2,431 matches
-
mai aproape de Otilia aici în odaie, decât lângă fata însăși. Otilia îi dădea din când în când mici însărcinări, când pleca în oraș, pe care începuse a le aștepta cu nerăbdare și a le provoca. Nu scăpa uneori de reproșuri amicale. - Felix, panglica e prea deschisă, nu ești tare în nuanțe. - Mă duc s-o schimb.-Aș! O dau lui Titi să mi-o zugrăvească, și, dacă nu plouă, merge. Să vezi ce încîntat e! Într-adevăr, Titi lua panglica foarte
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu ciudățeniile lui, dar bine intenționat, te asigur că e bine intenționat. Nu-l slăbește cocoana Aglae. În sfârșit, vom vedea, îți voi spune eu mai pe larg unele lucruri. Și când te gândești (făcu Pascalopol un gest de reproș amical) că toate astea ar putea sa nu te mai intereseze, că eu... Oricât s-ar fi silit Felix să nu participe la convorbire, fața lui exprima jena de a nu pricepe despre ce vorbea anume Pascalopol. Acesta tăie fraza și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Pascalopol. Felix fugi fără să mai asculte, deși Stănică îl strigă, desperat: - Stai, frate, am ceva să-ți mai spun. Felix comunică seara lui moș Costache dorința lui Iorgu, făcîndu-i acestuia un portret din cele mai măgulitoare, așa, din scrupul amical, deși nu-și făcea iluzii asupra prestigiului său pe lângă moș Costache. Bătrânul bulbucă ochii mari. - Ți-a spus el că cumpără? Auzi dumneata, și cât dă? - Dă cât ceri. Vrea să discutați! - Păi, nu mi-a trimis el vorbă prin
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
în mână o adresă pe o carte de vizită. - Ține asta, parcă ce pierzi? Când ai să te decizi, ai să teduci și-o să-ți pară bine! - Să-mi aduci pe Weininger! îi strigă de departe Felix, făcîndu-i un semn amical cu mâna. Ajuns acasă, intră de-a dreptul în odaia Otiliei și căută poeziile lui Samain. Le răsfoi, se lăsă pe un scaun cu ele în mână, apoi se-ntinse pe sofa. Atmosfera aceea vaporoasă, mătăsoasă îl umplea de înfiorări
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
L-am găsit pe Titi. - Unde e? - E acasă, îl tratează soacră-mea cu zeamă de lămâie. Stănică povesti scurta odisee a lui Titi. Nu fusese decât o banală escapadă. Titi se întîlnise cu Sohațchi, care îl bătuse pe umeri amical și-i făcuse teoria obiectivității. Între ei, zise el, nu putea fi nici un conflict. Ce fusese între Titi și soră-sa, nu-l interesa. Sunt lucruri care se întîmplă des, fără ca prin asta să se rupă legăturile dintre prieteni. Ei
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mi se-ntîmplă când joc cu Olimpia. Nevasta e piază-rea. Vasiliad, foarte atent, mușcând cu dinții dintr-un țigaret de os, ședea înfundat în evantaiul lui de cărți și arunca hoțește numai privirile la ceilalți. - Lucrezi muțește, hoțomanule, îl mustră Stănică, amical,ești vulpe bătrână, las' că te știu eu. Câștigi mereu, de un ceas. Ai luat banii lui moș Costache degeaba, și acum ne cureți și pe noi. - Stănică, nu vorbi atât, și joacă, dacă joci. Aruncă colocartea, vorbi Aglae. - Uite
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
altfel cad în brațele filozofilor atei. - Mântuitorul nostru a răspuns la toate! declară părintele,puțin îngrijorat de discuție. - Întâi să-mi spui de ce nu e dreptate pe lume? De cepăcătosul se lăfăie nepedepsit și dreptul cade la fund? Părintele amenință amical, volubil pe Stănică, vrând să-l facă prin glumă să bată în retragere: - Cum se cunoaște, porc de câine, că nu calci în casaDomnului! Păi, tu, fiu nevrednic, aici vrei să te catechisesc, între paharele cu vin? Venit-ai tu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
răspunse tânărul. Buna lui dispoziție era evidentă, dar se ghicea că mulțumirea lui vine, mai cu seamă, din faptul că se află alături de Otilia. În schimb, fata se bucura de zăpadă, de frig, de plimbare în sine și făcea semne amicale și conspirative unor copii care urmăreau să-și atârne săniuța lor de coada saniei. Ajunseseră la Șosea. Zăpada era atât de mare, încît curățitorii abia izbutiseră s-o îngrămădească în diguri mari, naftalinoase, de o parte și de alta a
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
secundele în care erau ridicați de poliție, o poliță, o listă, vreun alt act compromițător, puteau de acum să nu se mai sforțeze, dacă nu aveau calmul de a-și realiza distrugerea. Nu degeaba lângă prenumele Ulpiu se aciuiește particula amicală de Căpățânosul sau Cel într-o ureche, iar cei din Corpul de Detectivi ai Singuranței apelează, cu superioritate tandră, la el. Cunoaște astfel, din interior, o groază de afaceri interesante, demne de a fi cândva istorisite pe cearceaful dintr-un
