1,733,188 matches
-
un an, director al Teatrului Național din Timișoara. A fost ales în funcție în urma unui concurs organizat pe vremea ministrului Caramitru și a demisionat douăsprezece luni mai tîrziu, spre fericirea ministrului Theodorescu; jurnalul acelei perioade a fost publicat, la sfîrșitul anului trecut, de Editura timișoreană Marineasa, iar cele 1000 de exemplare ale tirajului s-au vîndut imediat: în felul ei, Despre regi, saltimbanci și maimuțe e o carte de scandal, în care un număr important de personaje ale orașului de pe Bega
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Jacques Le Rider este o mai veche cunoștință a cititorului român - și totodată o referință importantă a interesului pentru spațiul Europei Centrale, interes care a început să se manifeste puternic, în ultimii ani, și în cultura română. Decalajul față de debutul european din anii '80 al acestui fenomen - al "vienomaniei", cum a mai fost numit - este, prin publicarea recentă a unor titluri de prestigiu, tot mai rapid recuperat. Le Rider însuși se află la
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
Rider este o mai veche cunoștință a cititorului român - și totodată o referință importantă a interesului pentru spațiul Europei Centrale, interes care a început să se manifeste puternic, în ultimii ani, și în cultura română. Decalajul față de debutul european din anii '80 al acestui fenomen - al "vienomaniei", cum a mai fost numit - este, prin publicarea recentă a unor titluri de prestigiu, tot mai rapid recuperat. Le Rider însuși se află la cea de-a treia carte tradusă, după monumentala sinteză intitulată
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
1994, edițiile franțuzești - 1995 la noi) și Mitteleuropa (1994, respectiv 1997). în cazul Jurnalelor intime vieneze, traduse și prefațate de aceeași Magda Jeanrenaud care transpus în românește și Modernitatea..., diferența dintre ediția originală și cea românească se reduce la 1 an - autorul francez fiind astfel consacrat, dacă mai era nevoie, ca o preferință editorială constantă. Abordând un gen literar foarte adesea pus sub semnul întrebării, fie de critici, fie chiar de către autori, Le Rider complică și mai mult lucrurile prin plasarea
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
astfel consacrat, dacă mai era nevoie, ca o preferință editorială constantă. Abordând un gen literar foarte adesea pus sub semnul întrebării, fie de critici, fie chiar de către autori, Le Rider complică și mai mult lucrurile prin plasarea istoriei jurnalului în anii dificili și fascinanți ai modernității vieneze (1880-1938). Demersul său se desfășoară, așa cum ne-am obișnuit în cazul său, pe cel puțin două planuri: este unul teoretic - tratând cu problemele de fond ale genului - exact în măsura în care este și unul expozitiv, prin
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
mediu pe economie, înainte de a publica o carte care costă, la stand, 1.500.000 de lei. Atît cît am citit din memorialistica dlui Constantinescu am fost nemulțumit inițial de lipsa ei de concizie. N-au trecut totuși decît doi ani de cînd fostul președinte a părăsit Cotroceniul încît cealaltă carte, cea a faptelor Puterii, e încă proaspătă în mintea alegătorilor. Prea multe detalii și prea multe justificări, care mie, unuia, îmi amintesc în rău de ezitările, nenumăratele ezitări ale președintelui
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
Pavel, lansarea de la Ateneu a cărții fostului președinte al României "a fost un spectacol de sunet și lumină cu efecte studiate, în care se împleteau cultul per-sonalității și nostalgia pentru vremurile bune ale Convenției Democratice. [...] După ce a promis acum doi ani că nu va mai avea de-a face cu politica, Emil Constantinescu și-a regizat revenirea fiind rugat s-o facă tocmai de peste Ocean de către fostul ambasador al Statelor Unite la București, David Funderbunk." Cu prilejul acestui editorial, se pare că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
sinteză, Pe marginea gravității..., La un pahar de moarte și colivă (versuri!), "Revelstein"-izare cu iz necrofagic. Imaginație, nu glumă! ARARAT, periodic al Uniunii Armenilor din România, îl evocă în nr. 17 pe Krikor Zambaccian, marele colecționar, la 40 de ani de la dispariția sa. Un nepot al său, Marcel Zambaccian, proprietarul unei Galerii de lîngă Curtea-Veche din București, își amintește de Krikor și de înaintașii familiei: "Z. era un om foarte activ. Se agita, vizita galerii, cumpăra picturi și opere de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
