilă în principiu, dar rezervată în fond — este exprimată de la început într-o scrisoare către Marcel Iancu și Tristan Tzara datînd, probabil, din iulie 1916 (cf. comunicării oferite de Henri Béhar, în Manuscriptum 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Botta este prezent în ultimul număr al Contimporanului cu un eseu platonizant despre pictura lui Vermeer - „Vermeer din Delft și aridele idei“. Articolele lui Ion Vinea (prezent, în 1927, doar cu proză: fragmente din Victoria sălbatecă) abordează într-o manieră ambiguă, amuzat-ironică, teme aflate în atmosfera tinerei generații: sexualitate „sportivă”, fără complicații, onirism suprarealist și magie. Discret-confesiva, introspectiva „Cheia viselor“ (nr. 82), superior-ironicul „Despre Amor“ (nr. 83), „Idealul extern (fantezie diplomatică)“ (nr. 83), dar și reminiscențele constructiviste din „Interiorul nou (atelierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
destul de impresionistele spirite într-o turmă de bătrîne bocitoare și gazetari interesați”. În continuare, pot fi citite considerații importante referitoare la caracterul „social” și „activist” al revistelor Tett și Ma înființate de Kassák. Ele privesc, pe de o parte, relația ambiguă cu futurismul italian și, pe de altă parte, deplasările în direcție „estetizantă”, ulterioare exilării la Viena a revistei: „În 1915 foaia Tett înființată de mine face cei dintîiu pași pentru realizarea artei sociale. Tett duse nu numai o luptă artistică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
greu clasabile generic. Capitolul pe care i-l dedică Ov.S. Crohmălniceanu în volumul I din Literatura română între cele două războaie mondiale (E.P.L., București, 1967, pp. 357-364) e intitulat — elocvent — „Antiproza”. Autorul Paginilor bizare este situat de fapt în categoria ambiguă a antiliteraturii, scrierile sale fiind, după caz, „antiroman erotic concentrat” („Pîlnia și Stamate”), „antischiță” („Emil Gayk”), „antinuvelă socială” („Ismail și Turnavitu”), „antiparabole” („Fuchsiada”, „Algazy & Grümmer”) sau „parodie a epicii romantic aventuroase” („După furtună”) — oricum, niște „tragice încercări experimentale” în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Nichita Stănescu, încearcă să sporească numărul paginilor bizare cu încă vreo cîteva, de o evidentă lipsă de forță, deci aplicare ad litteram a unei metode și nu creații”. Andrei Pintilie discută umorul urmuzian sub specie absolută („meta-umană”), dar cu trimitere ambiguă la prezent (fie el și etern): „Meschinăria, absurditatea lumii în care ne ducem existența nu poate fi decît ridicolă sau comică în ochii celui care, asemeni lui Urmuz, aspiră către Infinit”, la baza mitului Urmuz stînd și sublimul „refuz total
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Întreaga poveste patetică. Se pare că Lisa fusese cea care Începuse să flirteze. El nu era nefericit cu Linda, dar, de mulți ani, nici fericit nu putea afirma că a fost. La Început, fusese circumspect, cînd Lisa făcuse un comentariu ambiguu și-l privise În ochi mai mult decît era necesar, mai mult decît o făcuse vreo femeie tînără și frumoasă, de vreme Îndelungată. Se Întîmplase cînd eram În Franța. Firește, Înainte de accident. Existase o serie de comentarii sugestive făcute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
-i amintise de teolog. Pentru prima dată se văzu așa cum poate că-l vedea și ea: ea, care avea să fie Într-o zi o stea a cântecului italian, mai erotică decât Patty Pravo, mai rebelă decât Loredana Berté, mai ambiguă decât Alice, se vedea zăvorâtă de un fost militar, forțat să solicite Forțelor Armate să-i prelungească pentru câtva timp contractul, căci cu umila lui diplomă de maistru mecanic nu reușea să-și găsească de lucru. Iar Emma avusese deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ia la goană. Coasta dureroasă se făcu simțită. Și ea fu bucuroasă. La aproape patruzeci de ani, nu credea că avea să i se mai Întâmple. Îi păru rău că-l Întâlnise Într-un astfel de moment pe acest profesor ambiguu, pe care-l curta Într-un mod destul de fățiș de luni de zile. Probabil că arăta oribil. Și, de fapt, ce mult mi-aș dori să-i arăt ce-i aceea o femeie. Chiar dacă nu sunt decât cea care sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