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și ultima oară când a fost acolo pe la intrarea oficială a cadrelor, prima și ultima oară când a fost privat de libertate pentru un ceas și în final căpitanul adaugă: - Mult succes la examene! Și s-au despărțit în termeni amicali. Au părăsit clădirea Miliției ca niște adevărați șefi< pe intrarea principală după ce pătrunseră ca niște derbedei pe poarta din spatele clădirii! La acea oră târzie din noapte străzile erau pustii și se simțeau eliberați de coșmarul ce l-au întrezărit lumea
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
acela de a găsi defecte, ci soluții. 2. Evitați chestiunile Încărcate emoțional până când stabiliți o relație de muncă. Încercați să rezolvați mai Întâi problemele ce au mai multe șanse de a fi soluționate În echipă. 3. Stabiliți prilejuri regulate (dar amicale) de Întâlnire Între departamente. O companie pentru care lucrez are o „adunare de dimineață”, adică o ședință scurtă, de zece minute, pentru a stabili cele mai importante obiective pentru ziua respectivă. 4. Informați-i pe managerii altor departamente despre orice
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
am preferat conceptul de metatranzitivitate tocmai pentru că permite o mișcare dublu integratoare, atrăgând atenția asupra împrejurării că ne aflăm în prezența unui tip de literatură ce se deschide, simultan, spre sine însăși și spre real. Așadar, deși nu exclude reacomodarea amicală între text și realitate, această poezie rămâne prin excelență ambiguă, deopotrivă mimetică și nemimetică, într-un fel fals tranzitivă, din moment ce se folosește de înșelătoarea trasparență exhibată la un nivel de suprafață, tocmai pentru a atrage atenția asupra multiplicității modurilor în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ecou în teritoriul de nisipuri mișcătoare al teoriei și criticii literare. Producătorii și consumatorii de literatură, scriitorii, criticii, teoreticienii manifestă deopotrivă, în această epocă a permisivității, performativității și sincretismului, un interes din ce în ce mai evident pentru strategiile discursive ce vizează acea reacomodare amicală între text și realitate. Reacomodare care - mai e nevoie să o spunem? - presupune ea însăși un mod propriu de detașare și un întreg set de convenții aferente. Pe de altă parte, nu trebuie neglijat faptul că această problematică a raporturilor
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
temporară sau permanentă, plata peste nivelul minim de supraviețuire și libertatea de a se sindicaliza ș.a.; 3. nevoi de apartenență - factorii organizaționali care ar putea satisface aceste nevoi cuprind posibilitatea de a interacționa cu alții la locul de muncă, supraveghere amicală și dispusă la ajutor, șansa de a lucra în echipă, posibilitatea de a dezvolta noi relații sociale; 4 . nevoi de stimă - sunt incluse nevoi care se referă la oportunitatea de a stăpâni sarcini ce conduc la sentimente de realizare și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
în casă ca într-un depozit, conștient de provizoratul lor, în vreme ce în depozitul veritabil le desfășura ca într-un interior, cu regretul parcă de a se despărți de ele. Saferian avea spiritul unui negustor nomad. Sub acest trafic distins și amical, înlesnit de întinsele lui relații, Saferian poseda trei magazine în puncte deosebite, al căror beneficiu îi asigura veniturile normale: un magazin de anticărie și obiecte de artă pe Calea Victoriei, un altul de covoare orientale pe aceeași stradă și unul mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
altfel ca acesta să poată, după ce-și trase sufletul de ciudă, să spună ceva, schimbă vorba, întrebîndu-l ce face, unde-și va petrece vacanța de vară și aducîndu-i aminte că în seara aceleiași zile fusese convocat la o agapă amicală. Mai mult, ridicîndu-se, cu aerul cel mai simplu din lume, Gaittany se oferi să conducă pe Suflețel cu trăsura, care între timp sosise, unde voiește, concediindu-l astfel net. Suflețel era un om în stare de a suporta orice; de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de asemeni îi cunoscuse. Erau acolo soț, nevastă, copii, nepoți de copii ai unei familii Cîrlănopol și un Făurescu, despre care Hagienuș informă că era amantul nevestei, devenit soț după spânzurarea celui dintâi. Madam Cîrlănopol îi înmormîntase pe amândoi bărbații amical, în același cavou, rezervîndu-și un loc între ei, în care se și afla. Hagienuș debită toate aceste lucruri cu sarcasmul bonom cu care se spun anecdote despre cei vii. N-avea, sau nu părea să aibă, deloc oroare de imaginile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