și străbunicul meu, Aram Zambaccian, se ocupa cu negoțul." Muzeul Zambaccian a fost închis după 1977, cînd tablourile au fost transferate la Muzeul Colecțiilor de pe Calea Victoriei, și redeschis chiar după Revoluție. Re-vista ne reamintește și că s-au împlinit 10 ani de la moartea Andei Călugăreanu. În PIAȚA LITERARĂ nr. 17, un interviu cu dl Gh. Grigurcu. Să relevăm două lucruri. Mai întîi un elogiu al cronicii literare, care, i se pare dlui Grigurcu, nu și-a epuizat resursele după 1989, așa cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
a unghiului de vedere și ea ar putea fi formulată ca o alternativă: sau scriitorii din deceniile de comunism (de după 1964-1965, în orice caz) au intrat într-un joc politic și literar ale cărui reguli le-a fixat oficialitatea din anii de imediat după ascensiunea lui Ceaușescu (și n-au mai putut fi clintiți cînd Ceaușescu însuși a regretat libertățile inițiale sau, mai bine zis, n-a mai avut nevoie de aparența de democrație din anii '60), sau scriitorii au profitat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
le-a fixat oficialitatea din anii de imediat după ascensiunea lui Ceaușescu (și n-au mai putut fi clintiți cînd Ceaușescu însuși a regretat libertățile inițiale sau, mai bine zis, n-a mai avut nevoie de aparența de democrație din anii '60), sau scriitorii au profitat de laxismul ideologic din interregnul Dej-Ceaușescu și au stabilit reguli pe care oficialitatea și cenzura n-au vrut să le strice la început, iar mai apoi n-au mai putut. Cronicarul n-are pretenția să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
ceea ce autoarea numește geografie sacră și geografie simbolică: de la interpretarea arhitecturii, de o uimitoare expresivitate, a bisericii Kariye Djami din Fanar și pînă la analiza, pe un ton cît se poate de științific neutru, a episodului în care, cu cîțiva ani în urmă, Emil Constantinescu invoca în timpul campaniei electorale protecția unui misterios călugăr athonit - secvență înțeleasă ca recurs la depozitul simbolic propriu unui alt model social decît cel democratic. Acestea, alături de lectura textelor adînci, pline de savoare și înțelepciune sfîntă, din
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
Științe a Universității din București, lecția de deschidere consacrată problemelor generale ale axiomaticii. A fost o adevărată piatră de hotar, marcând trecerea de la știința clasică la cea modernă. Una dintre consecințele acestei lecții a fost o corespondență, pe tot parcursul anului 1942, între Dan Barbilian și Simion Stoilow, un memorabil schimb de idei, care arată cu câtă incandescență își pot trăi căutările oamenii de știință autentici. (Am reprodus o parte a scrisorilor lui Barbilian către Stoilow în cartea "Simion Stoilow", publicată
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
creației intelectuale, într-un orizont fără margini. Multe dintre mințile cele mai înzestrate ale intelectualității românești se orientau atunci spre Cernăuți, a cărui Universitate atinsese, sub regimul imperial, un nivel foarte ridicat și acest nivel trebuia menținut. în numărul 6, anul IX, iunie 1942, Revista Fundațiilor Regale publica lecția de deschidere la cursul de analiză superioară și logică matematică ținută de profesorul Grigore C. Moisil la Facultatea de Științe a Universității din București, cu titlul: Tendința nouă în științele matematice". Trecerea
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
Științe a Universității din București, cu titlul: Tendința nouă în științele matematice". Trecerea de la cantitate la structură în evoluția matematicii este urmărită în toate consecințele ei filosofice și culturale. Am mai prins câte ceva din atmosfera acestor lecții de deschidere în anii care au urmat imediat celui de al doilea război mondial. Cum aș putea uita lecția de deschidere a lui Barbilian "Evariste Galois și ideea de grup", din 1945, cu paralela dintre Galois și Rimbaud? Dar pe aceea a profesorului Miron
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
Faceți tabula rasa din tot ceea ce ați învățat în școală!". Exemplele ar putea continua iar colegii mei de generație de la drept, litere, filosofie, istorie, fizică, chimie, biologie etc. au desigur amintirile lor de acest fel. Cu schimbările intervenite începând cu anul 1948, lecțiile de deschidere deveneau tot mai inoportune. Mai întâi, nu mai exista libertatea de gândire și exprimare necesară lor, apoi nici "bugetul de timp" nu prea mai permitea "irosirea" unei ore, totul fiind calculat în raport cu o programă bătută-n
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