o sută de metri și erau gata să pună piciorul pe podețul care ducea la far cînd Marie rupse brusc tăcerea: - Crezi cu adevărat În semne? - SÎnt irlandez, asta Înseamnă că legendele mi-au legănat copilăria. Îi adresă o privire ambiguă. El pricepu că nu trebuia s-o ia pe ocolite și deveni mai grav: - Am Întîlnit atîtea lucruri inexplicabile Încît... Da, cred În semne. Așa cum cred În lumea de dincolo și În mesajele pe care ea ni le poate adresa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de la Început și nu mi-ai spus nimic! protestă ea. M-ai stors ca pe o lămîie, iar acum mă dai la o parte? - Oricum, nu s-ar fi putut... - Ce? - Dumneata și cu mine... O contemplă cu un zîmbet ambiguu: - Nu mi-ar fi stat mintea la treabă... - Nu ești zdravăn! izbucni ea. - Serios, căpitane, cine știe ce ai să descoperi despre ai tăi? Sau să suporți? - Ce vrei să zici? - Fraza În bretonă face referire la Cel-de-Sus, așadar cu siguranță la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
acele reviste - era vorba În fapt de a suprapune modéle comportamentale antagoniste, placându-le arbitrar pe două segmente de viață consecutive - avea să apară abia câțiva ani mai târziu, când societatea a devenit conștientă de generalizarea divorțului. Oricum, această schemă ambiguă a putut constitui timp de câțiva ani, pentru niște fete destul de naive și buimăcite de rapiditatea transformărilor care se petreceau În jurul lor, un model de viață credibil, pe care-au Încercat să-l adopte cu bună credință. Pentru Annabelle, situația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
le dăruise și le dăruia bunăstarea, măreția chiar. Iar în al doilea rând de tot ceea ce ar fi putut aduce, chiar de foarte departe, a iubire. Căci iubirea e sfârșitul averii. Izvorul unui bun e resimțit întotdeauna în acest fel ambiguu. Îl venerăm pentru că ne dă ceea ce dorim și ne temem că s-ar putea răzgândi. Fără suferință, indiferent cum vrei s-o iei, nu poate exista iubire. E singurul lucru care ne ridică peste viața noastră vagă de plăceri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Carl, Silla și Brian. De fapt, cred că dacă mi-ar fi fost prezentați, nu i-aș fi putut privi în ochi. Imediat ce ușile s-au deschis, am văzut-o pe Hazel; stătea în ușa apartamentului ei, într-o poziție ambiguă. —Sam? zise ea. Am primit mesajul tău... Se opri. Aștepta să spun de ce voisem să mă întâlnesc cu ea. Se vedea limpede că va trebui s-o conving să mă lase să intru în apartament. Se așezase în așa fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
numărului populației, poate cu mici creștere demografice, față de etapa anterioară, în toată Moldova, probabil ca urmare a detensionării situației politice, marcată prin acel „secol de pace” (jumătatea secolului V - mijlocul secolului VI), fapt ce nu se reflectă clar din cercetarea ambiguă a zonei bazinului (cu un număr mic de așezări săpate sistematic). Aceste argumente fac plauzibile și înregistrarea unui spor demografic de aproximativ 70% pentru toată Moldova (nu și pentru bazin), secolelor amintite, comparativ cu etapa marcată de migrațiile triburilor germanice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Pregătea un curs despre morala clasei de mijloc atunci cînd conștientizase că, de fapt, el este și părinte, nu doar prestator de servicii, cum, nu tocmai greșit, putea fi socotit; poziționarea sa În ambele ipostaze deodată o făcea cu totul ambiguă pe cea reală. Încerca să se redefinească, Însă nici un argument nu i se părea convingător, Într-atîta Încît să poată - nu doar În sinea sa, ci oricui - să spună: Copiii mei! Întărind: Eu sînt părintele! Berg avea În jur de cincizeci
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
meu de a fi emană niște semnale de alarmă ? — Pot să vă ajut cu ceva ? mă întreabă din cînd în cînd domnul Busbib. eu îi mulțumesc, îi surîd și îi spun „nu, merci” dar întrebarea sa mi se pare total ambiguă. să mă ajute la ce ? Deși pare inocentă, întrebarea domnului Busbib conține o mică provocare, un scenariu. e ca și cum domnul Busbib ar dori să facă parte ceva mai intens din viața mea. ori eu sunt deja devorat de multă vreme
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]