avea des deosebita onoare de a însoți pe Pomponescu când mergea la Operă și de a fi admisă în intimitatea Pomponescu-Ioana. Cine vedea pe Smărăndache ori pe Smărăndăchioaia dîndu-se jos din mașina ministrului, din care acesta le făcea un salut amical cu mâna, își zicea că soților Smărăndache le-a pus Dumnezeu mâna în cap. După două luni de tăcere a ministrului, Smărăndache se întristă și recăzu în brațele fatalismului său cronic. Smărăndăchioaia făcu insinuări doamnei Pomponescu: - Cum m-aș plimba
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe care-l credea numai de domeniul anecdotei, zâmbi. - Vă mulțumesc, adăugă el, pentru buna găzduire. Însăvă previn că nu trebuie să spuneți un cuvânt nimănui de prezența mea aici. Ați avea neplăceri pe care le-aș regreta. În ciuda tonului amical, deși nu fără insinuație, cu care Gavrilcea spuse aceste cuvinte, Suflețel le înregistră ca pe o sentință de moarte pronunțată de un monstru. În noaptea aceea părul îi albi și după discuții violente cu Aurora hotărî să se interneze în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu putea construi. Firește, primarul se dădu peste cap a găsi bani, greutatea nu era a-i obține, ci a-i încasa. Formalitățile erau grele și se fixau termene pentru plata sumelor avîndu-se în vedere și cifra. Nu lipseau obiecțiile amicale sau respectuoase, după caz: . - La ce vrei bani, primare? . - Pentru biserică, am fost lăsat în drum! - Frumos lucru, nu zic, dar acum te-ai găsit, când baterăzboiul la ușă? Primăriile primiră de la guvern ordinul, în care mâna lui Pomponescu avu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
oferi ofițerului cu insistență câteva, susținând că sunt excelente pentru întărirea musculaturii fălcilor. Hangerliu mâncă semințe neîntrerupt până în fața plutonului, unde fu așezat la mijloc, între Tudorel și Cioarec, acesta din urmă legat de parul mobil. Hangerliu schiță un salut amical lui Tudorel, însă fără exces de emoție, lui Cioarec îi întoarse spatele, prefăcîndu-se a nu-l vedea. Acesta, legat la ochi cu o basma, gemea și tremura. Hangerlioaica urmărea scena de la distanță, încercînd zadarnic a transmite un semn nepotului său
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
întrebase de Ioanide și se mirase că nu-l vede, Gaittany telefonă îndată arhitectului: - Să trăiești! Aici Gaittany. Domnule, ești centrul preocupărilor, omul zilei, lumea întreabă insistent de dumneata. De ce nu vii la reuniunile noastre? Joia viitoare avem o întîlnire amicală, un ceai, te solicit în mod deosebit; dacă nu vii, contramandez, fără dumneata n-are nici un haz, ne lipsești foarte mult. Ioanide răspunse că după accidentele ce i se întîmplaseră, zgomotul social îl indispunea. Se întîmplă un lucru și mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de credibilitate poate fi foarte ridicat. În general este de preferat onestitatea în ceea ce privește finanțarea, precum și stabilirea unei relații care să mențină distanța potrivită. Aceasta nu înseamnă, însă, că CIA nu joacă nici un rol în generarea puterii blânde. Dimpotrivă, dezvoltarea relațiilor amicale de durată și bazate pe încredere cu agenții străine de informații, ca și împărtășirea propriu-zisă a informațiilor pot avea un efect decisiv asupra modului în care celelalte țări percep deopotrivă imaginea Statelor Unite și evenimentele ce au loc în lume. Dacă
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
lor tocmai pentru că nu e a lor; ci și critica e a oamenilor cari au pătruns, au înțeles obiectul așa cum el trebuie să fie {EminescuOpIX 84} înțeles, adecă fără scrupule, fără prejudeț subiectic. Apoi părerea mea sinceră, ca să nu zic amicală, ce voi a o spune d-lui critic, e că nu e acesta modul de-a dezbăra pe oameni de relele lor obiceiuri și de defectele lor cele mici sau mari. Mijlocul ce-l întrebuințează d-sa - chiar de-ar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
memorandul celor trei puteri de nord privitor la Cestiunea Orientului. El refuză de [a] adera la hotărârile acelui memorand. Acest refuz se 'ntemeiază mai cu samă din cauza unuia din articolele memorandului din Berlin în care se stipulează: că, dacă intervențiunea amicală a puterilor n-ar fi în stare de-a pacifica Turcia, cele șase puteri să dezbată în unire asupra întrebuințărei unor alte mijloace mai cu efect. Aceasta însă însemnează intervențiunea armată în Turcia. Deși pentru o asemenea intervențiune s-ar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]