Mai întâi, nu mai exista libertatea de gândire și exprimare necesară lor, apoi nici "bugetul de timp" nu prea mai permitea "irosirea" unei ore, totul fiind calculat în raport cu o programă bătută-n cuie. Am rămas cu "festivitatea de deschidere a anului universitar", manifestare deobicei puternic politizată și nu lipsită uneori de accente demagogice, obicei care nu a dispărut complet nici după 1989. Ce este o lecție de deschidere? Are desigur toate trăsăturile unei conferințe, dar nu orice conferință este o lecție
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
tip de profesor care transformă orice lecție într-o conferință, după cum suntem familiarizați și cu genul de profesor care nu-și scoate ochii din hârtii sau care, chiar vorbind liber, reproduce fără schimbări semnificative cursul scris și multiplicat. Studenții din anul întâi apreciază cursul la care se pot lua notițe bune, dar puțini sunt cei care știu să noteze idei, nu cuvinte. Unii profesori monologhează, alții intră în dialog cu sala; unii fac și glume, alții preferă o stare de permanentă
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
ne duceam la unele lecții de deschidere de la alte facultăți. Aceste încrucișări sunt cu atât mai mult indicate astăzi, datorită interacțiunii crescânde a disciplinelor. Sunt convins că practica lecțiilor de deschidere nu a dispărut total nici un moment, de-a lungul anilor dificili pe care i-am parcurs, dar este nevoie acum de o inițiativă prin care ele să-și recapete vigoarea de altă dată. Și să nu uităm că nici lecțiile de închidere nu ar trebui date uitării.
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
n. 2 oct. 1902 - m. 5 dec. 1974). Cînd l-am întîlnit, era deja Președinte al Uniunii Scriitorilor, avea aproximativ vîrsta pe care o am eu acum și se bucura în ochii confraților de un respect amestecat cu dispreț. Fusese ani la rînd directorul Teatrului Național și al Gazetei literare. îi știam cărțile, despre unele scrisesem, formîndu-mi o idee destul de clară. Poetul (la tinerețe și apoi la bătrînețe) mi se părea remarcabil, acoperit, ca și în cazul lui Bogza, de prestigiul
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
din altă ruralitate decît aceea ardelenească. El era chiar fiu și nepot de țărani. Avea, în trăsăturile somatice, aceeași extraordinară frumusețe pe care o descoperă Călinescu la poetul de dincolo de munți. Era încă un bărbat splendid la peste șaizeci de ani, cînd l-am văzut prima oară în carne și oase. înalt, impunător, degaja o distincție aproape inexplicabilă. La orice oră din zi, te primea, la el acasă, în costum și cravată. Rareori l-am văzut cu o jachetă de lînă
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
Pe scurt, era un domn. Mulți orășeni, cu educație și tradiții de familie superioare, nu-i puteau sta alături. Într-o anumită împrejurare, am putut verifica și caracterul omului. I se reproșau multe, și de dinainte de război, și din primii ani ai regimului comunist, la care s-a adaptat fără dificultate. Nu i se ierta articolul despre Pasternak, cînd acesta primise Nobelul și fusese obligat de autoritățile sovietice să-l refuze. Nici discursuri rostite în fața lui Ceaușescu, deși uneori era evident
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
lui Treptow de a-și filma isprăvile sexuale cu minori. Și e păcat că presa a cedat senzaționalului scabros, în loc să pună întrebările care trebuia puse. Într-adevăr, e greu de înțeles cum putea un istoric de douăzeci și ceva de ani (cât avea dl. Treptow la sosirea în România) să aibă toate porțile deschise la oficialitățile românești, deși, la acea dată, nu era capabil să pună pe masă nici o lucrarea științifică. încercând să mă informez, pe internet, asupra carierei sale științifice
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
apărut la editura Boulder, Colorado, o mică întreprindere specializată, între altele, în studii est-europene. Cunosc destule titluri ale acestei edituri, pentru că acolo au publicat și o serie de autori români, de unde deduc existența unui anumit "vad" creat cu mai mulți ani în urmă. Fără a micșora meritele autorilor și ale cărților (mai ales ale celor pe care nu le-am citit!), mă amuză obstinația lor de a insista că respectivele volume sunt "distributed by Columbia University Press"! Sonoritatea aparte a editurii
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
20 leat 7217 / 1709 E listă, așa cum lesne se poate observa, se găsește și ,,satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara". Cum ,,casele de piatră" au fost construite cu șapte ani înainte de a face obiectul darului de nuntă și de a intra în patrimoniul lui Ștefan, al acestui diplomat subtil și scriitor cu un rafinat simț liric, adică în 1702, în acest an, adică în 2002, ele împlinesc exact trei sute de
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]